Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-25 / nr. 259
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 259.—1905. Revista politica. Braşov, 7 Decemvrie. Cu cât se apropie mai mult ziua de 19 Decemvrie, când se va redeschide dieta ungară, cu atât stările de lucruri în Ungaria devin tot mai încurcate, mai primejdioase. Lupta dintre guvern şi opoziţie a luat în timpul din urmă proporţiunî atât de mari, în cât par’că ne-am afla în ajunul isbucnirei unei revoluţiunî. In Budapesta s’au petrecut săptămâna acesta lucruri, cari sămănă mult cu răsvrâtirile din Rusia. Socialiştii bine organisaţî, au pus de astă-dată în mişcare pe muncitorii din tipografii şi au aranjat o grevă unică în felul ei împotriva acelorfiare unguresc, cari servind causa majorităţii coaliţioniste, au combătut şi combat cu patimă neînfrânată programul guvernului Fejervary, dar mai ales votul universal. Greva aceasta s’a declarat în contra tuturorfiarelor coaliţiunei şi felul cum s’a manifestat înfilele trecute pe stradele Budapestei, este o drastică ilustrare a stărilor caotice şi anarchice ce domnesc adî în Ungaria. Cete de grevişti, cărora li s’au alăturat massele socialiştilor, au dat năvală asupra redacţiunilorfiarelor coaliţioniste, au întrat în tipografii şi au sdrobit tot ce le sta în cale. Pe strade s’au întâmplat ciocniri sângerose, s’au descărcat revolvere, au fost încăerări cu poliţia, care nu s’a prea sinchisit la început de acesta mişcare şi a intervenit numai când s’a vădut, că lucrurile se prea îngroşă. Cele mai multe dinfiarele din Budapesta nu pot să apară, căci culegătorii au denunţat munca. Greva s’a declarat faţă cufiarele: „Magyarország“, „Független Magyarorszag“, „Független Hírlap“, „Pesti Napló“, „Magyar Állam“, „A Polgar“, „Neues Politisches Volksret“, „Budapesteir Abendblatt“, „Magyar Szó“, „Budapest“, „Kis Újság“ şi „A Nap“. Printre acestefiare cele mai multe servesc politica coaliţiunei, unele din ele însă sprijinesc guvernul. După ultimele serii şi culegătorii de lafiarele „Budapesti Hírlap“ şi „Pesti Hírlap“ s’au ataşat grevei. Greva a isbucnit şi în numerose tipografii, cari voiau să tiparesca foile boicotate. S’au pus asemenea în grevă culegătorii de la mai multefiare din provincie. Aşa la Caşovia lucrătorii au declarat greva faţă cu trei diare coaliţioniste. Faţă cu aceste manifestaţiunî, socialiste, comitetul diriguitor al coa- j liţiunei s’a întrunit alaltăerî în şe- dinţa pentru a hotărî, că ce e de făcut. După o lungă discuţie comitetul a decis s6 dea un manifest privitor la „atentatul contra libertăţei pressei“. In acest manifest se elice, că guvernul Fejervary s’a angajat a subjuga „naţiunea“, în care scop şî-a năimit aventurieri pentru turburarea păcii sociale. Ca se facă a amuţi cuvântul criticei, a ţesuto conjuraţie josnică in contra libertăţei pressei, care apără constituţia, şi astfel agenţii lui au amăgit cu promisiuni şi ameninţări pe culegătorii de lafiare, să înceteze munca. Se organisăză grupuri turburătoare, cari sdrobesc, pustiesc, ameninţă siguranţa persoanei şi averei şi asediază localurilefiarelor, cari o luptă contra guvernului. Faţă cu acest atentat, stânga unită din dietă se solidarisăză cutiarele atacate şi învită publicul patriotic din ţără, să rămână fidel pressei patriotice şi să refuse orice sprijin organelor întreţinute de guvern. Manifestul coaliţiunei nu va pune capăt grevei, câtă vremetiarele boicotate astfel nu vor declara, că ele n’au să mai agite contra votului