Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-01 / nr. 120
Ungurii contra lui Goluchowski In ziua ce a urmat acelei şedinţe a delegaţiunei ungare, care a fost întrerupta, in mod aşa de drastic de strigătele mulţimei agitate, ce venise de la meetingul creştinilor sociali, şi-a ţinut prima ei consultare comisiunea pentru afacerile externe ale acestei delegaţiunî, în care ministrul de externe Goluchowski şî-a predat exposeul seu asupra situaţiunei exteriore. Dacă nu am sei, că de mult Ungurii din coaliţie îi portă Sâmbetele contelui Goluchowski din causă că-l bănuesc ca pe autorul intelectual al intrigelor, ce s’au ţesut, cum die ei, în contra venirei la putere a partidelor aliate din oposiţie, am trebui se credem, că iritaţiunea, de care au fost cuprinşi în urma demonstraţiei de dinaintea casei ungare din Viena, a făcut, ca deja imediat după exposeu vorbitorii din comisiune se ia un ton agresiv faţă cu ministrul de externe, ridicând reclamaţiunea că lipsesce cartea roşie, care era mai nainte în us şi critisând titlul „guvern împărătesc şi regesc“ folosit de contele Goluchowski în exposeu. Consciinţa că representă o majoritate dietală, ce se compune în măsură covârşitore din koşutiştî, îi face pe delegaţii unguri să fie forte sensibili in materie de titulaturi. Aşa de exemplu parte din ei ceruseră, pentru a se evita amintirea cuvântului „împărătesc“, ca la presentarea delegaţiei înaintea monarchului, acesta să fie agrăit numai „Majestate apostolică“, lăsându-se afară cuvintele „împărătescă şi regescă“. Numai cu mare greutate au fost capacităţi, că acesta totuşi nu merge. Aşa s’a introdus lupta ce voesc s’o dea delegaţii unguri ministrului de externe, cu intenţiunea hotărâtă, de a’l depărta de la postul său. Stând lucrul astfel se înţelege că foile coaliţiei nu găsesc nimic bun, nimic mulţumitor şi liniştitor în exposeul contelui Goluchowski, precând foile vieneze accentueză aproape unisono, că atât discursul tronului ţinut la primirea delegaţiunilor, cât şi expunerea ministrului de externe sunt clare şi lămurite, vestind cele mai bune raporturi ale monarchiei austroungare cu tote statele, şi îndeosebi accentuând legăturile strânse cu Germania şi prietinia netulburată cu Italia. Adevărul este, că raporturile cu Italia în trecutul cel mai apropiat n’au fost aşa de neturburate, cum se afirmă acuma a fi, şi că după credinţa multora nici adi nu mai sunt ce au fost. E caracteristic că nici în discursul tronului şi nici în exposeu nu se găsesce cuvântul „tripla alianţă“, ceea ce, dacă s’a evitat, cum putem admite, cu intenţiune folosirea acestui cuvânt, poate semnifica mult, confirmând credinţa, după care tripla alianţă nu mai este asta şi ce a fost. Să trecem însă la obiectul ce ne ocupă şi să constatăm, că partea cea mai vulnerabilă în expunerea ministrului de externe o află koşuthiştii din punctul lor de vedere în pasajgiul ce se referă la Sârbia şi la atitudinea ei politică. Goluchowski critică aspru acestă atitudine, învinuind guvernul sârbesc cu „flagrantă încorectitate“. A fost destul acesta pentru a tulbura sufletele noilor aliaţi şi amici ai Sârbilor. Unul din ziarele coaliţiei îi împuta lui Goluchowski, că nu se sfiesce a ataca astfel Sârbia tocmai în nisce momente, când între naţiunea maghiară şi sârbescă se pronunţă cele mai adânci simpatii; ba îl are în prepus, că tocmai din causa acesta s’a năpustit în contra Serbiei. Agenor Goluchowski va avea dor să-şi audă multe în delegaţiunea ungară din causa păcatului ce i se atribue în politica interioră, că ei ar fi fost urzitorul faimoasei audienţe de cinci minute din 23 Septemvrie a şefilor coaliţiei şi fiindca, cum arătarăm, are tupeul de a voi să compromită „prietinia maghiaro-sârbască, care e pe cale a se desvolta atât de frumos Pete ar fi mai bine şi mult mai cu cale şi folositor, dacă d-nii din coaliţie şi-ar vedea de trebile mai urgente şi de îndatoririle, ce le au acasă şi dacă ar căuta înainte de toate să se împace cu Austria şi cu naţionalităţile la ei acasă. Grandomania, de care sunt turmentaţi, nu e bună, nu mai ales ales atunci, când pentru orice om cuminte şi nepreocupat e învederat, că situaţiunea reală nu le permite Ungurilor, de a continua încă multă vreme politica lor nesăbuită de mare „stat naţional - maghiar“, fără ca să primejduiască în gradul cel mai mare interesele de viaţă ale naţiunei lor şi ale ţării, scopul cultivărei în