Gazeta Transilvaniei, septembrie 1906 (Anul 69, nr. 193-216)
1906-09-01 / nr. 193
„Asociaţiunea“ în Braşov. Braşov, 13 Septemvrie n. Peste opt ciile Asociaţiunea nostră pentru literatura română şi cultura poporului român va ţinea adunarea ei generală anuală în Braşov. Vom avea şi noi Românii de aici bucuria şi fericirea de a îmbrăţişa în mijlocul nostru pe fraţii veniţi din tote părţile să ia parte la cea mai frumosă şi înălţătore manifestare a vieţei şi aspiraţiunilor noastre de cultură şi de progres. După strălucita şi, putem dice, epocala adunare a Asociaţiunei transilvane la 1862, când s’a ţinut şi prima expoziţiune română de industrie casnică, numai încă odată s’a mai întrunit Asociaţiunea între zidurile cetăţei noastre, la 1883. A fost frumosă şi impunătore şi acesta adunare, care a dat prilej braşovenilor noştri se întâmpine cu iubire şi cu tradiţionala lor ospitalitate pe membrii societăţii. Douăneci trei de ani au trecut de atunci. Timp destul de îndelungat pentru ca să se potă desvolta instituţiunea ce am erezut’o de la apostolii culturei noastre românesc!. In faţa adunărei de acum ni se impune deci de sine întrebarea : Fost ca resultatul activităţii Asociaţiunei în ultimii douédeci de ani de aşa, ca să putem dice că e la înălţime? Tote îşi au părţile bune şi avantagioase, dar îşi au şi scăderile lor. Aşa a fost şi este şi cu Asociaţiunea. Mult s’a lucrat cu mijloacele ei şi în jurul ei pe lângă cea mai sinceră instiinţă de-a ajunge scopul sublim ce-l urmărim cu ea. încordările în această privinţă au dat înse rezultate mici şi unilaterale pănă acuma, fiindcă a lipsit unitatea gândirei şi acţiunei, a lipsit acel îndemn sacru de a lua cu mic cu mare apostolatul pentru deşteptarea şi buna povăţuire a poporului şi de a căuta ca prin măreaţa lucrare, ce trebue să-o seversim, cultura poporul român se poate dobândi acele chezeșii trainice, care să-1 pună odată pentru tot-deauna la adăpostul prigonirilor și al umilirilor. Har Domnului! In cei două-decî de an! trecuți cei din fruntea instituțiunei noastre literare şi culturale au aflat, după multă umblare pe căi rătăcite, cărarea pe care, străbătând cu zel, abnegare şi fără şovăire, se vor apropia tot mai mult şi tot mai sigur de ţinta dorită. S’a deşteptat cu putere iresistibilă convingerea în noi, că zadarnice vor rămânea toate opintirile noastre dacă nu vom întemeia intrega acţiune literară şi culturală, ce o săvârşim, pe imediata atingere şi pe adevărata legătură de iubire cu poporul şi dacă nu ne vom pune nemijlocit şi în mod desinteresat în serviciul causei lui, care este causa nostră a tuturor câţi prin cultură voim să ajungem la libertate, bunăstare şi fericire. Spiritul, de care vorbim şi care porneşte din convingerea, că numai în popor cultura română îşi poate avea rădăcina şi că ori cât aşa numita inteligenţă s’ar ocupa de problemele acestei culturi, nu va putea ajunge la nimic, dacă lucrarea ei nu se va răzima în popor şi în vigoarea lui de viaţă şi de progres, îl vedem esprimat şi în raportul general al comitetului central al Asociaţiunei, pregătit pentru viitoarea adunare generală. Vorbind de popularisarea „Asociaţiunei raportul dice : „Numai când ţărănimea nostră povăţuită de priceperea conducătorilor ei fireşti va fi lămurită asupra rostului acestei instituţiuni, se poate aştepta un interes mai viu în rândurile ei pentru Asociaţiune“. Multe sunt cărările, ce duc la o ţintă. Adunarea se va ocupa de ele cu toată seriositatea. Dorim să găsască cele mai bune dintre cărări şi cari vor putea duce mai curând şi mai sigur la scop. Bucuria nostră va fi atunci cu atât mai mare, cu cât organul nostru totdeauna, dar mai vârtos de vreo 30 de ani încoce a propovăduit alianţa strânsă a clasei cărturarilor noştri cu poporul şi a fost cel dintâiu, care a dat alarmă în faţa pericolului celui mare, că poporul nostru nu înţelegea ce scriam şi că el rămase multă vreme după înfiinţarea Asociaţiunei străin de activitatea literară a breslei celor trecuţi prin şcoale, neputându-se folosi de productele acestei activităţi. Presa nostră de tot soiul era pentru el o enigmă. Atunci organul nostru, făcând