Gazeta Transilvaniei, februarie 1906 (Anul 69, nr. 24-46)
1906-02-01 / nr. 24
Nr. 24.—1906. GAZETA TRANSILVANIEI. Un alt scandal s’a întâmplat Sâmbătă sera în berăria Brătianu, dela Sf. Gheorghe, din causă, că musica militară, sub conducerea unui capelmaistru român, a cântat imnul naţional grecesc, după ce mai înainte cântase o doină românescă. Numeroşi Români s’au ridicat în piciore şi au protestat, împedecând musica să cânte. Se crede, că prefectul poliţiei va lua măsuri, ca să nu se mai repete astfel de scene, căci deşi răbdarea Românului este mare, totuşi şi ea are o margine. Ar trebui ca Grecii să se porte cuviincios să nu provoce sentimentul naţional căci la urma urmelor tot ei vor pierde. — Studenţimea universitară din capitală va ţine Duminecă 5 Februarie v., o mare întrunire de protestare în contra atrocităţilor bandelor grecesti în Macedonia. La acestă întrunire vor lua parte toate societăţile din capitală. — Adi diminăţă un mare număr de Români macedoneni, în frunte cu venerabilul preot macedonean Pericle, a cărui familie a fost masacrată de greci, au făcut manifestaţie de simpatie pe la fiarele, cari apără causa macedoneană. S’a cântat «Deşteptă-te Române« şi imnul regal »Trăiăscă Regele«.• Am asistat aseră la o interesantă conferenţă în sala Ateneului român, ţinută de d-l deputat Aurel Iliescu, asupra activităţii literare a Augustei nostre Regine Carmen Sylva. Conferenţiarul arată între altele, că activitatea Carmen Sylvei începe dela 1880 şi că până astăzi a scris 45 de opere de un cuprins bine ales şi forte important din punct de vedere social. Decă cetesce cineva opera Suveranei noastre îşî pute da imediat seama, că regina poetă nu se mărginesce numai la cercul restrîns al Curţii regale, ci se inspiră din sînul societății, pe care cu spiritul ei ager o poate pătrunde pănă în adîncurile ei. D-l Iliescu analiseză romanele »Prin lege şi »Fagul roşu«, precum şi opera »Astra.« Conferenţă a fost salutată cu aplause frenetice de numerosul public, care umplu vasta sală a Ateneului. a SOIRILE DILEI, — 31 Ianuarie v. Dela esposiţia naţională din Bucurescî. Aflăm, că comisariatul esposiţiei face tot posibilul, ca exposiţia să nu se deschidă la 3 Iunie v. cum s’a fost fixat, ci deja la 10 Main v. Comisariatul general va introduce un sistem ingenios de vândare a biletelor de intrare la exposiţie, care n’are alt scop, decât ca Intrarea să fie gratis pentru public. Cu tote sistemele inventate şi exploatate pănă acum de cătră tote exposiţiile ,care asigură multe reduceri, nici una n’a putut să găsescă mijlocul de a mulţumi publicul astfel, încât se-i potă spune cuvântul magic: Complect gratis! şi cu toate acestea combinaţia este foarte simplă. Comisariatul general emite timbre de câte 5 bani, aceste timbre vor fi vândute comercianţilor din Bucuresci şi din restul ţerei, care le vor da ca primă tuturor clienţilor lor. Publicul va colecţiona aceste timbre şi presentând 20 seu 40 la casa Exposiţiei, va primi în schimb un bilet de 1 tra seu 2 franci. Comercianţii, care vor oferi avantagiul acesta, vor atrage şi mări numărul clienţilor lor, deci vor câştiga mai mult, căci publicul la vederea întrării gratuite la exposiţie, va prefera să târguiască în magazinul, care va da ca rabat timbrele Exposiţiei. Afară de acesta timbrele exposiţiei vor ave o valoare reală pentru comercianţi şi prin făptui, că pe dânseie s’a reservat loc îndestulător pentru a se pută tipări anunţul caselor, cari ie distribue. De asemenea, în darea de sema zilnică a Exposiţiei se va face menţiune de timbrele distribuite de fiecare casă, ceea ce se va publica şi în buletinul Exposiţiei. Camera de comerţ a aprobat ideea acesta cu multă căldură. Din Tohanul vechili. Părintele Moise Bruinborn (Tohanul vechili) ne scrie cu data de 12 i. c.: Abiî am fost trezit din somn des de