Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1906 (Anul 69, nr. 1-23)
1906-01-14 / nr. 10
1 SEDAOŢITOEA, iaEiiiistraţiunea 31 Titomul Braşov, piaţa mare nr. 30. Itcri&ox? ncfrimoate na »• priniMo. Manuscripte na se reinsArt. ÎNSERATE ce primesc la Adminlitraţian» in Braşov şi la armatoarele BIROURI de ARUHTURI: In Viers: la M. Dukes Nachi., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nacfaf., Anton Oppelik, în Budapesta la A. V. Goldborder, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VH Erzsaébet-körut). PREŢULASERŢIUNILOR : o serie flarmond pe o polonă 10 bani pentru o publicare. Puj I blicHori mai deee după tarifa Iui învoială* — EJECLAME pe I padina 3-a o seria 30 bani ANUL LXIX. „3AZSTA“ iese imiHiirs ni Acoaaaiefite wain Ansnc-UasarU fe sn an i0 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. B-rll de Dumineci 4 cor. pe an. Fenta România ii străinătate: Pe un an 40 franci, pe șese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. U-rll de Dumineci 8 fr. pe an. Se prenumeră 1» tote oficiele poştele din Intru şi din afară şi la d-mi colectori. Aftoamettul teatru Braşov Adniinistraţiunea, Piaţa mare, Târgu J Inului Nr. 30, Stagiu 1.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele eftt şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Nr. 10 Braşov, Sâmbătă 14 (27) Ianuarie. 1906. Conflictul vama! cu Serbia. (st) înainte cu vrjft-o doi ani s’a constituit la Paris ut comitet din câţi va tineri, ori chiar din ţările balcanice, cu scop de a pregăti emanciparea economică şi politică a acestor ţări. In termini entusiaştî, aceşti tineri făceau propagandă pentru o alianţă ofensivă-defensivă a micilor ţerişdre cari, una câte una prea slabe spre a resista presiunea marilor puteri, în alianţă vor forma un bloc respectabil faţă cu veleităţile de aservire din partea fie a Austro-Ungariei, fie a Rusiei. S’a creat chiar un organ de publicitate în limba francesă, din care ni s’a trimis şi nouă un număr. Conţinuţii lui Pani înregistrat la timpul său. Nu seim, dăcă organisaţia de atunci a tinerilor orientali aflători pe la şcollele superioare ale Apusului, va fi existând încă, nu seim decă propaganda lor va fi avut vr’un succes, nici dăcă organul lor, din care n am primit continuarea, va mai fi trăind. Sforţările de atunci însă ni s'au sugerat cu insistenţăfilele acestea, de când cu conflictul economic între Serbia şi Austro-Ungaria. ~~ Destăinuirile diplomatice reproduse adi la „Cronica externă“ chiar de nu vor fi întru tote exacte, relevă tendinţa a două ţări balcanice de a se rezima una pe alta în lupta de emancipare nu numai economică, ci şi politică, faţă cu o mare putere. Şi acesta mare putere este tocmai Austro-Ungaria, chemată şi prin posiţia sa geografică şi prin misiunea cu care a fost însărcinata, de a juca rolul principal în resolvirea chestiei destul de grele a Macedoniei, unde atât Serbii, cât şi Bulgarii sunt de aproape interesaţi. Desigur conflictul nu ar fi luat proporţiile la cari vedem că a ajuns, dăcă vigilenţei diplomatice nu i-ar fi jucat o festă figura mitologică eşită din spuma mării, care după cum se scie împaingenesce ochii muritorilor, fie chiar şi diplomaţi. Dor să lăsăm la o parte geneza picantă şi să vedem cum se repară neglijenţa de atunci. Austro-Ungaria are convenţie în regulă cu Serbia, al cărei termin nu expiră, decât la 1 Martie. Se poate vorbi deci numai în accepţie improprie de un răsboiu vamal, pe cât timp măsurile de prohibiţiune din partea Austro-Ungariei sunt luate sub pretextul epizootiei. Deca însă până la 1 Martie nu se vor tranşa lucrurile pe cale pacinică, atunci cu sau fără epizootie, graniţele vor rămâne închise şi consumenţii austro-ungari, cari se alimentau din vitele şi porcii din Serbia— vor avea un nou motiv de plângere, pe lângă cele vechi. Matadorul economiei naţionale Matlekovics arată, ce e drept, în colonele diacului „N. Fr. Pr.