Gazeta Transilvaniei, martie 1906 (Anul 69, nr. 47-72)
1906-03-01 / nr. 47
„In numele libertăţii universale“. (a) De o lungă serie de ani procesele politice împotriva Românilor şi a organelor de publicitate dela noi s’au ţinut lanţ. Ar fi interesantă o o dare de sema amănunţită: câte procese politice s’au intentat de 36 ani încoce în contra Românilor, ce sume au înghiţit amendele în bani şi cheltuielile de proces impuse lor şi câţi Români au trebuit să şufere pân acum în închisorile unguresce. Nici un moment nu se poate semnala în seria acesta de ani, în care să fi putut zice, că închisorile de stat şi chiar şi temniţele ordinare nu găzduesc pe câteva din victimele române ale şovinismului dela putere. „Aţîţare contra naţiunei maghiare“, aşa era cualificată crima lor, şi gona împotriva „aţîţătorilor“ nu s’a curmat încă. Dovadă exemplele recente dela diferitele curţi cu juraţi şi în special sentinţa grea confirmată în ultima instanţă înainte de asta cu câtevajile, faţă cu nisce confraţi ai noştri din Lugoşin. In tot timpul acestei gene contra diarelor române, nu s’a audit o singură voce din tabăra Maghiarilor, nici un fiar maghiar nu şî-a ridicat glasul să protesteze şi să ceră dela cei de la putere respectarea opiniei adverse. Nimeni dintre Maghiari nu şi-a adus aminte de libertatea pressei, care ar fi să fie o comoră comuna a lumei civilisate şi prin urmare ori de câte ori este ameninţată şi suprimată, trebue să provoce o adevărată revoltă fără deosebire de naţiune, limbă şi opiniuni politice. Pressa maghiară nu numai că n’a făcut ceea ce trebuia să facă, dar a făcut tocmai contrarul. De câte-ori procurorul, la ordin mai înalt, urmăria pe câte un diar român şi de câte-ori verdictul, totd’auna afirmativ, al curţilor cu juraţi arunca în inchisoare pe câte un diarist român, se ridica o adevărată orgie de aplause la adresa procurorilor şi juraţilor „patriotici“, Iar condamnatul era acoperit de opro- I bunul scribilor ca „trădător de patrie“, I vrednic de eliminat ca un lepros de pe teritoriul udat de cele patru fluvii. In privinţa aceasta ziarele din Budapesta erau întrecute de fiţuicele din oraşele de prin ţinuturile românesc, în frunte cu „Arad és vidéke“ şi altele de teapa lui din Ardeal, Bănat, Sătmar şi de pe Crişuri. Când vnse utopiile coaliţiunei au început să bombardeze ceriul, şi după un vis frumos visat în starea narcotică provocată de haşiş-ul şovinismului — a urmat epoca de desmetecire,organele de publicitate maghiare s’au trezit la realitate şi au început să capete avertismente, că pe globul maghiar nu s’a înfiinţat i incă Republica. Va sădică trebue să ţină şi ele seama, că trăind într’un stat monarchic, acest stat are în frunte un şef, a cărei persona este inviolabilă. Guvernul a început să ajungă la convingerea, că nu mai poate tolera campania antidinastică a diarelor ma-i ghiare şi odată cu acesta s’a început şi acţiunea procurorilor. Paragrafii „aţîţării“ şi ai „crimeni laesae“ au început să li se pună în vedere (jiare- I lor răsfăţate şi s’a produs o mare consternaţie. întâmplarea a făcut să ne ajungă în mână un număr dintr’o fiţuică din Arad, pururea în tabăra celor ce a- I plaudau procesele de pressa intentate diarelor române, un număr, în care acest diar în cuvinte amare se jăluesce de „prigonirile“ îndreptate contra lui. „Arad és vidéke“ se numesce i acesta fiţuică şi este caracteristic, că I în lamentaţiuniie sale a ajuns pănă I a-şi aduce aminte chiar şi de „libertatea universală“, în numele căreia protesteaza împotriva proceselor de pressă. „Nu numai din interes coaliţionist de colore naţională, ci „în numele libertăţii universale“ protestăm contra proceselor politice“. Aşa vnn psce acum „Arad és Vidéke.