un sacrificiu însemnat în împrejurările grele în cari se afla presa nostră, a scos gazeta de Dumineca anume redactată pentru înţelegerea poporului şi din acel moment s’a pornit tot mai puternic mişcarea de popularizare, de care vorbesce raportul comitetului şi spiritul de muncă comună şi solidară cu poporul a ajuns se fie învingător şi să i se închine şi forul superior al Asociaţiunei. Privim cu adâncă mulţumire la acest resultat, care în parte se datoreşte, în ce priveşte activitatea Asociaţiunei, şi muncei stăruitoare a Românilor braşoveni, a căror despărţământ este adî de model. Aşteptăm dela fraţii noştri conlocuitori braşoveni să-şi păstreze rolul mândru, ce l’au avut în trecut, ca sinceri şi devotaţi apărători şi promovători ai culturii române, primind pe cei ce vor veni între noi, ca să conlucre cu ei, cu inima deschisă şi cu însufleţire. FOILETONUL .GAZ. TRANS.« Despre Africa. (Notiţe compuse de Pavel Rotariu, advocat în Timişoara, din operile lui Henry M. Stanley). (V) —Fine.Incolinii (sălbaticii) încă au înţeles deosebirea între pământul roditor şi neroditor, şi pe cel dintâi s’au populat tare, stârpind pădurea şi plantând pomi de Banani şi de smochini de paradis, încât în nici o parte a Africei nu dai de o abundanţă aşa de mare de iutremânt, ca în această parte a şesului Semliki. O smochină de paradis, coaptă, este de o lungime de la 20—30 cm. şi groasă ca partea deasupra a mânei unui om normal. Ni au trebuit 16 zile până am percurs această regiune acoperită de pădure, care poartă numele Avamba, numele ce-l au şi locuitorii ei, şi în acest răstimp neau ajuns zece ploi torenţiale, dintre cari unele ţineau mai mult ca 9 oare într’una. Durduiturile de tunete au ţinut fără întrerupere. Eşiţi din pădurea Avamba, am dat de o coastă de munte acoperită cu iarbă, numai unde şi unde se vedea câte un tufiş de banani, urcând cam 100 de m. mai sus ca şesul Semliki, ne-am uitat îndărăt, ca să vedem regiunile de pe cari am venit, spre a ne orienta. Dar nu ara văzut absolut nimic, căci nori grei acopereau regiunea întreagă, şi privind la ei, de sus, ni se arăta o curioasă privelişte; pare că vedeam un ceriu răsturnat cu faţa în sus. Am urcat apoi .... până am ajuns în regiunile tropice, pârlite de arşiţa soarelui__ Vor fi, fără îndoială, mulţi oameni — scrie M. Stanley — cari, ca şi mine, când contemplează vreun monument antic, fie o piramidă egipteană ori un Sfinx, ori pantheonul din Atena, rămân încântaţi fără graiu şi fără mişcare. Dar mult mai puternice şi mai mari simţăminte cuprind pe om când vede muntele Ruwenzori, despre care ştii că există de secole nenumărate. Dacă cugeţi câte secole au trebuit să treacă până când stropii de zăpadă care se topeşte au scobit miliardele de pălăuţe în creştetul de piatră a muntelui, spre a scurma stânci formate din el şi a le împinge până în Semliki şi în lacul Nianza, atunci rămâi uimit de durata necalculabilă de timp de când s’a născut Ruwenzori. Ni se impune cugetului nostru întrebarea: Unde erai tu, omule, pe timpul când s’a creat baza pământului? Esplică-ţi asta, dacă poţi să-ţi esplici! Şi iarăşi ni se impune de sine cugetul, că într’un colţ dintre cele mai întunecoase ale lumei, acoperit de o negură permanentă, clocind între nori perpetui şi încungiurat de un întunerec misterios există un munte monstruos, al cărui stropi de zăpadă, căzând din cele mai înalte piscuri, a fost pentru Egipet timp mai lung ca 50 de secoli o condiţie de existenţă — până azi nedescoperită. Să ne închipuim numai cum ar fi îndumnezeit popoarele antice acest munte, dacă l’ar fi cunoscut. Acest munte, care dintr’o îndepărtare aşa de mare contribue cu atâta îmbelşugare la existenţa binefăcătoare a „sfântului“ lor Nil. Iar acest cuget, la binefacerea Nilului, îmi impune alt cuget în minte. In fantazie vedeam vinele argintii până la locurile în cari se resfiră ele, spre a răspândi viaţă în jurul piramizilor egiptene, adecă la o îndepărtare mai lungă ca de 6500 klm. acolo, unde s’au aşezat număroase ciopoare pe popoare: Arabi, copţi, fellah, negri, turci, greci, italieni, francezi, englezi, germani şi americani! Şi simţim