“ numai miseria, ce se va produce în Serbia în urma răsboiului vamal — şi nu dă importanţă miseriei consumenţilor din Viena de unde de ani dezile ţipă lumea, să se deschidă şi graniţele României, fiindcă nu mai pot suporta preţurile exorbitante ale alimentelor. Şi ce vor face industriaşii austro-ungari, cărora producenţii germani şi englezi le-au luat de mult debuşeul din România şi partea cea mai mare a debuşeului din Balcani, dăcă acum li se va închide importul şi transitul şi în Serbia? După scrrile mai noue opinia publică din Serbia este revoltată contra Austro-Ungariei pentru măsura riguroşii luată faţă cu Serbia, cu toate că atitudinea acesteia— după cum cred ei — a fost destul de conciliantă. Cei mai exasperați sunt marii exportatori, cari își văd ruina cu ochii. Un bărbat de stat șerb Vucasin Petrovici, fost în cinci rânduri ministru de finanțe, intro convorbire cu un diarist din Viena constată, că un resboiu vamal cu Austro-Ungaria ar fi desastruos pentru Şerbi. Se poate ca consideraţiunile acestea să facă opinia publică naţională din Belgrad mai flexibilă, şi „epizootia“ să se stingă înainte de a expira terminul convenţiunei... Şi atunci se va relua firul negocierilor, or Serbii şi Bulgarii, cari pe când Dumba era încurcat cu dragostea, au isbutit să încheie o uniune vamală, se vor gândi la ea ca la un epizod frumos din visul de emancipare. Poate va veni mai târdiu timpul să-şi vadă acest vis realizat. Braşov, 13 Ianuarie v. Andrassy chemat din nou la palat. A patra oră contele Iuliu Andrassy e chemat in audiență de Maj. Sa. In rjilele ultime cercurile politice din Budapesta erau cuprinse de un pesimism acut, fiindcă se convinseră că șansele împăciuirei sunt cât se poate de rele. Eri dimineata a scris încă Kossuth în foia sa un articol, în care zice, că nu se încrede în scirile de pace, deorece aceste sunt lăţite de pressa guvernului şi că nu vede nici un semn îmbucurător de pace. In cursul zilei s’a răspândit însă de-odată scirea, că Iuliu Andrassy a primit din Viena o invitare la palat. Scirea acesta, a mai înseninat frunțile politicianilor din coaliție, dar ghimpele ce li l’a lăsat audiența de 5 minute dela 23 Septemvrie 1005 n'a dispărut încă din inima lor și se tem, poate cu drept cuvânt, ca nu cumva Andrassy nici de astădată să n aiba noroc și să se întorc i erăși fără nici o ispravă. Pană acuma coaliţia a tot aşteptat, ca curtea se ia iniţiativa pentru împăciuire, dar s’a înşelat. Se fie oare chemarea lui Andrassy un pas de apropiere al curţii? Nu credem, ci suntem de părere, că lui Andrassy i s’a dat numai prilegiul de a aşterne monarchului propunerile finale detaiate ale coaliției, căreia i s’a fost dat pentru acesta un termin. Andrassy s’a sfătuit mai nainte cu ministrul de resboil Pittreich şi se va vedea, decă li-a succes a afla vre-o modalitate, care se ușureze coaliției retragerea în cestiunea limbei de comandă. Guvernul Fejervary i-a pregătit lui Andrassy calea. Atârnă acuma de la acesta şi de la mandanţii lui din coaliţie, că audienţa să aibă un resultat favorabil. De nu vor ceda şi vor veni oraşe cu postulate formulate în numele »naţiunei«, audienţa lui Andrassy va fi ultima încercare ce va ilustra debutul nenorocit al coaliţiei, ale căreia speranţe la început erau aşa de îndrăsneţe. O adresă a deputaţilor români. Am fost înregistrat şi noi scriea adusă de corespondenţa guvernamentală maghiară „Figyelő", că deputaţii români ar fi decis a adresa un memoriu Maj. Sale în interesul iresolvării cât mai grabnice a crisei politice. Se ducea, că în adresă se vorbesce şi decisa economică şi de tendenţiosele faime răspândite despre o râseala a Românilor etc. »Tribuna« din Arad şi după ea şi »Poporul Român« declară acum de neadevărată acesta scrie. Deputaţii români nici n’au discutat, nici n'au luat vre-o hotărîre pentru o astfel de adresă cătră Maj. Sa. Ce se petrece în Viena. Dăcă este să dăm cretlămănt scriitor ce sosesc din Viena şi Budapesta, în capitala austriacă se petrec actualmente lucruri mari. Era ce se anunţă: — Cancelaria de cabinet a invitat de. urgență la o audiență pe contele Iuliu Andrassy, ca autorisat din parteacoalițiunei. Scriea aceasta — s’ar putea (face sensation ala — a dominat erî toate spiritele în capitala ungară și a făcut o adencă impresie pretutindeni în Budapesta. Ea este comentată, ca o seriosă dorinţă de pace a Curţii imperiale şi regale, acum mai ales, când situaţia politică în Ungaria este din cele mai posomorite. Oficiosul »Budapesti Tudosite« anunţă, că erî la ora 1 d. a. s’a ţinut un consiliu comun de miniştri presidiat de însuşi