universal. Comitetul greviştilor a declarat într’o şedinţă ţinută ori, că agitaţia lor n’are caracter politic, nu vreau să teroriseze, pretind însă de la foile coaliţiunei să nu mai publice articole injurioase şi infamante la adresa muncitorimei. In astfel de împrejurări şi momente de mare agitaţiune a plecat alaltăerî ministrul preşedinte Fejervary la Viena. El a fost primit ori de Majestatea Sa într - a durat 3 ore. Se asi,un . că î . Fejervary a făcut Majes ■ i impuneri" în două cestitui ' nouă cu coaliţiunea. Amânat său disolvarea dietei. ’ şi-a reservat decisiunea pe mai tănfiu. In cercurile politice produce mare sensaţie faima, că numerose regimente din Austria au primit ordin, se stea gata de plecare. Nu se spune oficial unde vor fi trimise regimentele acestea, cei din Budapesta însă încep a bănui, că destinaţia lor este suprimarea agitaţiunilor din Ungaria. La 5 Decemvrie n. s’a făcut alegere de deputat în cercud electoral Hunedoara. Pentru mandatul acestui cerc şi-au pus candidatura: d-l Dr. Vic-tor Bontescu, advocat român în Haţeg cu program naţionalist, şi Artur Hollaki cu program progresist (guvernamental). Alegerea a fost forte agitată. Din partea organelor stăpânirei s’au săvîrşit mari abusurî şi terorisări. Resultatul alegerei a fost, că pentru Hollaki s’au dat 567 voturi, pentru Bontescu 468 voturi. Astfel Hollaki a fost proclamat ales cu o majoritate de 99 voturi. In primele şedinţe ale camerelor române s’au constituit birourile şi s’au ales comisiunile camerei şi ale senatului. President al camerei a fost ales d-l dep. Gr. Triandafil, pr president al senatului d-1 C. Boerescu. In şedinţa de Marţi a camerei, deputatul Gr. G. Cantachino a interpelat pe ministrul lucrărilor publice asupra lipsei de vagone şi locomotive la căile ferate române, din care causă agricultorii şi comercianţii de lemne s’au plâns, că n’au putut să-şi transporte la timp lemnele. Interpelantul constată, că se simte necesitatea a 5000 vagone închise, a 1000 vagăne deschise şi încă a 100 locomotive, cari cu totul ar costa vre-o 30 milione lei. Interpelantul vorbesce apoi de insuficienţa porturilor române şi se pronunţă cu acest prilegiu în contra favorisărei exclusive a portului Constanţa, în dauna porturilor dunărene. D-1 I. Grădişteanu, ministrul lucrărilor, răspundend la interpelaţie constată, că lipsa de vagoane trebue explicată prin crearea nouălor linii ferate, prin traficul comercial, care s’a înmulţit în urma exploatărei în măsură mai mare a petrolului şi a pădurilor şi prin bogăţia recoltei din anul acesta, şi promite că va mări din , an numărul vagonelor şi a lcomotivelor şi se va îngriji şi penaraţirea porturilor duuikene. Ai şedinţa de eri s’a început în discuţiunea asupra răspunsu- i îsagiul tronului. ❖ După scrri mai nouă sosite din Constantinopol, Porta otomană a predat ambasadorului austro-ungar din Constantinopol, baronului Calice, o notă, prin care Porta declară, că e gata se primesca controlul financiar, propus de marile puteri, însă cu unele schimbări mai mici în ce priveste sfera de activitate a controlului. Escadra internaţională, după ce ocupase insula Mitilene, a luat acuma în stăpânire şi insula Tenedos, ocupând oficiile vamale. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« ■■’* ■*//* . *.■/*//*/.■*■ **//*//*//*//*//*//*/ *//*/. **/*■■■* . sur-■*//*//*■ ■*//*/. *■/*//*// Clara si Maria-Luisa. 