în noi o scuzabilă trufie, pentru că noi suntem cei dintâi cari le putem vesti că o mare parte a apei ce o beau ele, şi care este atât de des preamărită de ei, derivă din depozitele afunde şi estinse de zăpadă de pe Ruvenzori alias Ruvendjura. înaintând în sus, la punctul proxim eram la distanţa căra de 13 km. — linie aeriană — de la catena mijlocie de unde cu ajutorul ochianului în momentele când ceriul era clar, am putut afla motivul din care rămâne o massă aşa de mare de zăpadă pe Ruwenzori. Pe cum am putut observa, îndeosebi de pe Bakokoro (munte), creştetul muntelui este despicat în numeroase cupole triangulare, cu ascu- (Numér de Duminecă 36.) „SAEETA« iese îille-sare 41 AlioaamentP punţii Assio-nMarls Pe un an 24 oor.. pe .eae luni 12 oor.. pe trei luni 8 oor. N-rlI de Duminecă 4 oor. pe un. din România şi străinătate. Pe cu an 10 franci, pe şdse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. Wrll de Dumineci 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Ateamemi pantru Brasov Administratiunea, Piaţa mare, Tfiigul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an M cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. bedaoţidota, AiHiistnţimeî îi TipmSa Braşov, piaţa mare ar. 30. Sjtesisozi motranoate a a se piri zneso. &4rrEU«eripce nu ne fetei »it. INSERATE I?« psiuavso ia Afii^iBlitPe^Knsi iB Srssov ni 1» urmátórel® BIROURI de AMUMTURi: In Vlene: ia M. Duke» Haefcf., Sfax. Ausjenî'eid & Emcrsc Lets•wă'., Heinrich Sohaiek^A» Op» îelii Nacaf., Anton Oppenk- In Budapesica la A. v. Soldberkes*. jSkatein Bemat, ^îniin Leopold (VII Hrssébet-kömti, PREȚUL ISSSERTIURILOR : o aesi© gazioond po o «spiona 10 bani pentru o publicare. Pnj bucuri mai da:*® după tarifa și Învoială. — XECLAME pe pagina 3-a o seria SQ bani Nr. 193.—anul LXIX. Irașov, Vineri 1 (14) Septemvrie. 1906. Programul serbărilor, ce se vor finea în Braşov cu prilejul adunării generale a „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român“, convocată pe zilele de 8(21) şi 9(22) Septemvrie 1906 I. Joi, în 7 (20) Sept. La oarele 2 şi 9 p. m. întâmpinarea membrilor Comitetului central al »Asociaţiunei« la gara principală a oraşului. Oaspeţii vor fi conduşi la biuroul comisiunei de încuartirare (edificiul gimnaziului), de unde li se vor distribui adresele cuartirelor. Membrii comisiunei de încuartirare, cari vor fi de faţă şi la sosirea altor trenuri în ziua de 7 (20) şi în dimineaţa zilei de 8(21) Sept., vor purta cocardă albă. La oarele 7 seara convenire socială în localul »Reuniunei industriale« (Gewerbeverein), Bulevardul Rudolf. II. Vineri, în 8 (21) Sept. (Naşterea Prea Curatei Fecioare.) La oarele 9 a. m. serviciu divin în biserica Sf. Nicolae din Şcheiu, împreunat cu parastas pentru membrii răposaţi ai »Asociaţiunii«. La oarele 11 a. m. şedinţa 1. a adunării, după programul publicat de Onor. Comitet central. La oarele 1 p. m. masă comună festivă în localul Societăţii de tir. (Cuverta 5 cor. de persoană. — înscrierile la masa comună se fac cel mult până Joi 7 (20) Sept. 8 oare seara la d-l Dr. N. Vecerdea, dirigentul filialei »Albinei« din loc. I La oarele 3 p. m. petrecere poporală cu dans în Groaveri, locul liber dinaintea gimnaziului, sau la caz de ploaie, în localităţile casei de tir. La parele 8 seara în sala Redutei: Concertul Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din Braşov, după care va urma o serată dansantă. — Toaleta : damele : costum naţional sau toaletă de serată ; bărbaţii: toaletă de salon. III. Sâmbătă, în 9 (22) Sept. La 7 oare a. m„ fiind timp favorabil excursiuni pe Tâmpa, la Stejeriş sau în Nou. La oarele 10 a. m. şedinţa 11. a adunării, după programul fixat de Onor. Comitet central. La oarele 1 p. m. masă comună , la curte în localul casei de tir.Pentru concentrarea societăţii, familiile române din Braşov sunt rugate a renunţa de astădată de a face invitări particulare). La parele 4 p. m. şedinţa, festivă a secţiunilor literare-ştienţifice şi conferenţe publice. La parele 8 seara representaţiune teatrală dată de diletanţii români din Braşov cu concursul d-lui Z. Bârsan şi al d-şoarei Olympia Brașoveanu.