Gazeta Transilvaniei, mai 1906 (Anul 69, nr. 96-119)
1906-05-02 / nr. 96
Pagina 2, zestra cabinetul cu caracter »parlamentar«, chestiune începută şi aproape realizată de antecesorul său. Actualmente mai sunt unele dificultăţi de natură personală, şi e vorba, ca »parlamentarizarea« să se facă numai în etape. în cursul săptămânei viitoare se va numi probabil Dr. Derschatta ministru german fără portofoliu. In locul ministrului Dr. Randa va numit deputatul lr. Pacak, er în locul lui Pientak— contele Dzieduszycki. Cu clubul polonez nu sunt înlăturate încă toate divergențele, dar prințul Hohenlohe a găsit la acest club atâta prevenire, încât este speranţă să se ajungă cât mai curând la un perfect acord. Deja baronul Gautsch pusese masa după pofta Polonilor, cu blidul cel mare, conţinând 72 mandate polone şi cu blidul mic conţinând 28 mandate rutenesc. Polonii n’au vrut să se aşeze însă la masă cu Gautsch. Cu prinţul Hohenlohe însă şefii Polonilor s’au împrietinit repede şi cestiunea e, decă pe lângă blidele de pană acum nu se va mai da şi o mâncare autonomistică. Imediat ce se vor înlăura dificultăţile ce mai esistă, contele Dziduszycki va întră în cabinet. Negocierile cu Cehii încă au trecut de punctul critic. Temerea, că Cehii se vor fi simţit jicniţi prin retragerea lui Gautsch, nu s’a realisat. Din Praga se anunţă, pe de altă parte, că Dr. Herold a vorbit in clubul tinerilor Cehi asupra situaţiunei. Dr. Herolda dis intre altele, că de câte orî în Austria e pe cale să se facă ceva bun, cabinetul trebue să se retragă. Nu e de înţeles de ce a trebuit acum se vie prinţul Hohenlohe. Acesta este un bărbat tînăr, talentat şi simpatic, dar atâta nu e suficient spre a executa reforma electorală. Am convingerea, că prinţul Hohenlohe din lupta pentru reforma electorală nu va ieşi învingător. Mâne, Marţi, îşi va desfăşura prinţul Hohenlohe programul în parlament. Lucruri nouă nu va spune, căci prinţul Hohenlohe a moştenit aşa decând programul de la antecesorul său. Presa principală în acesta moştenire este reforma electorală, care este esența problemei lui de guvernare, şi acestă reformă este destul de cunoscută din proiectul lui Gautsch. Deci Hohenlohe va avea mai bune şanse decât Gautsch, se va vedea mai târdiu. Acum se scie atâta numai, că dilema: Succes, orî cădere şî-a luat-o şi Hohenlohe ca deviză. Se crede, că totuşi va putea isbuti, de oarece Polonii, cari lui Gautsch îi făceau resistenţă, faţă cu Hohenlohe sunt mult mai prevenitori. De-ale alegerilor. Alegerea din Herman. O certă acută s’a aprins între Maghiarii de aici, care acum în urmă s’a transplantat în Săcele, din incidentul, că Ciangaii de acolo, neţinând seama de pactul încheiat la Braşov, între Saşi şi Maghiari înainte de alegeri, au votat vre-o 200 pentru Dr. Taganyi, care fără de veste a candidat în cercul Hermanului. Foile maghiare din loc se învinuesc una pe alta: fracţiuneaindependistă« şi cea »constituţională«, că au causat acesta abatere a Maghiarilor din Săcele de la pactul încheiat cu Saşii. In ajunul alegerei, ce se va face în Hărman între cei doi candidaţi rămaşi în balotagiu, Wilhelm Coponyi şi Dr. St. Taganyi au găsit cu cale şefii din Budapesta a se adresa cătră alegătorii din Săcele spre a le revoca în memorie pactul încheiat cu Saşii, în urma căruia cercul al doilea al Braşovului, Saşii l’au cedat fără de luptă secretarului de stat Szterényi, or Maghiarii s’au obligat a nu pune candidaţi de ai lor în celelalte cercuri. Aceste două scrisori sunt: una a lui Francisc Kossuth şi alta a preşedintelui partidului constituţional Daranyi. Kossuth zice, că şi Maghiarii trebue se ţină obligământul lor faţă cu Saşii, cum l’au ţinut aceştia, şi rogă