Maj. Sa. la care consiliu a participat bar. Fejervary, contele Goluchowski (ministru comun de externe), baronul Pitreich (ministru comun de răsboiu) şi baronul Burlan (ministru comun de finanţe. Consiliul a durat 2,2 ore. Din cercurile bine informate se comunică, că acest consiliu nu s’a ocupat cu continuarea luptei, ci cu posibilitatea unei descurcăturî pacinice. La dorinţa monarchului, ministrul preşedinte ungar Fejervary, rămâne deocamdată în Viena. Aceeaşi feie oficiosa anunţă din Viena, că contele Iuliu Andrassy era aşteptat se sosescă acolo era seră. Invitarea contelui Andrassy la palat este considerată ca sigură, înainte de plecare el a avut convorbiri cu fostul ministru de finanţe Lukacs, cr o’o di mai nainte a conferit cu Francisc Kossuth apoi cu Banffy. Cu toţi aceştia a vorbit despre călătoria, sa la Viena. Invitarea la curte a contelui Andrasy o confirmă de altcum şi diarul vienes »Neue Freie Presse«. »Magyarország« anunţă de asemenea din sorginte acreditată, că invitarea la curte a primit’o contele Andrassy erî, toi la amiadi şi tot erî la ora 5 d. a. a plecat I la Viena. Mai spune »Magyarország«, că invitarea contelui Andrassy s’a făcut la iniţiativa ministrului comun de resboin Pitreich. * In cercurile politice din Budapesta se svonesce, că foia, oficială de adi va publica un manifest al Majestăţii Sale, care va fi chemat a crea o situaţiune cu totul nouă. Svonul e comentat în mod forte pesimist. Din cercurile apropiate de curte se vorbesce, că decă nici acum pacea nu se va pute face, se vor lua imediat decisiunî mari şi se va trece pe terenul aiasolutismului. Résboiü vamal ca Serbia. Abia au trecut două-trei zile de când s’a închis graniţa dinspre Serbia, şi urmările acestei măsuri se arată deja de pe acum. Agiul aurului s’a urcat în Belgrad cu 25 centime şi sunt temeri, că se va mai urca. închiderea graniţei ungare a fost o surprisă neplăcută pentru Serbia şi acum lumea comercială de acolo se preocupă de ideia a-şi esporta animalele în Germania, Italia şi Franţa, chiar şi în Englitera, pe căile ferate şi pe mare. Nu mai puţin o surprisă neplăcută a fost măsura amintită şi pentru mulţi negustori de vite din Budapesta. Capitala ungară este ameninţată cu lipsa de carne, căci din Serbia se prevedea ca până acum în măsura cea mai mare cu carne. De aici vine, că cei din Budapesta, pentru a-șî asigura prevederea orașului cu carne, au de gând să ceră, deschiderea graniței române, sau deca aceasta nu se va putea, să se facă favoruri importului de carne din Galiția, eventual a se interdice esportul de vite din Ungaria. Cei din Belgrad se ocupă acum cu ideia, cum s’ar putea pune în practică represalii cât mai simţitoare faţă cu Austro- Ungaria. După o depeşă din capitala serbască toţi voiajorii comerciali din Austro- Ungaria vor fi espulsaţî, deca se vor retrage concesiunile societăților de navigațiune austro-ungare, și vor fi boicotate toate firmele austriace și ungare. j1* Representantul guvernului sârbesc la Viena Dr. Vuiet a comunicat unui redactor al ziarului »Neue Freie Presse« convorbirea ce a avut-o cu Maj. Sa monarchul la balul curţii. »Cuvintele despre incorectitatea guvernului Serbiei — dice Dr. Vukcî — au fost esprimate de fapt de Maj. Sa împăratul. Daţi-mî însă voie se completez cele publicate pănă acum cu privire la acestă convorbire. »Majestatea Sa a avut bunăvoinţa a’mi adresa mai întâi unele cuvinte foarte afabile, de natură personală. După aceste s’a exprimat, că guvernul sârbesc a observat o atitudine incorectă în decursul tratativelor comerciale, întrebând pe Maj. Sa: cum așa? Maj. Sa mi-a răspuns: „Prin încheierea tratatului secret cu Bulgaria, înainte de a fi intrat în desbaterile tratatului comercial cu Austro- Ungaria,.« La aceste cuvinte, mi-am permis să observ. »Ar fi de dorit, Majestate, ca acesta cestiune să fie judecată esclusiv din punctul de vedere al intereselor reale economice și nui din punct de vedere politic. De altfel sper, Majestate, că ambele guverne vor trece peste toate greutăţile şi vor ajunge încă la bună înţelegere. Maj. Sa a răspuns la aceste, că şi densul speră, ca acestă bună înţelegere se fie realizată. Numai se nu se mai facă alte încorectităţi. Cu aceste cuvinte Maj. Sa a încheiat convorbirea.