dimineţă de un anumit Victor Domşa din Şeica-mare, care venise să mă cerceteze. El a fost în prinderea tribunalului din Braşov aproape întreg anul 1905 şi de aici m’a cunoscut unde Ie fac serviţii spirituale la robi. Istoria părintelui Horşa din Biamică mi-a venit îndată în memorie, şi de aceea la întrebarea mea, că ce caută, ei, Victor Domşa pe aici, mi-a spus, că Sâmbătă seara a venit de la Copşa-mica la o nuntă în Râşnov (Nicolae Garoiu), fiindu-i prietin. Pe urmă a venit, dicea, se mă cerceteze şi pe mine. Acest individ, care în prinsare mi se recomandase mai întâiu ca locotenent, care pentru defraudare a ajuns prins, mai pe urmă se dădea ca feciorul preotului Domşa din Şeica-mare şi teolog. După ce l’am luat la întrebări mai cu dinadinsul, neputând produce vre-un act de legitimație, s’a cam dus, or eu am dat de veste primăriei locale să-l ia de scurt de cumva îl va vedea pe aici, căci de sigur nu poate fi altul, decât George Pripiriu din Codlea, pomenit de jandarmul din B. S. Miklós. Templu izraelit în Desin. De când cu calea ferată de pe Valea Someşului şi cu era filosemită a lui Bantîy, în comitatul Solnoc-Dobâca s’au înmulţit straşnic Evreii veniţi din Galiţia. In oraşul Deşin nu mai încap în sinagoga de pănă acuma, ci au hotărît a-şi zidi un timplu mare cu preţul de 80.000 coroane. Antreprenorul zidire! este Ioan Zsikisan. Lupi in Sinaia. In Sinaia au pătruns eri lupi. Vineri D. Albulescu, comandantul sergenţilor de oraş, a fost atacat înaintea mănăstirei de fiare. Densul a reuşit să scape numai graţie sergenţilor, cari i-au sărit în ajutor. Un maestru de scrimă italian în Braşov. Anul trecut a mai fost pe aici un măestru de scrimă italian, care însă n’a putut se facă nici o trăiră din causa, că nu cunoscea nici o limbă din calea cari se vorbesc pe la noi. Acum a sosit în Braşov un alt măestru diplomat şi cu buna recomandaţiuni, care desigur va isbuti a deschide aici un curs, căci posedă bine toate trei limbile ardelene. Măestrul se numesce Ervin Palliardi şi la 15 Februarie va deschide un curs de scrimă în sala de la berăria orăşenăscă. A se adresa d-lui Palliardi la berăria orăşenescă între orele 4—7 p. m. Alegerile engleze s’au terminat şi lene au publicat de atâtea ori statistica acestor alegeri, arătând câţi liberali, câţi unionişti etc. au fost aleşi. O nouă statistică cetim în »Eng«, care ne spune, că din 31 candidaţi evrei, au reuşit la alegeri 16, cu 4 mai mulţi decât in sesiunea trecută. Dintre aceştia Herbert Samuel este secretar de stat la interne. Producţiunî şi petreceri din Tmişoira se va da un bal în favorul şcolelor gr. or. române din suburbiul Fabric la 8(21) Februarie 1906 în sala berăriei (Fabrikshot, Gyárudvar) din Timişora-Fabric, începutul la 8 ore sera. Preţul de intrare: de familie 3 cor., de persoana 2 cor. Oferte marinimoase se primesc cu mulţămită la adresa epitropului primar Eutimie Milutin (Vadember utcza 16 sz.) şi se vor publica. Pentru comitetul aranjator: IosifMatei, preot; Nicolae Nicorescu, înveţător. — Meseriaşii români din Lugoşiu aranjază petrecere dansantă Sâmbătă 4/17 Februarie 1906 în pavilionul hotelului »Concordia«. Muzica va fi susţinută de orchestra militară a regimentului de infanterie nr. 29 din Timişora. înainte de dans orchestra va concerta de la orele 7 72 pănă la 8 72 săra. Preţul de intrare: 3 coroane de familie şi 1 corona de persona. Venitul e destinat pentru scopuri filantropice. Oferte marinimoase se primesc cu mulţămită şi se vor publica. — Soc. musicală română „Doina“ T. Severin va da sub conducerea d-lui prof. I. St. Paulian Mercurî 1 Februarie 1906 în sala »Regal« un concert urmat de dans. Intrarea generală 3 lei de persona. începutul precis la ora S'/2 săra. In cancelaria notarială a d-lui notar George Popa din Pârău (Paro) se primesce un practicant de notar. Cei cu ceva prată