pe Maghiar din Săcele se sprijinesca toţi pe caii GAZETA TRANSILVANIEI, didatul Saşilor, Wilhelm Copony. — Daranyi le recomandă același lucru. A mai adresat şi Szterényi o scrisoare lui Zakarias, în care susține, că cuvântul dat trebue ţinut, căci e în joc reputaţia morală a Maghiarilor din comitatul Braşovului. El deci ar sta față cu candidatul sas un contra-candidat maghiar. Maghiarii din Săcele trebue în caşul de faţă să sprijinesca pe al Saşilor. »Brassói Hírlap«, după ce reproduce cele trei scrisori, esclamă: »Fraţilor Ciangăi, cetiţi cu atenţiune aceste trei scrisori şi puneţi la inimă cuprinsul lor patriotic şi adevărat«. »Brassói Lapok«, faţă cu acesta dice, că partida lui Zakarias a tîrît în lupta de la Hărman şi pe Kossuth şî Daranyi şi susţine, că acesta ar fi făcut’o din causă că n’ar avea influenţă asupra Ciangăilor din Săcele. Se crede, că cu totă întervenirea corifeilor din Budapesta, tot se vor afla destui Ciangăi, cari să voteze pentru Taganyi. In cercurile săsescî însă se speră, că majoritatea pentru Copony va, fi asigurată. * ■ 1 La urmă în preajma alegerii s’a candidat preotul din Ghirolt N. Tine, dar cine era să-l sprijinăscă? Preoțimea parte mare nesciind nimic de candidat naţional, a rămas acasă. Cei ce s’au dus, au luptat pentru László, candidatul guvernului, cu program independist. Astfel candidatul naţional, în loc de a fi sprijinit, a avut fericirea să audă pe V. V. din Pat pledând în r. română pentru Kossuth şi preamărind pe László, asistat fiind de 2 colegi I. S. din F. şi I. Fi. din Elciu, deşi acesta în o vorbire din Panticeu a insultat preoţimea (jicând poporului, ca să nu asculte de preoţime, care îl înşală şi informăză fals. Timişora, 12 Maiü 1906. D-l Dr. Aurel Cosma, advocat în Timişoara, ne trimite următorea rectificare la o notiţă apărută în tjiarul nostru cu privire la alegerea din Făget: Onorată Redacţiune! In n-rul 87 din a. c. al preţuitului d vostră (Jiar, făcându-se amintire şi despre alegerea de deputat dietal din cercul Făgetului, se dice, că »La Făget, unde a candidat naţionalismul român Dr. Aurel Cosma, lupta a fost pierdută din causa nepăsării conducătorilor poporului şi în urma faptului, că 200 alegători români nu s’au dus la urnă.«*) intru cât celecuprinse în pasagiul prim al acestui scurt raport ar corăspunde adevărului, căderea nostra de fapt s’ar fi putut atribui acestei împrejurări; fiind însă informaţiunea d-vostră greşită, eu ca fost candidat al acestui cerc, mă simţesc nu numai competent, dar în interesul adevărului şi al reputaţiunei inteligenţei noastre de acolo chiar şi obligat a declara, că întrega nostră inteligenţă din cercul electoral al Făgetului, atât cea din centrul cercului, cât şi cea rurală, prin urmare toţi fruntaşii şi conducătorii poporului nostru de acolo, nu numai că ar fi dovedit la alegere »nepăsare«, ci din contră s’au achitat de datorinla lor naţională prin o luptă grea şi aprigă purtată în interesul partidului nostru naţional, şi aşa căderea nostra nu se poate pune în contul inteligenţei. Tocmai solidaritatea tuturor fruntaşilor noştri din cerc m’a îndemnat să primesc candidatura şi învingerea morală pe care fără îndoială, noi am raportat’o, numai lor se poate mulţumi. Căderea nostră şi aici au pricinuit’o străinii, între cari şi coloniştii maghiari, apoi presiunea şi momelile, cercul însă prin lupta de acum s’a moralisat atât de mult, în cât după părerea celor competenţe, în viitor causa noastra şi acolo are să triumfeze. Pentru rehabilitarea fruntaşilor noştri de acolo şi în interesul adevărului, Vă rog să binevoiţi a publica aceste şite şi mulţumindu-vă pentru ospitalitate, rămân al D-vostre stimător Dr. Aurel Cosma. * Iclodul