Gazeta Transilvaniei, mai 1906 (Anul 69, nr. 96-119)

1906-05-02 / nr. 96

Pagina 2, zestra cabinetul cu caracter »parlamentar«, chestiune începută şi aproape realizată de antecesorul său. Actualmente mai sunt unele dificultăţi de natură personală, şi e vorba, ca »parlamentarizarea« să se facă numai în etape. în cursul săptămânei vii­­toare se va numi probabil Dr. Derschatta ministru german fără portofoliu. In locul ministrului Dr. Randa va­­ numit depu­tatul l­r. Pacak, er în locul lui Pientak— co­n­tel­e Dzieduszycki. Cu clubul polonez nu sunt înlăturate încă toate divergențele, dar prințul Hohen­lohe a găsit la acest club atâta prevenire, încât este speranţă să se ajungă cât mai curând la un perfect acord. Deja baronul­­ Gautsch pusese masa după pofta Polonilor, cu blidul cel mare, conţinând 72 mandate polone şi cu blidul mic conţinând 28 man­date rutenesc­. Polonii n’au vrut să se aşeze însă la masă cu Gautsch. Cu prinţul Hohenlohe însă şefii Polonilor s’au împrie­­tinit repede şi cestiunea e, decă pe lângă blidele de pană acum nu se va mai da şi o mâncare autonomistică. Imediat ce se vor înl­ăura dificultăţile ce mai esistă, con­tele Dziduszycki va întră în cabinet. Negocierile cu Cehii încă au trecut de punctul critic. Temerea, că Cehii se vor fi simţit jicniţi prin retragerea lui Gautsch, nu s’a realisat. Din Praga se anunţă, pe de altă parte, că Dr. Herold a vorbit in clubul tinerilor Cehi asupra situaţiunei. Dr. Herolda dis intre altele, că de câte orî în Austria e pe cale să se facă ceva bun, cabinetul trebue să se re­tragă. Nu e de înţeles de ce a trebuit acum se vie prinţul Hohenlohe. Acesta este un bărbat tînăr, talentat şi simpatic, dar atâta nu e suficient spre a executa refor­ma electorală. Am convingerea, că prinţul Hohenlohe din lupta pentru reforma elec­torală nu va ieşi învingător. Mâne, Marţi, îşi va desfăşura prinţul Hohenlohe programul în parlament. Lucruri nouă nu va spune, căci prinţul Hohenlohe a moştenit aşa decând programul de la an­tecesorul său. Presa principală în acesta moştenire este reforma electorală, care este esența problemei lui de guvernare, şi acestă re­formă este destul de cunoscută din pro­iectul lui Gautsch. Deci Hohenlohe va avea mai bune şanse decât Gautsch, se va vedea mai târ­­diu. Acum se scie atâta numai, că dilema: Succes, orî cădere şî-a luat-o şi Hohenlohe ca deviză. Se crede, că totuşi va putea is­­buti, de oarece Polonii, cari lui Gautsch îi făceau resistenţă, faţă cu Hohenlohe sunt mult mai prevenitori. De-ale alegerilor. Alegerea din Herman. O certă acută s’a aprins între Maghiarii de aici, care a­­cum în urmă s’a transplantat în Săcele, din incidentul, că Ciangaii de acolo, neţi­nând seama de pactul încheiat la Braşov, între Saşi şi Maghiari înainte de alegeri, au votat vre-o 200 pentru Dr. Taganyi, care fără de veste a candidat în cercul Hermanului. Foile maghiare din loc se învinuesc una pe alta: fracţiunea­­independistă« şi cea »constituţională«, că au causat acesta abatere a Maghiarilor din Săcele de la pac­tul încheiat cu Saşii. In ajunul alegerei, ce se va face în Hărman între cei doi candidaţi rămaşi în balotagiu, Wilhelm Coponyi şi Dr. St. Ta­ganyi au găsit cu cale şefii din Budapesta a se adresa cătră alegătorii din Săcele spre a le revoca în memorie pactul în­cheiat cu Saşii, în urma căruia cercul al doilea al Braşovului, Saşii l’au cedat fără de luptă secretarului de stat Szterényi, or Maghiarii s’au obligat a nu pune candi­daţi de ai lor în celelalte cercuri. Aceste două scrisori sunt: una a lui Francisc Kossuth şi alta a preşedintelui partidului constituţional Daranyi. Kossuth zice, că şi Maghiarii trebue se ţină obligământul lor faţă cu Saşii, cum l’au ţinut aceştia, şi rogă pe