Gazeta Transilvaniei, septembrie 1906 (Anul 69, nr. 193-216)

1906-09-01 / nr. 193

„Asociaţiunea“ în Braşov. Braşov, 13 Septemvrie n. Peste opt ciile Asociaţiunea nostră pentru literatura română şi cultura poporului român va ţinea adunarea ei generală anuală în Braşov. Vom avea şi noi Românii de aici bucuria şi fericirea de a îmbrăţişa în mijlocul nostru pe fraţii veniţi din tote păr­ţile să ia parte la cea mai frumosă şi înălţătore manifestare a vieţei şi aspiraţiunilor noastre de cultură şi de progres. După strălucita şi, putem dice, epocala adunare a Asociaţiunei tran­silvane la 1862, când s’a ţinut şi prima expoziţiune română de in­dustrie casnică, numai încă odată s’a mai întrunit Asociaţiunea între zidu­rile cetăţei noastre, la 1883. A fost frumosă şi impunătore şi acesta adu­nare, care a dat prilej braşovenilor noştri se întâmpine cu iubire şi cu tradiţionala lor ospitalitate pe mem­brii societăţii. Douăn­eci trei de ani au tre­cut de atunci. Timp destul de în­delungat pentru ca să se potă des­­volta instituţiunea ce am erezut’o de la apostolii culturei noastre româ­nesc!. In faţa adunărei de acum ni se impune deci de sine întrebarea : Fost ca resultatul activităţii Asociaţiunei în ultimii douédeci de ani de aşa, ca să putem dice că e la înălţime? Tote îşi au părţile bune şi avan­­tagioase, dar îşi au şi scăderile lor. Aşa a fost şi este şi cu Asociaţiunea. Mult s’a lucrat cu mijloacele ei şi în jurul ei pe lângă cea mai sinceră in­­stiinţă de-a ajunge scopul sublim ce-l urmărim cu ea. încordările în această privinţă au dat înse rezultate mici şi unilaterale pănă acuma, fiind­că a lipsit unitatea gândirei şi acţiunei, a lipsit acel îndemn sacru de a lua cu mic cu mare apostolatul pentru deş­teptarea şi buna povăţuire a poporu­lui şi de a căuta ca prin măreaţa lucrare, ce trebue să-o seversim, cul­tura poporul român se poate dobândi acele chezeșii trainice, care să-1 pună odată pentru tot-deauna la adăpostul prigonirilor și al umilirilor. Har Domnului! In cei două-decî de an! trecuți cei din fruntea insti­­tuțiunei noastre literare şi culturale au aflat, după multă umblare pe căi ră­tăcite, cărarea pe care, străbătând cu zel, abnegare şi fără şovăire, se vor apropia tot mai mult şi tot mai sigur de ţinta dorită. S’a deşteptat cu pu­tere iresistibilă convingerea în noi, că zadarnice vor rămânea toate opintirile noastre dacă nu vom întemeia intrega acţiune literară şi culturală, ce o să­vârşim, pe imediata atingere şi pe adevărata legătură de iubire cu po­porul şi dacă nu ne vom pune ne­mijlocit şi în mod desinteresat în serviciul causei lui, care este causa nostră a tuturor câţi prin cultură voim să ajungem la libertate, bunăstare şi fericire. Spiritul, de care vorbim şi care porneşte din convingerea, că numai în popor cultura română îşi poate avea rădăcina şi că ori cât aşa nu­mita inteligenţă s’ar ocupa de pro­blemele acestei culturi, nu va putea ajunge la nimic, dacă lucrarea ei nu se va răzima în popor şi în vigoarea lui de viaţă şi de progres, îl vedem esprimat şi în raportul general al co­mitetului central al Asociaţiunei, pre­gătit pentru viitoarea adunare gene­rală. Vorbind de popularisarea „Aso­cia­ţi­unei raportul dice : „Numai când ţărănimea nostră povăţuită de priceperea conducători­lor ei fireşti va fi lămurită asupra rostului acestei instituţiuni, se poate aştepta un interes mai viu în rândurile ei pentru Asociaţiune“. Multe sunt cărările, ce duc la o ţintă. Adunarea se va ocupa de ele cu toată seriositatea. Dorim să gă­­sască cele mai bune dintre cărări şi cari vor putea duce mai curând şi mai sigur la scop. Bucuria nostră va fi atunci cu atât mai mare, cu cât organul nostru totdeauna, dar mai vârtos de vre­o 30 de ani încoce a propovăduit alianţa strânsă a clasei cărturarilor noştri cu poporul şi a fost cel dintâiu, care a dat alarmă în faţa pericolului celui mare, că poporul nostru nu înţelegea ce scriam şi că el rămase multă vre­me după înfiinţarea Asociaţiunei străin de activitatea literară a breslei celor­ trecuţi prin şcoale, neputân­­du-se folosi de productele acestei ac­tivităţi. Presa nostră de tot soiul era pentru el o enigmă. Atunci organul nostru, făcând