sunt preferați. Plată lunară de la 30—60 cor. Doritorii să se adreseze la d-l George Popa, notar cerc în Părău. Rectificare. In nr. 22 al fetei nostre am adus scrrea, că pentru masa studenţilor români din Braşov s’a votat în comitetul comunal din Rîşnov suma de 120 cor. Se dicea totodată, că propunerea în privinţa votărei sumei pentru masa studenţilor a făcut’o d-l G. Proca. Suntem rugaţi a rectifica în acest punct scriea din cestiune adăugând, că votarea amintitei sume pentru masa studenţilor noştri s’a făcut la insistenţa tuturormembrilor români ai representanţei comunale. »Galicul nr. 2« din causa boalei redactorului nostru nu va eşi la terminul prea scris. — Administraţia „Galicului“. Mireasa regelui Alfonso descendentă din sânge evreesc. Revista „Illustrasione Italiana“ ce se tipăresce la editorii evrei »Fratelli Treves« din Milano, aduce la cunoscința cetitorilor seisensaţionala descoperire, că printre străbunii princesei Ena de Battenberg, şi încă nu printre cei ce se pierd în ceaţa vechimei, se află şi un conte rus de origine Evreu. Pentru ca să poata turna în formă interesantă descoperirea acăsta, isteţul (piarist ebreo-italian, prin o întorsătură de condeiu pune vina pe Grandii spanioli, cari în trufia lor aristocratică n’ar fi mulţumiţi, că regele Alfonso se căsetoresce cu o princesă, care are de unchii pe regele Angliei şi de văr pe împăratul Germaniei, ci cercetăză mai departe şi află, că titlul nobilitar »Battenberg« datăză numai dela 1825. Ei află apoi, că o străbună a logodnicei a fost damă de companie a landgraviei Carolina de Hessen-Darmstadt. La 1776 landgravia făcând o călătorie la curtea rusescă, dama de companie cuceri pe contele Hauke, voivodul Volhyniei, de origine Evreu, care o luă de nevastă... In familia acesta damele au noroc. Nepata contelui şi a damei de companie s’a măritat morganatic cu principele Alexandru de Hessen şi la 1825 obţine dela regele Prusiei pentru sine şi copiii săi titlul de contesă de Battenberg, după oraşul cu acelaşi nume din marele ducat de Hessen. La 1858 conţii şi contesele au fost recunoscuţi ca principi. Este o adevărată manie la acest neam de a umbla tot cu revendicaţiunile în proţap. Nu se mulţumesc cu rehabilitarea lui Dreyfus, care este iminentă şi cu a ucigaşului Hülsner din Polya, despre care a apărut de curând o carte, ci ei răscolesc şi trecutul apropiat şi îndepărtat, reclamând pentru sine personaje istorice. Dar mai anul trecut apăruse în Germania o carte, în care se susţinea, că scrierile lui Dante, n’au fost scrise de Dante, ci de un evreu anonim... Convocare. In înţelesul §lui 7 alinea a) a statutelor, convocam pe membrii activi, sprijinitori ,fondatori şi onorari ai »Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din Braşov«, la adunarea generală ordinară, ce se va ţină Marţi in 7 (20) Februarie la orele 5 d. a în sala cea mare a edificiului gimnasiului gr. or. român din Braşov cu următorea ordine de zi : 1) Cetirea şi luarea la cunoscinţă a raportului general al comitetului despre activitatea sa şi a raportului de cassă pe anul administrativ 1905. 2) Votarea proiectului de budget pe anul 1906. 3) Propunerea comitetului, ca anul administrativ al reuniunei se se încăpă în viitor cu 1 Sept. v. şi se se sfîrşescă cu 31 August v., or lunile acestui an pănă inel. August a. c. să fie considerate ca un an de transiţie. 4) Acordarea absolutorului comitetului pro 1905. 5) Alegerea noului comitet. 