popor a limbei strămoşescî şi trezirea Românilor la luptă, contra politicei rusescî, începerea tratărilor pentru încheiarea pactului. In convorbirea, ce au avut’o Luni ministrul preşedinte Beck, ministrul preşedinte Wekerle şi ministrul Kossuth s’a discutat cestiunea pactului. Ambele guverne au acceptat următorul mod pentru continuarea tratărilor: Atât guvernul austriac, cât şi cel ungar vor institui câte o comisiune specială, cami separat vor studia materialul şi pe baza studiului făcut vor formula dorinţele şi plângerile respectivelor ţări. După terminarea acestor lucrări, comisiunile se vor întruni şi se vor ocupa mai întâii cu deliberarea asupra pretensiunilor formulate de către Austria şi Ungaria. Prin urmare nu vor întră în tratări mai întâii miniştri, ci comisiunile speciale, ceea ce de altfel este o procedere obicinuită la toate tratatele comerciale. Terminul întrunirei ambelor comisiuni speciale încă nu e fixat. Partid naţional românesc în Basarabia Din Chişineu vine vestea, că în Basarabia s’a format un mare comitet românesc, care printr’un manifest lansat deplânge starea moldovenilor basarabeni. Zugrăvindu-le ignoranţa şi sărăcia, resultatul tuturor guvernelor, ce s’au succedat şi care de la luarea Basarabiei au lucrat mereu pentru desnaţionalisarea Moldovenilor. Programul comitetului, apărut în ziarul »Basarabia« este unirea tuturor moldovenilor într’un mare partid naţional democratic, cu TYIY „bazzta" iese în necare ft Abomeme neatiu nsno-Umarb Pe an an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Mtru România şi străinătate. Pe un an 40 frânei, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineci 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate paclele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor.«— Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. iiiiii siFîHiinei BSSAOTÎÎTiTSâ, Si TiîCEIlfiâ Braşov, piaţa mare nr. 30. torisarl csfrancat» na K® prâmesc. Saumsoripte na te teteiatst. INSERATE r» rrtaeso la AamlnlttratluR» In Braşov ti Ia anoâtcrel® BIROUR! Ce AKUNTUR!: In VleiiE: ia M. Dufcoo Haofei., Sas.. Aagenfeld & Emeso Losier., Heinrich Schaiek. A. Oppelik Naekr., Anson Oppenk. In Budapasta la A. T. Goldb.rtper. Ekssein Bernat. Inna Leopold (VII Srasubet-körut). PREŢUL IHSERTIUKIUM : o «eide gajcroond pe o ec.iea a 10 hani pentru o publicare* Fabricări mai dese după tarifă și învoială. — HECLAABS pe pagina 3-a o pernă 20 bani Nr. 120. Braşov, Joi î (14) Iunie 1906. Desminţire. Cetim în »Conservatorul« din Bucuresci . »Un ziar din Budapesta a publicat o notiţă prin care pretinde atei, că ministrul plenipotenţiar al unei puteri vecine ar fi intervenit spre a nu se presenta la Senat legea prin care se recunoscea »Ligei Culturale« calitatea de personă juridică. Suntem autorisaţi a da acestei scris o desminţire formală“. Aplicarea măsurilor de retorsiune Contra Greciei- foiarul »Secolul« află din sorginte autorisată, că convorbirile urmate între d-nii Gh. Gr. Cantacuzino, de Giers şi Lermontoff cu privire la aplanarea diferendului cu Grecia, n’au dat nici un resultat. Ruperea oficială a relaţiunilor diplomatice între România şi Grecia sunt iminente. Măsurile de retorsiune contra Greciei se vor aplica la 1 Iulie. Printre primele măsuri vor fi închiderea şcollelor grecescî din România şi impunerea arendaşilor, comercianţilor şi meseriaşilor greci cu o fontieră îndoită. Nota Turciei contra Greciei. »Politische Corespondenz« publică nota transmisă de Portă representanţilor marilor Puteri, asupra exceselor bandelor grecescî, care are următorul cuprins: »Invasiunile bandelor grecesc! peste graniţa turco-grecă au sporit de câteva zile. Doi ofiţeri greci, Papos şi Ştefan Duka au plecat, fiecare în capul unei bande, anume cel dintâi, spre Velenicî, al doilea spre Ismala, spre a trece pe teritorul turc. Sub-ofiţeri şi soldaţi în permisie, iau şi ei parte la aceste bande. Funcţionarii greci, cari prin natura slujbelor lor ar trebui să împedece excesele turburătorilor, le favorizăză pe faţă. Acesta e caşul pentru ofiţerii iconomici, Anagnostopulo, Vlachoni şi Manciokis, cărora deşi li s’a încredinţat poliţia la Trikalla, Larissa, Volo Kalabaka, menţineau totuşi continue raporturi cu organisatorii bandelor, cărora ei le dau sprijin şi esistenţă. Asupra acestei stări de lucruri, inconciliabilă nu numai cu raporturile de bună vecinătate existente între două ţări, dar cari contrasteză în primul rând cu obligaţiunile luate de guvernul grec în tratatul definitiv de pace, de a nu tolera adecă pe teritoriul său agitaţii menite să compromită siguranţa şi ordinea în imperiul turcesc., s’a atras atenţia bine-voitoare a ambasadei!.. (căreia i se citeză naţionalitatea.) Sublima Porta e încredinţată, că sus numita ambasadă, de îndată ce va afla aceştia, va face la Atena necesarele remonstranţe spre a se înlătura o asemenea stare de lucruri.