Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1906 (Anul 69, nr. 1-23)

1906-01-14 / nr. 10

1 SEDAOŢITOEA, iaEiiiistraţiun­ea 31 Titomul Braşov, piaţa mare nr. 30. Itcri&ox? ncfrimoate na »• priniMo. Manuscripte na se reinsArt. ÎNSERATE ce primesc la Adminlitraţian» in Braşov şi la armatoarele BIROURI de ARUHTURI: In Viers: la M. Dukes Nach­i., Nux. Augenfeld & Emeric Les­­ner., Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nacfaf., Anton Oppelik, în Budapesta la A. V. Gold­­border, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VH Erzsaébet-körut). PREŢUL­­ASERŢIUNILOR : o se­rie flarmond pe o polonă 10 bani pentru o publicare. Puj I blicHori mai deee după tarifa I­ui învoială* — EJECLAME pe I padina 3-a o seria 30 bani ANUL LXIX. „3AZSTA“ iese imiHiirs ni Acoaaaiefite wain Ansnc-UasarU fe sn an i0 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. B-rll de Dumineci 4 cor. pe an. Fenta România ii străinătate: Pe un an 40 franci, pe șese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. U-rll de Dumineci 8 fr. pe an. Se prenumeră 1» tote ofi­­ciele poştele din Intru şi din afară şi la d-mi colectori. Aftoamettul teatru Braşov Adniinistraţiunea, Piaţa mare, Târgu J Inului Nr. 30, Stagiu 1.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele eftt şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Nr. 10 Braşov, Sâmbătă 14 (27) Ianuarie. 1906. Conflictul vama! cu Serbia. (st) înainte cu vrjft-o doi ani s’a constituit la Paris ut­ comitet din câţi­ va tineri, ori chiar­ din ţările bal­canice, cu scop de a pregăti emanci­parea economică şi politică a acestor ţări. In termini entusiaştî, aceşti ti­neri făceau propagandă pentru o alianţă ofensivă-defensivă a micilor ţerişdre cari, una câte una prea slabe spre a resista presiunea marilor pu­teri, în alianţă vor forma un bloc respectabil faţă cu veleităţile de aser­vire din partea fie a Austro-Ungariei, fie a Rusiei. S’a creat chiar un organ de publicitate în limba francesă, din care ni­ s’a trimis şi nouă un număr. Conţinuţ­ii lui Pani înregistrat la tim­pul său. Nu seim, dă­că organisaţia de atunci a tinerilor orientali aflători pe la şcollele superioare ale Apusului, va fi existând încă, nu seim decă pro­paganda lor va fi avut vr’un succes, nici dăcă organul lor, din care n am­ primit continuarea, va mai fi trăind. Sforţările de atunci însă ni­ s'au su­gerat cu insistenţă­­filele acestea, de când cu conflictul economic între Serbia şi Austro-Ungaria. ~~ Destăinuirile diplomatice repro­duse adi la „Cronica externă“ chiar de nu vor fi întru tote exacte, relevă tendinţa a două ţări balcanice de a se rezima una pe alta în lupta de emancipare nu numai economică, ci şi politică, faţă cu o mare putere. Şi acesta mare putere este tocmai Aus­tro-Ungaria, chemată şi prin posiţia sa geografică şi prin misiunea cu care a fost însărcinata, de a juca rolul principal în resolvirea chestiei destul de grele a Macedoniei, unde atât Serbii, cât şi Bulgarii sunt de aproape interesaţi. De­sigur conflictul nu ar fi luat proporţiile la cari vedem că a ajuns, dăcă vigilenţei diplomatice nu i-ar fi jucat o festă figura mitologică eşită din spuma mării, care după cum se scie împaingenesce ochii muritorilor, fie chiar şi diplomaţi. Dor să lăsăm la o parte geneza picantă şi să vedem cum se repară neglijenţa de atunci. Austro-Ungaria are convenţie în regulă cu Serbia, al cărei termin nu expiră, decât la 1 Martie. Se poate vorbi deci numai în accepţie impro­prie de un răsboiu vamal, pe cât timp măsurile de prohibiţiune din partea Austro-Ungariei sunt luate sub pre­textul epizootiei. Deca însă până la 1 Martie nu se vor tranşa lucrurile pe cale paci­­nică, atunci cu sau fără epizootie, graniţele vor rămâne închise şi consu­­menţii austro-ungari, cari se alimentau din vitele şi porcii din Serbia­­— vor avea un nou motiv de plângere, pe lângă cele vechi. Matadorul economiei naţionale Matlekovics arată, ce e drept, în co­lonele diacului „N. Fr. Pr.