6) Eventuale propuneri. Din şedinţa comitetului Reuniunei române de gimnastică şi cântări din Braşov, ţinută la 23 ian. v. (5 Febr. n.) 1906. G. Dima, V. Branisce, president, secretar. NECROLOG. Subscrişii cu inimă înfrântă de durere anunţăm, că mult iubitul şi neuitatul nostru soţ, tată şi frate, loan Imbuzan, oficiant reg. ung. la direct, în pensiune după scurte suferinţe în etate de 66 de ani şi 37 ani ai fericitei sale căsătorii la 9 Februarie şi. n 1906 la 10 ore p. m. şi a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului. Osămintele scumpului defunct se vor înmormânta la 12 Febr. st. n. 10 ore a. m. după ritul gr. cat. în cimiterul gr. cat. din Gherla; or’ Sf. Liturgie pentru odihnă sufletului seu se va celebra în 13 Februarie st. n. în biserica din Candia. Fie-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvîntată! Gherla, la 10 Februar 1906. Carolina Imbuzan născ. Tóth ca soţie. Cornel şi Lucreţia ca fii, Sabin Ana şi Petru ca fraţii şi soră. Alexandru Pop ca ginere. Pagina 3. Litera n r ”. „Familia 11 Nr. 5 (Anul 42. Oradea mare. Abonamentul 16 coroane) are un conţinut variat şi prea interesant. D-l Ioait Broşu publică traducerea cântecului despre clopot al lui Schiller. Urmază apoi o nuvelă a regretatului Titu Chitul cedată »Familiei« de cătră fratele autorului din bogata moștenire de manuscripte remase după talentatul scriitor. Alex. Ţintariu continuă traducerea »Sclavei« după Jokai- Sever C. Dan apreciază la rubrica »Salonului« cartea tînărului Gh. C. Ionescu »Note de drum« apărută de curând în editura »Revistei Săteanului«. D-l Dan este încă universitar, se distinge însă prin stilul său viguros şi substanţial. — Un student din Iaşi cu numele Al. A. Flaum dedică în acelaşi număr câteva cuvinte duiose întru amintirea lui David Zaharia, acel tinăr de curând repausat, care a fost isgonit din gimnasiul din Gherla, fiindcă fusese prins că cetesce cărţi românesce, şi luând toiagul pribegiei şi-a continuat gimnasiul la Iaşi având coleg pe A. A. Naum. ULTIME SCIRI. Budapesta, 13 Februarie. Este acuma singur, că dieta va fi dizolvată irevocabil. BuCUreSCI, 13 Februarie. Consiliul de miniștri a decis expulsarea Grecilor Crisoveloni, Haifas, Valsamacid, Spandonidi, Chichiopulos, Miliaressi si Zappa. Decreteleau fost înmânate prefectului poliţiei spre esecutare. Chrisoveloni, Valsamachi şi Zappa au fugit din Bucurescî. Constantinopol, 13 Februarie. Oradea a Sultanului suspendesă pe Osman-paşa, valiul din Janina din funcţiunile sale, şi-l numesce inspector la al 3-lea regim, de rediff. Măsura aceasta s’a luat, fiind-că legațiunile italiană și română l’au acusat pe Osman-pașa, că favoriseaza bandele grecesci contra Aromânilor. Causa română câștigă prin aceasta teren, dedrece inspectorul actulal al corpului 3 de armată Suferi-pașa, e dușman al antarţilor (greci.) Berlin, 13 Februarie. După o telegramă din Tanger, ferma franceză, Memelie aproape de Marhica a fost bombardată de vasul „ Turtii“ aparţinător flotei marocane. Tunurile fiind în stare defectuosă, ferma n’a fost distrusă, decât în parte. Marinarii lucreaza cu activitate, ca să repare tunurile spre a reîncepe bombardarea. Sunt de temut seriose complicațiunî, dată fiind starea de iritație ce există în marina marocană contra colonilor francesi din Maroc. Iiverse. Regele Christian IX și școlarul. Următorea interesantă anecdotă caracteriseză firea răposatului rege al Danemarcei Christian IX. Se scie, că monarchul a fost ca om de o simplitate rară. Visitând într’o di o şcolă poporală, el puse elevilor întrebarea: — »Cari au fost marii regi ai Danemarcei ? Şcolarii au amintit mai mulţi regi, or învățătorul căruia ii curgeau de pe frunte picături de sudori, aştepta în zadar s’audă pronunţându-se şi numele lui Christian IX-lea. In fine unul din şcolari îl rosti: — Ah! ah! z zise Regele, şi ce fapte măreţe a săvîrşit Christian IX? Şcolarul fu adus în mare încurcătură, ce se sfîrşi prin mărturisirea, că nu stie nimic despre aceste fapte. — Nu te tulbura micuţule, zise regele Christian, căci nici eu nu le cunosc ! Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop Corsete , cele mai bune şi moderne la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 12.