un sacrificiu însemnat în împrejurările grele în cari se afla presa nostră, a scos gazeta de Du­mineca anume redactată pentru înţe­legerea poporului şi din acel moment s’a pornit tot mai puternic mişcarea de popularizare, de care vorbesce ra­portul comitetului şi spiritul de muncă comună şi solidară cu poporul a ajuns se fie învingător şi să i­ se închine şi forul superior al Asociaţiunei. Privim cu adâncă mulţumire la acest resultat, care în parte se dato­­reşte, în ce priveşte activitatea Aso­ciaţiunei, şi muncei stăruitoare a Ro­mânilor braşoveni, a căror despărţă­mânt este adî de model. Aşteptăm dela fraţii noştri conlo­cuitori braşoveni să-şi păstreze rolul mândru, ce l’au avut în trecut, ca sinceri şi devotaţi apărători şi pro­­movători ai culturii române, primind pe cei ce vor veni între noi, ca să conlucre cu ei, cu inima deschisă şi cu însufleţire. FOILETONUL .GAZ. TRANS.« Despre Africa. (Notiţe compuse de Pavel Rotariu, advoca­t în Timişoara, din operile lui Henry M. Stanley). (V) —Fine.­­Incolinii (sălbaticii) încă au înţeles deosebirea între pământul roditor şi nero­ditor, şi pe cel dintâi s’au populat tare, stârpind pădurea şi plantând pomi de Ba­nani şi de smochini de paradis, încât în nici o parte a Africei nu dai de o abun­­danţă aşa de mare de iutremânt, ca în această parte a şesului Semliki. O smo­chină de paradis, coaptă, este de o lungime de la 20—30 cm. şi groasă ca partea de­asupra a mânei unui om normal. Ni­ au trebuit 16 zile până am per­­curs această regiune acoperită de pădure, care poartă numele Avamba, numele ce-l au şi locuitorii ei, şi în acest răstimp ne­­au ajuns zece ploi torenţiale, dintre cari unele ţineau mai mult ca 9 oare într’una. Durduiturile de tunete au ţinut fără în­trerupere. Eşiţi din pădurea Avamba, am dat de o coastă de munte acoperită cu iarbă, numai unde şi unde se vedea câte un tu­fiş de banani, urcând cam 100 de m. mai sus ca şesul Semliki, ne-am uitat îndărăt, ca să vedem regiunile de pe cari am ve­nit, spre a ne orienta. Dar nu ara văzut absolut nimic, căci nori grei acopereau re­giunea întreagă, şi privind la ei, de sus, ni­ se arăta o curioasă privelişte; pare că vedeam un ceriu răsturnat cu faţa în sus. Am urcat apoi .... până am ajuns în regiunile tropice, pârlite de arşiţa soarelui__ Vor fi, fără îndoială, mulţi oameni — scrie M. Stanley — cari, ca şi mine, când contemplează vre­un monument an­tic, fie o piramidă egipteană ori un Sfinx, ori pantheonul din Atena, rămân încân­taţi fără graiu şi fără mişcare. Dar mult mai puternice şi mai mari simţăminte cu­prind pe om când vede muntele Ruwen­zori, despre care ştii că există de secole nenumărate. Dacă cugeţi câte secole au trebuit să treacă până când stropii de ză­padă care se topeşte au scobit miliardele de pălăuţe în creştetul de piatră a mun­telui, spre a scurma stânci formate din el şi a le împinge până în Semliki şi în la­cul Nianza, atunci rămâi uimit de durata necalculabilă de timp de când s’a născut Ruwenzori. Ni se impune cugetului nostru întrebarea: Unde erai tu, omule, pe tim­pul când s’a creat baza pământului? Es­­plică-ţi asta, dacă poţi să-ţi esplici! Şi iarăşi ni se impune de sine cuge­tul, că într’un colţ dintre cele mai întu­necoase ale lumei, acoperit de o negură permanentă, clocind între nori perpetui şi încungiurat de un întunerec misterios există un munte monstruos, al cărui stropi de zăpadă, căzând din cele mai înalte piscuri, a fost pentru Egipet timp mai lung ca 50 de secoli o condiţie de exi­stenţă — până azi nedescoperită. Să ne închipuim numai cum ar fi îndumnezeit popoarele antice acest munte, dacă l’ar fi cunoscut. Acest munte, care dintr’o îndepărtare aşa de mare contribue cu atâta îmbelşugare la existenţa binefă­cătoare a „sfântului“ lor Nil. Iar acest cuget, la binefacerea Nilu­lui, îmi impune alt cuget în minte. In fan­­tazie vedeam vinele argintii până la lo­curile în cari se resfiră ele, spre a ră­spândi viaţă în jurul piramizilor egiptene, adecă la o îndepărtare mai lungă ca de 6500 klm. acolo, unde s’au aşezat numă­­roase ciopoare pe popoare: Arabi, copţi, fellah, negri, turci, greci, italieni, francezi, englezi, germani şi americani! Şi