“ Şi spre a-şi sprijini şi mai bine tesa, foia maghiară din Arad citez şi cuvintele deputatului Heine, rostite de curând în parlamentul german, cuvinte în care acel deputat spune, că în procesele politice convingerea şade pe banca acusaţilor, ol în scaunul judecătoresc şade aproape totdeauna o convingere adversă politică, împrejurarea aceasta face, ca orice sentință politică să fie imorală. De aceea, fiindcă procesele politice urmăresc scopul josnic de a suprima pe adversarul politic, ori cine portă interesul justiției trebue să reclame luarea de la ordinea zilei a orice proces politic, căci orice proces politic este moartea justiţiei. Scriitorul de la „Arad és vidéke“ însă, care acum scie să protesteze atât de energic in numele „libertăţii universale" şi să citeze atât de fidel enunciaţiunile deputatului german, n’ar fi avut nevoie să aştepte treizeci de ani şi n’ar fi trebuit să meargă la Berlin, pentru a căuta sprijin pentru o teorie justă; el ar fi putut să gasească de mult şi chiar aici la noi elementele necesare pentru construirea acelei teorii. In condiţiunile sciute însă protestarea în numele „libertăţii universale" face mai mult un efect comic. * I FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Ghiuleaua de la Wagram. De Edouard Gachot. (F i n e.) Generalul austriac Nordman, pe care archiducele Carol îl trimise spre a opri armata francesă, luă o secţiune de artilerie compusă din cei mai buni ţintaşi. Deoarerece era de părere, că numai moartea lui Napoleon ar putea să salveze Austria ameninţată de o prăbuşire, generalul căuta să ajungă pe împăratul. Înaintea localităţii Essling apăru trăsura lui Massena, la pas, şi el nu se îndoi, că împăratul se află in ca. El strigă pe Gerder, pe cel mai bun tunar al său, şi arătându-i trăsura dine: — Vei fi acel echipagiu ? — Da, Escelenţă. — Poţi să-l nimeresc la o distanţă oarecare ? — La 400 de paşi. — Bate tunul până acolo? — Ghiuleaua va găuri dosul trăsurei şi de sigur că va ucide persoana, care se află întrânsa. — Ai o ghiulea deosebită? — Da, Escelenţă, un glonţ cu un vârf ascuţit, care poate mătura o serie întregă de oameni, deoarece porţiunea de iarbă de puşcă este duplă. Nordman îi arătă vârful de la Lehenberg. — Aşădă-te pe acestă colină, crucea Maria Teresia și o sută de Louisdorf te vor răsplăti, dăcă vei fi omorât pe acest Bonaparte de pe insula Corsica, adause el cu dispreț. Escortat de dragon, tunul lui Gerder fu dus pe o colină și îndreptat spre țintă. Tunarul ținti repede, așteptă apoi ca vântul să risipească nourii groși de orba de pușcă produși de infanterie, și ținti fitilul aprins la capsă. — Bum ! urlă gura cea negră. Nordman veijii prin ochian, că trăsura este sfărîmată la mijloc. El vădii pe cei doi poștalion! cădend jos, fără ca caii de la echipagiu să se mișce. El nu mai pută de bucurie la idea, că a ucis pe Napoleon. In acest moment Lassale să repedi cu 15 escadroane asupra corpului său şi-l sili să fugă spre nord, unde archiducele îl puse din nou în faţa lui Oudvist, care ameninţa satul Wagram. Un căpitan de dragon! ridică ghiuleaua trasă de Gerder şi ceti inscripţia gravată în învălitărea de oţel : »Fabrica Raab — turnată pentru Napoleon«. — Să trimitem printr’un sergentul aor acostă ghiulea împăratului, zise ofițerul, deoarece a fost destinată pentru dânsul. Dar mai întâi, trebue să comunicăm acesta lui Massena. * * îfc La ora 3 după atiadl surele lumina o baie de sânge. Armata italiană, care se lupta sub stindardul frances, era obosită. Bernadotte se retrăgea, Davoust nu înainta. Centru! rămase fără puteri în fața masselor dușmane, cari erau postate la țărmul rîului Kussbach. S'ar fi putut întră în Wagram numai după soforțărî supraomenesc, dăcă s’ar fi respins cavaleria austriacă, 20.000 de oameni, sub comanda principelui Liechtenstein.. Deodată îi veni lui Napoleon o ideiă. El chemă pe Dronot și-i ordona se formeze o baterie mare. La ora 4 erau așezate 90 de tunuri în semicerc, la drăpta , de Adlerklau. In punctul de mijloc împă ratul dirigia focul, care fu îndreptat asupra cavaleriei austriace, pănă când vădii că se apropie in marș o colona de infanterie forte lată și dusă, îndreptându-se asupra tunurilor. In acest moment un subofițer îi predă ghiuleaua, care îi era destinată la Essiing. — Sire, d-1 mareşal Massena, ducele de Bivoli, anunță M. Vestré, că di fisiunea Boudet a recucerit Gross-Aspern și Esee-I iența Sa trimite acestă ghiulea, care i-a I sfărîmat trăsura. Deși ora era seriosă, Napoleon începu i totuși să rîdă. • — Ah, bravii soldați, se gândesc încă mereu la mine, dar nu trebue să îe țin proprietatea lor. Trebue să li-o trimitem imediat înapoi, măcar din politeță. Se se mesere ghiuleaua. Și se dădu răspunsul. — Sire, ghiuleaua se potrivesce înj tr im tun de calibru 12. — Bine. Scumpul meu Dronot, adu-țî aminte acum pentr’un moment, că odi- I ni oră ai fost artilerist. Încarcă acest tun. j— Da este un tun al gardei. Împăratul descăleca, și privi cum se ANUL LXIX. ■ MzzTA.