« A Declaraţiunile contelui (joluchowski. In comisiunea afacerilor străine a delegațiunei ungare, Artele Goluchowski, ministrul comun al afacerilor străine, a făcut expunerea situațiunei politice externe a monarchiei. Contele a dis: »Deca monarchia cu toate diversele complicaţiuni, cari au putut întuneca orizontul politic, a putut să privescă cu nie nişte şi încredere viitorul, acesta se datoreşte raporturilor amicale ce le-am păstrat , cu toate stetele străine şi încrederea pe care politica sa leală, basată pe o sinceră dorinţă a păcei, a putut-o inspira tuturor. »Graţie unirei strînse cu aliaţii noştri şi sprijinului Rusiei şi basaţi pe simpatia tuturor celorlalte puteri, am putut urmări fără răgaz ţinta politicei noastre şi obţine garantarea intereselor noastre.« Ministrul relevă, că legăturile Austro- Ungariei cu Germania sunt tari şi nesdruncinabile, formând o pârghie a sistemului politic pus la încercare; nu mai puţin satisfacatoare sunt relaţiunile noastre cu aliata nostră Italia şi la acestea se adaugă acordul cu Rusia privitor la reglementarea chestiunilor din Orientul balcanic, înţelegere, care a dat multe rude şi care făgăduesce a da şi pe viitor mari servicii intereselor păcei. Acţiunea reformelor în Turcia se urmăresce cu mare activitate şi ne face a spera, că va fi dusă la bun sfîrşit. Limitele acţiunei noastre în Turcia, au fost fixate prin programul de la Mirsteg. Ministrul reaminteşte apoidemonstraţiunea navală făcută contra Turciei şi care a fost provocată de resistenţa încăpăţînată a Turciei contra cererilor statelor europene. Constată, că în situaţiunea creată în Macedonia se observă oarecari îmbunătăţiri, Turcia luând măsuri militare mai eficace, ei populațiunea autohtonă căutând să scape de terorismul comitetelor revoluționare. Der,a dis contele Goluchowski, pentru ca acest terorism să înceteze pentru totdeauna, trebue ca statele vecine să dea concursul lor în acest scop. Puterile cari au semnat acordul de la Mirsteg au adresat în acest scop representaţiuni acelor state, relevând răspunderea ce au, tolerând asemenea agitaţiuni în ţara lor. Consciinţa acestei responsabilităţi pare a se fi deşteptat acuma, deoarece la Sofia, la Atena şi la Belgrad se iau urgente măsuri mai energice decât pănă acum, ceeace face că putem spera la un deplin succes în acesta privinţă şi a împedeca pentru totdeauna acţiunea bandelor. Ministrul relevă cu recunoscinţă atitudinea guvernului bulgar, care se silesce de câtva timp cu mai mult succes să aducă la îndeplinire bunele intenţiunî de care era animat şi spune, că nădăjdjjfiSfie ca acest exemplu să fie imitat de Grecia şi Serbia. ,Fără a pune la îndoială realitatea şi sinceritatea acestor douăr guverne, aducerea la îndeplinire a ordonanţelor decretate mai lasă mult de ăntit. Ministrul trece apoi la analisarea conflictului greco-român spunând, că din acest conflict ar putu mai degrabă să tragă folos un al treilea. Conflictul ar fi putut fi evitat cu atât mai uşor, lu cât restabilirea de condițiuni norme, și în teritoriul macedonean corespus/i inereselor celor doue state şi cu cât rnsenţa chestiunei în litigii este privitore la nisce afaceri cari scapă competenţei directe a celor două părţi interesate. Este de dorit, ca o înţelegere să intervină în curând între Bucuresci şi Atena şi suntem dispuşi a sprijini, de va fi necesar, tratările. Ministrul relevă apoi progresele făcute în organisaţiunea gendarmeriei, precum şi îmbunătăţirea justiţiei în viiaetele macedonene şi declară, că Austria şi Rusia sunt firm decise a urmări opera pacificatore, care va garanta nu numai o desvoltare salutară în vitaetele macedonene, dar va evita şi în Europa sguduiri violente. Ministrul arată apoi căuşele conflictului vamal cu Serbia şi justifică atitudinea Austriei care nu este de fel inspirată din rea-voinţă sau gelosie faţă de Serbia sau de Bulgaria, dar Austria, a dis ministrul, n’a putut sub pretextul unei apro-