1 De Alfred Af Hedenstjerna. Nu mar putea dijice, că Willi Jela n’a fost un băiat cu noroc. Cel mai în vârstă dintre cei doi frați, ei apucă încă vremea, scurtă de altfel, în care părinţii lui, deşi se răciau dinfi în a fi, tot mai aveau încă destui, ca se-i potă da lapte şi pismete. Amândoi fraţii se îmbolnăviră de anghină şi Wiili scăpă pe deplin sănătos, pe celălalt însă boia îi ţinu mai mult şi-l stingheri pentru totă viaţa. Părinţii lor muriră luptându-se cu sărăcia, tocmai pe când Willi se lupta cu catechismul şi frate-seu cu abecedarul. Rudele de aproipe venind se adopteze pe cei doi orfani, uriciosul şi sgîrcitul de unchii! Petru îl luă pe cel mic, pe când unchiul Anders, un proprietar forte cum se cade, îl puse pe Willi în trăsura lui şi -l duse acasă. Willi jelui creseea şi se desvolta, primind educaţia ce i-o pute da un om negat singurului său băiat: mai avea el două fete, pe Clara şi Maria-Luisa, una de şase şi alta de patru ani — Willi avea opt împliniţi — două fiinţe mici şi bune, cari în vacanţii făceau tot, ce voia Willi şi întotdeuna le era frică de el. Tot timpul cât au mers la sculă, cele două verişore au fost grozav de tiranisate de Willi, care mânca de la ei, dar ele se bucurau totuşi de orice pişcătură a lui şi când le trăgea de panglica cu care î şi împletiau părul cel blond, lor li se părea asta ca o adevărată atenţie din partea-i. In sfirşit se ampresară de el într’un fel sfiicios şi curat şi începură să-l iubescă cu o iubire sinceră şi stăruitore. Amândouă. Nu erau cine stie ce frumseţî, dar erau destul de drăguţe şi era imposibil să stea cineva mai mult cu ele şi să nu-i cadă dragi. Odată vise din întîmplare Maria-Luisa fu înţepată de-o albină mare şi trebui se stea ofi întregă în odaie, tocmai în ziua în care Wiili, după ce-şî făcuse esarcena, se întorsese acasă din Lund şi când voios îşi petrecea vremea prin pădure, prin livadă, pe lac..., fu Clara cea pe care o lua în braţe, o săruta şi o strînse la piept, când se coborî din luntre. Clara era numai de şepte-spre-tiece ani şi Willi era tînăr, vesel şi cu foc în inimă. Unchiul și mătuşa nu prea băgau de semă la cele ce se întîmplă. Una însă suferia, şi acesta era Maria-Luisa, dar suferia aşa de sfiiciosă, aşa de liniştită, încât multă vreme n’a scitit nimeni, afară doar de perinele ei umede şi nimic nu s’a putut observa, decât doar că obrajii săi deveniau mai palid! şi în privire i se aşezase o adâncă şi liniştită durere. Willi Jelm era un bărbat vesel şi tînăr şi nu-şî prea bătea capul cu lucruri seriose. Trăia plutind. Afară de banii de buzunar ce-i venea pe lună, făcea datorii, nu-şî dădea esamenele şi departe de a-1 atrage de-acasă vreo mireasa sau cine stie ce lucru plăcut, el îşi petrecea viaţa în tot felul de plăceri. Bătrânii, cari îl iubiau, băgară puţin de samă, or cele două fete, cari îl iubiau şi mai mult, mai puţin observară. Clara trăia la sere, la lumină şi cu nădejdea ’n suflet, Maria-Luisa o ducea într’o iubire, care crescea din a fi în di şi într’o resemnare liniştită, pe când el se aruncase într’o viaţă desfrînată, într’afi simţi singur, că-i atât de cădut, încât nu mai are putere se se ridice, esamenul i se părea departe... imposibil de ajuns. Interveni inse eră o întîmplare norocoasa pentru ei. O bălă violentă îl smulse din viața de pănă acum, înapoindu-1 celor care îl iubiau și credeau într’insul, înainte de-a fi golit pănă în fund paharul înjosirilor. Doi camarad! veghiară în noaptea următore la patul seu. Când totul se sfîrșii portofelul său găsiră o scrisore neterminată cătră mireasa sa, o scrisoare plină de mărturisiri... întunecate — nişte ronduri nervose şi neegale, dar era aşa scrisă, încât fiecare cuvânt asemenea unui ghimpe era imposibil se nu jignescă pe-o inimă iubitore. Cei doi prietini se uitară unul la altul şizise unul dintre ei. Aici e o poveste blăstămată la mijloc, nu-i aşa? Celălalt se ridica în piciore și rupse scrisoarea în mii de bucăți. — Asta e Kafamie, prietine. E adresată celei mai mici, aia în haine albastre, decă țî-o mai amintesc! de la baiul de acum doi ani. Și bătrânul, tatăl ei, șî-a prăpădit banii de pomană. Mai bine se nu să scie nicîodată, că Willi a fost aşa de ticălos. După moartea lui Willi, viaţa celor SOIRILE BILEI. — 7 Decemvrie n. insănătoşarea Regelui Carol. Din Bucurescî ni se scrie, cântarea sănătăţii M. S. Regelui Carol se îmbunătăţesce pe di ce merge. Majestatea Sa are însă nevoie de un repaus desăvîrşit pentru câtva timp. Cât priveste scrrile după care Suveranul ar fi decis să plece în străinătate, ele sunt premature. Nici o hotărire în acestă privinţă nu a fost luată până acum. Societatea universitarilor români din Graz, „Carmen Sylva“ s-a compus în adunarea de constituire ţinută în 11 Novi a. c. următorul comitet pentru anul administr. 1905—6 . Preşedinte Corneliu Iărămuş stud. med. Secretar: Aurel Dobrescu stud. med.. Cassar : Ervin Gătineanu stud. med. Bibliotecar: loan Albon, ref. mere. stud. Preot gr. or. român pentru America. »Tereg. Rom.« expune în n-rul de adî pe largi tratările urmate între ven. consistoriu archidiecesan şi Românii din Celeveland America, care, precum seim, au întemeiat acolo cu mare însufleţire o parochie ortodoxă română. In urma acestor tratări consistorul din Sibiiu ar fi trimis imediat un paroch definitiv la Cleveland, dar între preoţii sfinţiţi n’a aflat o personă disponibilă. Astfel a ales pe un cleric al cursului III, în persona d-lui Moise Balea, care pe lângă limba română, vorbesce şi limbile franceză, germană, şi maghiară, or după angajare a început a se ocupa şi cu limba engleză. Absolvind d-l Balea la finea anului şcolar 1904, teologia, s’a căsătorit, deoarece sinodul Românilor din Cleveland a cerut numai un preot căsătorit. La 18 Octo v. 1905 d-1 M. Balea a fost hirotonit întru preot, prevădut cu singeno archieresca în 4 limbi, cu cărţi bisericesc!, ornate, antimis etc. şi trimis ia locul destinaţiunei, unde poporul l’a aşteptat cu mare dor. Inaugurarea Capelei din Salonic- hi diua de 8 Noemvrie v. a avut loc solemnitatea inaugurărei Capelei românesc din Salonic. Acesta Capelă se află în cartierul Sfântului Atanasie, cartier locuit în cea mai mare parte de Români, în casa avocatului român Calaigi. In cea mai mare, grabă s’au făcut reparaţiunile necesare, a’ttuatismut mai roulto oíIíí,!, s’a COOetrUlt mi templu provizoriu etc. In fiua 'tiaîw, gurărei s’au strîns la noua Capelă toţi acei Români, care în ciuda tuturor fărădelegilor săvîrşite de Greci, n’au încetat de a iubi şi a lucra devotat pentru causa românescă. In împrejurările de astăzî, atitudinea acestor fraţi este un adevărat eroism. Au oficiat archimandritul Agathanasios, adus de la Constantinopol de cătră d-1 L. Duma inspectorul şcotelor, şi preotul Tănase Roşu din ţinutul Megleniei. Aceştia doi vor rămâne în permanenţă la Salonic. Sfinţire de preot. Astăzi Joi a fost sfinţit în Sibiiu de preot nou alesul paroch al bisericei Sf. Nicolae din Scheiul Braşovului loan Prisen de cătră I. P. Sa mitropolitul loan Meţianu. Telefon între Budapesta şi Bucureşti. La 1 Decemvrie st. n. s’a deschis linia de