Maghia­­r din Săcele se sprijinesca toţi pe caii­ GAZETA TRANSILVANIEI,­ didatul Saşilor, Wilhelm Copony. — Da­ranyi le recomandă același lucru. A mai adresat şi Szterényi o scrisoare lui Zakarias, în care susține, că cuvântul dat trebue ţinut, căci e în joc reputaţia morală a Maghiarilor din comitatul Bra­şovului. El deci ar sta față cu candidatul sas un contra-candidat maghiar. Maghiarii din Săcele trebue în caşul de faţă să spri­jinesca pe al Saşilor. »Brassói Hírlap«, după­ ce reproduce cele trei scrisori, esclamă: »Fraţilor Cian­­găi, cetiţi cu atenţiune aceste trei scrisori şi puneţi la inimă cuprinsul lor patriotic şi adevărat«. »Brassói Lapok«, faţă cu acesta dice, că partida lui Zakarias a tîrît în lupta de la Hărman şi pe Kossuth şî Daranyi şi susţine, că acesta ar fi făcut’o din causă că n’ar avea influenţă asupra Ciangăilor din Săcele. Se crede, că cu totă întervenirea co­rifeilor din Budapesta, tot se vor afla destui Ciangăi, cari să voteze pentru Ta­ganyi. In cercurile săsescî însă se speră, că majoritatea pentru Copony va, fi asi­gurată. * ■ 1 La urmă în preajma alegerii s’a can­didat preotul din Ghirolt N. Tine, dar cine era să-l sprijinăscă? Preoțimea parte mare nesciind nimic de candidat naţional, a ră­mas acasă. Cei ce s’au dus, au luptat pen­tru László, candidatul guvernului, cu pro­gram independist. Astfel candidatul na­ţional, în loc de a fi sprijinit, a avut fe­ricirea să audă pe V. V. din Pat pledând în r. română pentru Kossuth şi preamărind pe László, asistat fiind de 2 colegi I. S. din F. şi I. Fi. din Elciu, deşi acesta în o vorbire din Panticeu a insultat preoţimea (jicând poporului, ca să nu asculte de preoţime, care îl înşală şi informăză fals. Timişora, 12 Maiü 1906. D-l Dr. Aurel Cosma, advocat în Ti­­mişoara, ne trimite următorea rectificare la o notiţă apărută în tjiarul nostru cu pri­vire la alegerea din Făget: Onorată Redacţiune! In n-rul 87 din a. c. al preţuitului d vostră (Jiar, făcân­­du-se amintire şi despre alegerea de de­putat dietal din cercul Făgetului, se dice, că »La Făget, unde a candidat naţionalis­mul român Dr. Aurel Cosma, lupta a fost pierdută din causa nepăsării condu­cători­­lor poporului şi în urma faptului, că 200 alegători români nu s’au dus la urnă.«*) intru cât cele­­cuprinse în pasagiul prim al acestui scurt raport ar corăs­­punde adevărului, căderea nostra de fapt s’ar fi putut atribui acestei împrejurări; fiind însă informaţiunea d-vostră greşită, eu ca fost candidat al acestui cerc, mă simţesc nu numai competent, dar în inte­­resul adevărului şi al reputaţiunei inteli­genţei noastre de acolo chiar şi obligat a declara, că întrega nostră inteligenţă din cercul electoral al Făgetului, atât cea din centrul cercului, cât şi cea rurală, prin urmare toţi fruntaşii şi conducătorii popo­rului nostru de acolo, nu numai că ar fi dovedit la alegere »nepăsare«, ci din con­tră s’au achitat de datorinla lor naţională prin o luptă grea şi aprigă purtată în in­teresul partidului nostru naţional, şi aşa căderea nostra nu se poate pune în contul inteligenţei. Tocmai solidaritatea tuturor frunta­şilor noştri din cerc m’a îndemnat să pri­mesc candidatura şi învingerea morală pe care fără îndoială, noi am raportat’o, nu­mai lor se poate mulţumi. Căderea nostră şi aici au pricinuit’o străinii, între cari şi coloniştii maghiari, apoi presiunea şi momelile, cercul însă prin lupta de acum s’a moralisat atât de mult, în cât după părerea celor compe­­tenţe, în viitor causa noastra şi acolo are­­ să triumfeze. Pentru rehabilitarea fruntaşilor noş­tri de acolo şi în interesul adevărului, Vă rog să binevoiţi a publica aceste şite şi mulţumindu-vă pentru ospitalitate, rămân al D-vostre stimător Dr. Aurel Cosma. * Iclodul­ mare, 9 Marti 1906. On. Redacţiune! Despre alegerea, din Iclodul-mare nu am vătjut pănă acum nici o scrie, de aceea îmi permit a Vă relata ceva. S’a făcut, după părerea mea, o gre­­şală prin candidarea unui domn advocat român, care nu s’a interesat de mandat, n’a umblat prin cerc, şi nu sî-a desfăşurat programul nostru. Străinii însă umblau ca furnicile. Ba ca agent contra partidului na­ţional s’a aflat şi un Român, feciorul pro­topopului din Beiuş, Cornel Antal, um­blând prin toate comunele şi îndemnând omenii la părăsirea steagului naţional şi votarea cu candidatul independist, un ar­mean din Iclod. *) Informația aceasta nu ni­ s’a trimis direct, ci am luat’o după altă feie. —Red. Dela serbările din Galați. Era textul răspunsului Principelui Ferdinand la toas­tul ridicat de Marcheinecke, delegatul ger­man, la banchetul oferit de comisiunea europeană a Dunărei în onorea Principilor Ferdinand și Maria : —»însărcinat de M. S. Regele, Augustul meu unchiu, se-i represint la acestă fru­­moasa serbare, simt o plăcere cu atât mai mare de a mă găsi în mijlocul d-vostre, cu cât amintirea ultimelor serbări, cari au încununat o operă măreţă, este încă vie în memoria mea. Primiţi dor sincerile mele mulţumiri pentru cuvintele plăcute şi urările ce ne adresaţi. Comisiunea europeana poate fi mândră de opera îndeplinită pănă azi, şi poate privi în urmă cu deplină mulţumire o ju­mătate de veac de muncă, care i-a atras admiraţia şi recunoscinţa lumei civilisate. In România ea a avut tot­deuna un prietin credincios, care a urmărit cu un interes simpatic lucrările întreprinse pen­tru a îndeplini însărcinarea ce Europa în­credinţase comisiunei europene. Ea se a­­sociază adi cu tată inima la felicitările ce vă presint cu ocasia iubileului d.­­vestre. Ea se asociază cu atât mai sincer, cu cât s’a putut folosi în primul rând de binefacerile aduse comerciului prin lucră­rile, cari au înlesnit navigaţiunea la gurile Dunărei. Mulţămită acestor lucrări, comerciul ei a putut lua un aşa de mare avânt şi să ajungă la desvoltarea lui actuală. Sunt dor interpretul credincios al sentimentelor sale şi al regelui ei, purtând plin de admiraţie şi recunoscinţa gândul meu cătră acei, cari prin inspiraţie, con­cepţie şi execuţie au contribuit la înde­plinirea misiunei, ce Europa încredinţase comisiunei, şi făcându-le urări pentru viitor. Cu respect şi simpatie salut pavilioa­­nele, cari fâlfâie ai fi pe Dunăre şi staţio­narele şi bastimentele de răsboi şi, cari prin presenţa lor fac acestă serbare şi mai strălucită, şi închin paharul meu în sănă­tatea Suveranilor şi şefilor de state repre­­sentaţi aci.« Un succes aparent, „d. z.u de Joi, 10 Marfi, vorbind la loc de frunte de ale­gerile comunale din Viena, scrie : ,Alegerile comunale din curia IV s’au sfîrşit cu un succes aparent al parti­dului social-democrat, care este cu atât mai regretabil,­­cu cât pressa jidovescă mâne îl va presenta, ca pe un succes ve­ritabil. Din cele 21 mandate, ce erau se fie ocupate, 14 sunt ale social-creştinilor, or social democraţii şi-au afirmat cele 3 mandate, ce 11 le-au avut mai înainte — Favoriten, Ottakring şi Florisdorf — şi au mai câştigat 4 mandate nouă — Mar­garethen, Meidling, Rudolfsheim şi Bri­gittenau­­—. Spre a aprecia just acest re­­sultat, trebue se ţinem cont, că numărul alegatorilor de la ultimele alegeri gene­rale a crescut cu 50%, şi că de astădată alegătorii nu s’au presentat în număr su­­fiient la urnă. Peste 150.000 alegătorii au stat acasă. S’a răsbunat amarnic părerea destul de răspândită, că alegătorii celor 3 colegii superiore n’au ce căuta în curia generală. Numărul abţinerilor urmate din acest mo­tiv, se urcă la deci de mii. Credem, că nici adversarii nu ne vor putea combate când