“ iese in acoare fg Aionameite tsans AnsiiD-nMsru Pe un an 24 cor., pe şese luni 13 cor., pe trei linî 6 cor. K rlI da Duminecă 4 por. te ea. Mim România şi străinătate. Pe un an 40 frânei, pe şese luni 20 fri. p© trei luni 10 îri Kril de Dumbesi 8 fr. pe an. Se prenumără la tót® oficicle poştale din intru şi din afară şi la d-mi colectori. Ahcuamem Speatin Binar Administraţnimm, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe sese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dinul în casa: Pe un an 24 cor., pe sase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. Un eseuiplar 10 bani. — At&t abonamentele cât și inserțiunile sunt a se plăti înainte. SEDACTIUÎTEA, ittHiitnUinei și TidobiIi Brsișov, pi&ta mare nr. 30. $&dsp7l TioiTancRto xm a® primesc. Sia&tt8©rrpt© nu a« yofcmsiL. INSERATE i* primesc Ir Adwinitrr&tîar.e tu Breşev şi la oxmatorde BIROURI de AHUNŢURI: te Viaţii: la M. Duke« N&cht.. iSTxur. Augenfeld & Emeric Leener., ELeinrich Sehalek, A. Oppolik Nacht'., Anton Oppenk. In Budapesta la A. Y. Goldberger, Siketein Bemet, Zolin Leopold (TO Erzsebet- körut). PREŢUL ÎNSERŢIUMILOR : o sedo ^tr'.raîond pe o epena 10 bani pentru o publicare. PabHo&ni mai den» după tarifa $i ta.voia.hU — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani Nr. 47. Braşov, Miercuri ! (14) Martie, 1906 Congregaţia comitatului Braşov. Braşov, 12 Martie n. Azil s’a ţinut în sala dela »Sfat« adunarea generală extraordinară a representanţei comitatului Braşov sub preşedinta d-lui Jişpan. Dr. George Székely. După ce a deschis şedinţa, presidentul Dr. Székely a numit, verificatori ai procesului verbal pe Dr. Breţianu, S. Helwig şi Iuliu Moor. Comunică apoi, că de la ultima adunare generală ordinară încoce au decedat următorii membrii ai representanţei: K. Resch, Octavian Sorescu şi A. Ferenczy. Propune a se eterniza memoria celor decedaţi în procesul verbal. Adunarea primesce propunerea. După acesta fişpanul numesce procuror superior (protofiscal) onorar al comitatului pe Dr. Ignatz Weiss advocat. Presidentul îşi esprimă părerea de rău, că situaţitinea politică s’a agravat. Starea în afară de lege, precum şi resistenţa funcţionarilor municipali continuă. Constată, că în cealaltă parte a monarchiei se plătesc dările şi se face recrutarea regulat, în Ungaria însă nu, ceea ce face ca situaţia să devină tot mai rea. Accentuăză apoi fişpanul cu bucurie că mersul regulat al administraţiei comitatului Braşov n’a fost turburat; doresce, ca şi în viitor representanţii comitatensî să nu caute contrastele dintre ei, ci să caute a lucra în comună înţelegere. Dr. Szekely comunică in fine, că Maj. Sa a distins pe vicespanul Dr. Frideric Jekel, conferindu-i titlul de consilier regesc, ei pe primarul oraşului nostru Francisc Viemesch, conferindu-i crucea de cavaler al ordinului Francisc Iosif, ceea ce adunarea ia la cunoscinţă cu urări caldurose. Advocatul Dr. Ignatz Weisz depune apoi jurământul de protofiscal. După primul punct al ordinei dilei rescriptele relative la numirea de consuli, advocatul Când Adam propune să se desbată acum punctul 108, care privesc© scrisorile şi curendele sosite dela diferitele municipii. Se primesce. Vicespanul Dr. Jekel face un raport sumar asupra cuprinsului ,adreselor şi representaţiunilor sosite dela celelalte jurisdicţiunî,« cari se referă la organisarea resistenţei naţionale; la tratatele cu statele din afară; la numirea guvernului Fejervary; la amânările dietei, la susţinerea constituţiei în integritatea ei; la limba de comandă maghiară şi la chemarea reserviştilor de întregire. După acesta d-l vicespan cetesce în limba maghiară şi apoi în cea germană proiectul de resoluţiune, pe care ii propune comisiunea permanentă cu privire la aceste adrese şi representaţiuni, or procurorul comit. Dr. E. Meţianu cetesce acest proiect de resoluțiune și în limba română.