“ numai miseria, ce se va produce în Serbia în urma răsboiului vamal — şi nu dă importanţă miseriei consumenţilor din Viena d­­e­ unde de ani de­­zile ţipă lumea, să se deschidă şi grani­ţele României, fiind­că nu mai pot suporta preţurile exorbitante ale ali­mentelor. Şi ce vor face industriaşii austro-ungari, cărora producenţii ger­mani şi englezi le-au luat de mult debuşeul din România şi partea cea mai mare a debuşeului din Balcani, dăcă acum li­ se va închide importul şi transitul şi în Serbia? După scrrile mai noue opinia pu­blică din Serbia este revoltată contra Austro-Ungariei pentru măsura rigu­roşii luată faţă cu Serbia, cu toate că atitudinea acesteia­­— după cum cred ei — a fost destul de conciliantă. Cei mai exasperați sunt marii exporta­tori, cari își văd ruina cu ochii. Un bărbat de stat șerb Vucasin Petrovici, fost în cinci rânduri mi­nistru de finanțe, intro convorbire cu un diarist din Viena constată, că un resboiu vamal cu Austro-Ungaria ar fi desastruos pentru Şerbi. Se poate ca consideraţiunile aces­tea să facă opinia publică naţională din Belgrad mai flexibilă, şi „epizootia“ să se stingă înainte de a expira ter­­minul convenţiunei... Şi atunci se va relua firul negocierilor, or Serbii şi Bulgarii, cari pe când Dumba era în­curcat cu dragostea, au isbutit să în­cheie o uniune vamală, se vor gândi la ea ca la un epizod frumos din vi­sul de emancipare. Poate va veni mai târdiu timpul să-şi vadă acest vis realizat. Braşov, 13 Ianuarie v. Andrassy chemat din nou la palat. A patra oră contele Iuliu Andrassy e chemat in audiență de Maj. Sa. In rjilele ultime cercurile politice din Buda­pesta erau cuprinse de un pesimism acut, fiind­că se convinseră că șansele împăciuirei sunt cât se poate de rele. Eri dimineata a scris încă Kossuth în foia sa un articol, în care z­ice, că nu se încrede în scirile de pace, deorece aceste sunt lăţite de pressa guvernului şi că nu vede nici un semn îm­bucurător de pace. In cursul zilei s’a răspândit însă de-odată scirea, că Iuliu Andrassy a primit din Viena o invitare la palat. Scirea acesta, a mai înseninat frunțile poli­­ticianilor din coaliție, dar ghimpele ce li­ l’a lăsat audiența de 5 minute dela 23 Septemvrie 1005 n'a dispărut încă din inima lor și se tem, poate cu drept cuvânt, ca nu cumva Andrassy nici de as­­tădată să n aiba noroc și să se întorc i erăși fără nici o ispravă. Pană acuma coaliţia a tot aşteptat, ca curtea se ia iniţiativa pentru împăciuire, dar s’a înşelat. Se fie oare chemarea lui Andrassy un pas de apropiere al curţii? Nu credem, ci suntem de părere, că lui Andrassy i­ s’a dat numai prilegiul de a aşterne monarchului propunerile finale detaiate ale coa­liției, căreia i­ s’a fost dat pentru acesta un­ termin. Andrassy s’a sfătuit mai na­inte cu minis­trul de resboil Pittreich şi se va vedea, decă li-a succes a afla vre-o modalitate, care se ușu­reze coaliției retragerea în cestiunea limbei de comandă. Guvernul Fejervary i-a pregătit lui An­drassy calea. Atârnă acuma de la acesta şi de la mandanţii lui din coaliţie, că audienţa să aibă un resultat favorabil. De nu vor ceda şi vor veni oraşe cu postulate formulate în numele »naţiu­­nei«, audienţa lui Andrassy va fi ultima încer­care ce va ilustra debutul nenorocit al coaliţiei, ale căreia speranţe la început erau aşa de în­­drăsneţe. O adresă a deputaţilor români. Am fost înregistrat şi noi scriea adusă de co­respondenţa guvernamentală maghiară „Fi­gyelő", că deputaţii români ar fi decis a adresa un memoriu Maj. Sale în interesul i­­­resolvării cât mai grabnice a crisei poli­tice. Se du­cea, că în adresă se vorbesce şi decisa economică şi de tendenţiosele faime răspândite despre o râseala a Ro­mânilor etc. »Tribuna« din Arad şi după ea şi »Poporul Român« declară acum de neadevărată acesta scrie. Deputaţii români nici n’au discutat, nici n'au luat vre-o ho­­tărîre pentru o astfel de adresă cătră Maj. Sa. Ce se petrece în Viena. Dăcă este să dăm cretlămănt scriitor ce sosesc din Viena şi Budapesta, în capi­tala austriacă se petrec actualmente lu­cruri mari. Era ce se anunţă: — Cancelaria de­ cabinet a invitat de. urgență la o audiență pe contele Iuliu Andrassy, ca autorisat din partea­­coaliți­­unei. Scriea aceasta — s’ar putea (face sen­sation ala — a dominat erî toate spiritele în capitala ungară și a făcut o adencă impresie pretutindeni în Budapesta. Ea este comentată, ca o seriosă dorinţă de pace a Curţii imperiale şi regale, acum mai ales, când situaţia politică în Ungaria este din cele mai posomorite. Oficiosul »Budapesti Tudosite« a­­nunţă, că erî la ora 1 d. a. s’a ţinut un consiliu comun de miniştri presidiat de însuşi Maj. Sa. la care consiliu a partici­pat bar. Fejervary, contele Goluchowski (ministru comun de externe), baronul Pi­­treich (ministru comun de răsboiu) şi ba­ronul Burlan (ministru comun de finanţe.