simţim în noi o scuzabilă trufie, pentru că noi suntem cei dintâi cari le putem vesti că o mare parte a apei ce o beau ele, şi care este atât de des preamărită de ei, derivă din depozitele afunde şi estinse de zăpadă de pe Ruvenzori alias Ruvendjura. înaintând în sus, la punctul proxim eram la distanţa căra de 13 k­m. — linie aeriană — de la catena mijlocie de unde cu ajutorul ochianului în momentele când ceriul era clar, am putut afla motivul din care rămâne o massă aşa de mare de zăpadă pe Ruwenzori. Pe cum am putut observa, îndeosebi de pe Bakokoro (munte), creştetul muntelui este despicat în numeroase cupole triangulare, cu ascu- (Numér de Duminecă 36.) „SAEETA« iese îille-sare 41 Alioaam­en­tP punţii Ass­io-nMarls Pe un an 24 oor.. pe .eae luni 12 oor.. pe trei luni 8 oor. N-rlI de Duminecă 4 oor. pe un. din România şi străinătate. Pe cu an 10 franci, pe şdse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. W­rll de Dumineci 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Ateamemi pantru Brasov Administratiunea, Piaţa mare, Tfiigul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an M cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. bedaoţidota, AiHiistnţimeî îi TipmSa Braşov, piaţa mare ar. 30. Sjtesisozi motranoate a a se piri zneso. &4rrEU«eripce nu ne fetei »it. INSERATE I?« psiuavso ia Afii^iBlitPe^Knsi iB Srssov ni 1» urmátórel® BIROURI de AMUMTURi: In Vlene: ia M. Duke» Haefcf., Sfax. Ausjenî'eid & Emcrsc Lets­­•wă'., Heinrich Sohaiek^A» Op» îelii Nacaf., Anton Oppen­k- In Budapesica la A. v. Sold­­berkes*. jSkatein Bemat, ^îniin Leopold (VII Hrssébet-kömti, PREȚUL ISSSERTIURILOR : o ae­­si© gazioond po o «spiona 10 bani pentru o publicare. Pnj bu­curi mai da:*® după tarifa și Învoială. — XECLAME pe pagina 3-a o seria SQ bani Nr. 193.—anul LXIX. Irașov, Vineri 1 (14) Septemvrie. 1906. Programul serbărilor, ce se vor finea în Braşov cu prilejul adu­nării generale a „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român“, convocată pe zilele de 8(21) şi 9(22) Septemvrie 1906 I. Joi, în 7 (20) Sept. La oarele 2 şi 9­ p. m. întâmpinarea membrilor Comitetului central al »Asocia­­ţiunei« la gara principală a oraşului. Oa­speţii vor fi conduşi la biuroul comisiunei de încuartirare (edificiul gimnaziului), de unde li se vor distribui adresele cuartire­­lor. Membrii comisiunei de încuartirare, cari vor fi de faţă şi la sosirea altor tre­nuri în ziua de 7 (20) şi în dimineaţa zi­lei de 8(21) Sept., vor purta cocardă albă. La oarele 7 seara convenire socială în localul »Reuniunei industriale« (Gewer­beverein), Bulevardul Rudolf. II. Vineri, în 8 (21) Sept. (Naşterea Prea Curatei Fecioare.) La oarele 9 a. m. serviciu divin în biserica Sf. Nicolae din Şcheiu, împreunat cu parastas pentru membrii răposaţi ai »Asociaţiunii«. La oarele 11 a. m. şedinţa 1. a adu­nării, după programul publicat de Onor. Comitet central. La oarele 1 p. m. masă comună fe­stivă în localul Societăţii de tir. (Cuverta 5 cor. de persoană. — înscrierile la masa comună se fac cel mult până Joi 7 (20) Sept. 8 oare seara la d-l Dr. N. Vecerdea, dirigentul filialei »Albinei« din loc­. I La oarele 3 p. m. petrecere poporală cu dans în Groaveri, locul liber dinaintea gimnaziului, sau la caz de ploaie, în loca­lităţile casei de tir. La parele 8 seara în sala Redutei: Concertul Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din Braşov, după care va urma o serată dansantă. — Toaleta : da­mele : costum naţional sau toaletă de se­rată ; bărbaţii: toaletă de salon. III. Sâmbătă, în 9 (22) Sept. La 7 oare a. m„ fiind timp favorabil excursiuni pe Tâmpa, la Stejeriş sau în Nou. La oarele 10 a. m. şedinţa 11. a adu­nării, după programul fixat de Onor. Co­mitet central. La oarele 1 p. m. masă comună , la curte în localul casei de tir.­­Pentru con­centrarea societăţii, familiile române din­ Braşov sunt rugate a renunţa de astădată de a face invitări particulare). La parele 4 p. m. şedinţa, festivă a secţiunilor literare-ştienţifice şi conferenţe publice. La parele 8 seara representaţiune tea­trală dată de diletanţii români din Braşov cu concursul d-lui Z. Bârsan şi al d-şoarei Olympia Brașoveanu.

Next