susţinem, că tocmai clasa aceasta de alegă­ in ajunul dsschiderei dietei. Mai sunt numai câte­va zile pănă la deschiderea dietei. In faţa acestui eveni­ment, ministrul preşedinte Wekerle s’a dus la finele săptămânei trecute in Viena, unde a fost primit Sâmbătă în audienţă la palat. Audienţa a fost de lungă durată (mai bine de două ore), cu care ocasie a făcut raport monarchului asupra situaţiu­nei politice şi a altor cestiunî actuale. Re­­sultatul audienţei este, că la 20 i. c. Ma­jestatea Sa va pleca din Viena la Buda­pesta, or la 22 Man­k dieta va fi deschisă printr'un mesagiu în palatul din Buda. Se zice, că mesagiul, al cărui text a fost sta­bilit deja, va atinge noua întorsătură po­litică, ce a urmat, fără de a indica precis programul de lucrare al guvernului în proximul viitor. Programul guvernului îl va desfăşura Wekerle în şedinţa de la 23 Mai­. Se mai zice, că mesagiul se va ocupa şi cu situaţia politică externă, mai ales pentru­ ca să se pună capăt atacurilor re­­petite şi mai nouă contra alianţei cu Ger­mania şi să se arate clar, că alianţa cu Germania este încă basa solidă a poli­ticei externe a monarchiei. Vorbind de deschiderea dietei, nu va fi fără interes, credem, a releva aici ceea­­ce scrie una din foile coaliţiunei (»Budap. Hirlap«), despre intoleranţa, ce se observă în tabăra independistă faţă cu celelalte partide ale coaliţiei. Bela Mesesy se plânge de pildă în organul oficios al partidului, că fotoliile ministeriale şi posturile de secretari de stat, cari sunt organismele cele mai în­semnate ale puterei centrale, au rămas es­­clusiv în mânile partidului constituţional. Pretinde, deci, ca înainte de deschiderea dietei se se înlăture acesta disproporţie, deoarece dreptul de a conduce orî unde şi orî când a fost şi este al majorităţii (în caşul de faţă hosutiste). Interesant este şi ceea­ ce scrie »Al­kotmány« de la 13­1. c„ mai ales cu privire la deputaţii naţionalişti nemaghiari, la Saşi şi Croaţi. Spune, că deputaţii români, slo­vaci şi sâr­bi şi-au început consfătuirile în otelul »Vadasz« cu privire la atitudinea ce o vor urma în dietă. La 15 Mai­ se vor sfătui şi Saşii la Sibiiu şi vor hotărî — e sigur — să între în partidul consti­tuţional,­­menţinând complet programul poporal maghiarofob de la Sibiiu«. Se în­trebă apoi, ce caută Saşii »hipocriţi« în partidul constituţional ? Resoluţioniştii croaţi au trimis o de­legaţie la Budapesta, ca să facă o visită lui Kossuth. Ei bine, dice »A­ny«, după cele întîmplate în prima şedinţă a dietei croate, credem, că trebue să discutăm cu precauţiune cu cei din Agram. Ei discută acolo să se uneasca cu partidul naţional, or aici la noi se presentă ca aderenţi sin­ceri ai coaliţiei. Nr. 96.—1906 tori a fost, care prin abţinerea sa a pro­vocat resultatul cunoscut­. După ce arată puţina diferenţă de voturi între cei ce au câştigat şi cei ce au pierdut, foia germană dice: »Aşa­dar 7 consilieri social-dem­ocraţî şi 14 social-creştinî vor întră în consiliul comunal ca mandatari ai curiei generale din Viena. Cum că succesul nu e veritabil credem, că am arătat şi cum că nu va fi durabil, de asta ne vom îngriji noi.« Cronica externă. Evenimentele din Rusia. Contele Lamsdorff, fost ministru de externe ru­sesc, a fost concediat din post şi în locul lui a fost numit ambasadorul rus din Co­penhaga Isvolsski. Audienţa presidentului Dumei la Ţa­rul a durat 1 % oră. La început Ţarul a fost forte rezervat şi n’a voit se între în dis­cuţii politice, în fine i-a succes presidentului Dumei a aduce in discuţie cestiunea amnes­­tiei. Ţarul a promis, că va face tot posibi­lul în cestiunea amnestiei, după care presi­­dentul a mulţumit şi a declarat, că va lua deocamdată de la ordinea­­filei acestă ces­­tiune.

Next