mare, 9 Marti 1906. On. Redacţiune! Despre alegerea, din Iclodul-mare nu am vătjut pănă acum nici o scrie, de aceea îmi permit a Vă relata ceva. S’a făcut, după părerea mea, o greşală prin candidarea unui domn advocat român, care nu s’a interesat de mandat, n’a umblat prin cerc, şi nu sî-a desfăşurat programul nostru. Străinii însă umblau ca furnicile. Ba ca agent contra partidului naţional s’a aflat şi un Român, feciorul protopopului din Beiuş, Cornel Antal, umblând prin toate comunele şi îndemnând omenii la părăsirea steagului naţional şi votarea cu candidatul independist, un armean din Iclod. *) Informația aceasta nu ni s’a trimis direct, ci am luat’o după altă feie. —Red. Dela serbările din Galați. Era textul răspunsului Principelui Ferdinand la toastul ridicat de Marcheinecke, delegatul german, la banchetul oferit de comisiunea europeană a Dunărei în onorea Principilor Ferdinand și Maria : —»însărcinat de M. S. Regele, Augustul meu unchiu, se-i represint la acestă frumoasa serbare, simt o plăcere cu atât mai mare de a mă găsi în mijlocul d-vostre, cu cât amintirea ultimelor serbări, cari au încununat o operă măreţă, este încă vie în memoria mea. Primiţi dor sincerile mele mulţumiri pentru cuvintele plăcute şi urările ce ne adresaţi. Comisiunea europeana poate fi mândră de opera îndeplinită pănă azi, şi poate privi în urmă cu deplină mulţumire o jumătate de veac de muncă, care i-a atras admiraţia şi recunoscinţa lumei civilisate. In România ea a avut totdeuna un prietin credincios, care a urmărit cu un interes simpatic lucrările întreprinse pentru a îndeplini însărcinarea ce Europa încredinţase comisiunei europene. Ea se asociază adi cu tată inima la felicitările ce vă presint cu ocasia iubileului d.vestre. Ea se asociază cu atât mai sincer, cu cât s’a putut folosi în primul rând de binefacerile aduse comerciului prin lucrările, cari au înlesnit navigaţiunea la gurile Dunărei. Mulţămită acestor lucrări, comerciul ei a putut lua un aşa de mare avânt şi să ajungă la desvoltarea lui actuală. Sunt dor interpretul credincios al sentimentelor sale şi al regelui ei, purtând plin de admiraţie şi recunoscinţa gândul meu cătră acei, cari prin inspiraţie, concepţie şi execuţie au contribuit la îndeplinirea misiunei, ce Europa încredinţase comisiunei, şi făcându-le urări pentru viitor. Cu respect şi simpatie salut pavilioanele, cari fâlfâie ai fi pe Dunăre şi staţionarele şi bastimentele de răsboi şi, cari prin presenţa lor fac acestă serbare şi mai strălucită, şi închin paharul meu în sănătatea Suveranilor şi şefilor de state representaţi aci.« Un succes aparent, „d. z.u de Joi, 10 Marfi, vorbind la loc de frunte de alegerile comunale din Viena, scrie : ,Alegerile comunale din curia IV s’au sfîrşit cu un succes aparent al partidului social-democrat, care este cu atât mai regretabil,cu cât pressa jidovescă mâne îl va presenta, ca pe un succes veritabil. Din cele 21 mandate, ce erau se fie ocupate, 14 sunt ale social-creştinilor, or social democraţii şi-au afirmat cele 3 mandate, ce 11 le-au avut mai înainte — Favoriten, Ottakring şi Florisdorf — şi au mai câştigat 4 mandate nouă — Margarethen, Meidling, Rudolfsheim şi Brigittenau—. Spre a aprecia just acest resultat, trebue se ţinem cont, că numărul alegatorilor de la ultimele alegeri generale a crescut cu 50%, şi că de astădată alegătorii nu s’au presentat în număr sufiient la urnă. Peste 150.000 alegătorii au stat acasă. S’a răsbunat amarnic părerea destul de răspândită, că alegătorii celor 3 colegii superiore n’au ce căuta în curia generală. Numărul abţinerilor urmate din acest motiv, se urcă la deci de mii. Credem, că nici adversarii nu ne vor putea