­ Consiliul a durat 2,­2 ore. Din cercurile bine informate se comunică, că acest con­siliu nu s’a ocupat cu continuarea luptei, ci cu posibilitatea unei descurcăturî paci­­nice. La dorinţa monarchului, ministrul preşedinte ungar Fejervary, rămâne de­o­­camdată în Viena. Aceeaşi feie oficiosa anunţă din Vi­ena, că contele Iuliu Andrassy era aştep­tat se sosescă acolo era seră. Invitarea contelui Andrassy la palat este conside­rată ca sigură, înainte de plecare el a a­­vut convorbiri cu fostul ministru de fi­nanţe Lukacs, cr o’o di mai nainte a con­ferit cu Francisc Kossuth apoi cu Banffy. Cu toţi aceştia a vorbit despre călătoria, sa la Viena. Invitarea la curte a contelui Andrasy o confirmă de altcum şi diarul vienes »Neue Freie Presse«. »Magyarország« anunţă de asemenea din sorginte acreditată, că invitarea la curte a primit’o contele Andrassy erî, toi la amiadi şi tot erî la ora 5 d. a. a plecat I la Viena. Mai spune »Magyarország«, că­­ invitarea contelui Andrassy s’a făcut la iniţiativa ministrului comun de resboin Pitreich. * In cercurile politice din Budapesta se svonesce, că foia, oficială de adi va publica un manifest al Majestăţii Sale, care va fi chemat a crea o situaţiune cu totul nouă. Svonul e comentat în mod forte pesimist. D­in cercurile apropiate de curte se vorbesce, că decă nici acum pacea nu se va pute face, se vor lua imediat decisiunî mari şi se va trece pe terenul aiasolutis­mului. Résboiü vamal ca Serbia. Abia au trecut două-trei zile de când s’a închis graniţa din­spre Serbia, şi ur­mările acestei măsuri se arată deja de pe acum. Agiul aurului s’a urcat în Belgrad cu 25 centime şi sunt temeri, că se va mai urca. închiderea graniţei ungare a fost o surprisă neplăcută pentru Serbia şi a­­cum lumea comercială de acolo se preo­cupă de ideia a-şi esporta animalele în Germania, Italia şi Franţa, chiar şi în En­­glitera, pe căile ferate şi pe mare. Nu mai puţin o surprisă neplăcută a fost măsura amintită şi pentru mulţi negustori de vite din Budapesta. Capitala ungară este ame­ninţată cu lipsa de carne, căci din Serbia se prevedea ca până acum în măsura cea mai mare cu carne. De aici vine, că cei din Buda­pesta, pentru a-șî asigura prevederea ora­șului cu carne, au de gând să ceră, deschi­derea graniței române, sau deca aceasta nu se va putea, să se facă favoruri impor­tului de carne din Galiția, eventual a­ se interdice esportul de vite din Ungaria. Cei din Belgrad se ocupă acum cu ideia, cum s’ar putea pune în practică re­presalii cât mai simţitoare faţă cu Austro- Ungaria. După o depeşă din capitala ser­­bască toţi voiajorii comerciali din Austro- Ungaria vor fi espulsaţî, deca se vor re­trage concesiunile societăților de naviga­­țiune austro-ungare, și vor fi boicotate toate firmele austriace și ungare. j1* Representantul guvernului sârbesc la Viena Dr. Vuiet a comunicat unui redac­tor al ziarului »Neue Freie Presse« con­vorbirea ce a avut-o cu Maj. Sa monar­­chul la balul curţii. »Cuvintele despre incorectitatea gu­vernului Serbiei — dice Dr. Vukcî — au fost esprimate de fapt de Maj. Sa împăra­tul. Daţi-mî însă voie se completez cele publicate pănă acum cu privire la acestă convorbire. »Majestatea Sa a avut bunăvoinţa a’mi adresa mai întâi­ unele cuvinte foarte afabile, de natură personală. După aceste s’a exprimat, că guvernul sârbesc a obser­vat o atitudine incorectă în decursul tra­tativelor comerciale, întrebând pe Maj. Sa: cum așa? Maj. Sa mi-a răspuns: „Prin încheierea tratatu­lui secret cu Bulgaria, înainte de a fi intrat în desbaterile tratatului comercial cu Austro- Ungaria,.« La aceste cuvinte, mi-am permis să observ. »Ar fi de dorit, Majestate, ca aces­ta cestiune să fie judecată esclusiv din punctul de vedere al intereselor reale eco­nomice și nui din punct de vedere politic. De altfel sper, Majestate, că ambele guver­ne vor trece peste toate greutăţile şi vor ajunge încă la bună înţelegere­. Maj. Sa a răspuns la aceste, că şi densul speră, ca acestă bună înţelegere se fie realizată. Numai se nu se mai facă alte încorectităţi. Cu aceste cuvinte Maj. Sa a încheiat convorbirea.

Next