combate când susţinem, că tocmai clasa aceasta de alegă in ajunul dsschiderei dietei. Mai sunt numai câteva zile pănă la deschiderea dietei. In faţa acestui eveniment, ministrul preşedinte Wekerle s’a dus la finele săptămânei trecute in Viena, unde a fost primit Sâmbătă în audienţă la palat. Audienţa a fost de lungă durată (mai bine de două ore), cu care ocasie a făcut raport monarchului asupra situaţiunei politice şi a altor cestiunî actuale. Resultatul audienţei este, că la 20 i. c. Majestatea Sa va pleca din Viena la Budapesta, or la 22 Mank dieta va fi deschisă printr'un mesagiu în palatul din Buda. Se zice, că mesagiul, al cărui text a fost stabilit deja, va atinge noua întorsătură politică, ce a urmat, fără de a indica precis programul de lucrare al guvernului în proximul viitor. Programul guvernului îl va desfăşura Wekerle în şedinţa de la 23 Mai. Se mai zice, că mesagiul se va ocupa şi cu situaţia politică externă, mai ales pentru ca să se pună capăt atacurilor repetite şi mai nouă contra alianţei cu Germania şi să se arate clar, că alianţa cu Germania este încă basa solidă a politicei externe a monarchiei. Vorbind de deschiderea dietei, nu va fi fără interes, credem, a releva aici ceeace scrie una din foile coaliţiunei (»Budap. Hirlap«), despre intoleranţa, ce se observă în tabăra independistă faţă cu celelalte partide ale coaliţiei. Bela Mesesy se plânge de pildă în organul oficios al partidului, că fotoliile ministeriale şi posturile de secretari de stat, cari sunt organismele cele mai însemnate ale puterei centrale, au rămas esclusiv în mânile partidului constituţional. Pretinde, deci, ca înainte de deschiderea dietei se se înlăture acesta disproporţie, deoarece dreptul de a conduce orî unde şi orî când a fost şi este al majorităţii (în caşul de faţă hosutiste). Interesant este şi ceea ce scrie »Alkotmány« de la 131. c„ mai ales cu privire la deputaţii naţionalişti nemaghiari, la Saşi şi Croaţi. Spune, că deputaţii români, slovaci şi sârbi şi-au început consfătuirile în otelul »Vadasz« cu privire la atitudinea ce o vor urma în dietă. La 15 Mai se vor sfătui şi Saşii la Sibiiu şi vor hotărî — e sigur — să între în partidul constituţional,menţinând complet programul poporal maghiarofob de la Sibiiu«. Se întrebă apoi, ce caută Saşii »hipocriţi« în partidul constituţional ? Resoluţioniştii croaţi au trimis o delegaţie la Budapesta, ca să facă o visită lui Kossuth. Ei bine, dice »Any«, după cele întîmplate în prima şedinţă a dietei croate, credem, că trebue să discutăm cu precauţiune cu cei din Agram. Ei discută acolo să se uneasca cu partidul naţional, or aici la noi se presentă ca aderenţi sinceri ai coaliţiei. Nr. 96.—1906 tori a fost, care prin abţinerea sa a provocat resultatul cunoscut. După ce arată puţina diferenţă de voturi între cei ce au câştigat şi cei ce au pierdut, foia germană dice: »Aşadar 7 consilieri social-democraţî şi 14 social-creştinî vor întră în consiliul comunal ca mandatari ai curiei generale din Viena. Cum că succesul nu e veritabil credem, că am arătat şi cum că nu va fi durabil, de asta ne vom îngriji noi.« Cronica externă. Evenimentele din Rusia. Contele Lamsdorff, fost ministru de externe rusesc, a fost concediat din post şi în locul lui a fost numit ambasadorul rus din Copenhaga Isvolsski. Audienţa presidentului Dumei la Ţarul a durat 1 % oră. La început Ţarul a fost forte rezervat şi n’a voit se între în discuţii politice, în fine i-a succes presidentului Dumei a aduce in discuţie cestiunea amnestiei. Ţarul a promis, că va face tot posibilul în cestiunea amnestiei, după care presidentul a mulţumit şi a declarat, că va lua deocamdată de la ordineafilei acestă cestiune.