Gazeta Transilvaniei, iunie 1907 (Anul 70, nr. 122-144)
1907-06-02 / nr. 122
REDACŢIUNEA, Agnistraţii şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena la M. Dukes Naclif.. Nux. Augenfeld & Emeric Lesner, Heinrich. Schalek, A. Op?elik Nachf., Anton Oppelik. n Budapesta la A. V. G-olberger, Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körut). Preţul Inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani , pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina I 3-a o serie 20 bani. wiMisJKmxixmMMamiitteí'ta nmyuxssaxmmwuwtmKnismmmmmtimammmmmmmMmáBmm ouob» narea Nr. m — Anul LXX. Brașov, finerl-Sâmbătă 2 (15) Iunie (Număr de Duminecă 22.) GAZETA apare în fiecare zi Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un alt 24 col., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 16 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate oficiile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. • Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 16 cor. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. In conflict cu toată lumea. Acum patruzeci de ani, când s’a săvârşit în Ungaria actul încoronărei după încheiarea pactului, Românii ca şi celelalte naţionalităţi erau foarte îngrijaţi din cauza temerei, că sub noua rânduială dualistă libertatea şi drepturile lor nu vor afla scutul trebuincios. Temerile după cum s’a dovedit au fost întemeiate. La început se părea că va fi altfel. Legile dela 1868 păreau c’au fost aduse pentru a uşura încâtva şi traiul naţionalităţilor. Dar n’a fost aşa. Din capul locului cei dela ocârmuire au purtat o politică de rassă. In măsura aceea în care s’a întărit rassa domnitoare, cei dela cârmă au uitat de toate îndatoririle lor. N’au respectat nici legile aduse la 1868 şi au lucrat în tot timpul până în ziua de azi nu numai pentru a nimici politiceşte naţiunile nemaghiare, ci şi spre a împedeca cât mai mult desvoltarea lor culurală naţională. Poate să se mire cineva dacă după patruzeci de ani ai unei astfel de ocârmuiri ne-am ales în privinţa culturală naţională cu legea Apponyi ? Dar în privinţa politică am ajuns nu numai să fim lipsiţi de orice reprezentanţă recunoscută naţională, ci chiar şi în dieta ungară în care au fost aleşi mai mulţi dintre fii poporului nostru, sa nu fim priviţi ca Români cu dreptul de a reprezenta acolo interesele poporului românesc? ba dacă cu toate astea cei ce sunt în dietă vreau să facă pe naţionaliştii şi să aibă păreri contrare celor dela putere, să nici nu mai vrea să-i sufere acolo, alungându-i cu forţa brutală din dietă, cum s’a întâmplat zilele acestea faţă cu deputatul român naţionalist Vaida? Toată lumea cultă şi nepreocupată, dinăuntru şi dinafară, condamnă purtarea brutală a celor cari au introdus dreptul pumnului în dietă, şi au isgonit din sala şedinţelor pe deputatul Vaida, care, două luni după ce avuse cunoscuta afacere, a venit iar la şedinţe ca să-şi împlinească datoria sa de deputat. Aceasta însă pare că nu-i atinge de loc pe independiştii lărmuitori din majoritate, pare că, cum a zis, unul, ei au luat în stăpânire pe veci puterea şi nu le mai pasă de ce zice lumea. Sunt într’o ameţeală şi beţie de putere, de care nu-şi pot da samă şi totuşi ca mâne vor trebui să se trezească şi să vadă că nu sunt numai ei pe acest pământ şi că au îndatoriri pe cari nu le pot despreţui multă vreme, fără ca să sufere în urma aceasta. Scandalul ce l’au făcut cu purtarea lor brutală în şedinţa de Vinerea trecută nu numai c’a provocat cea mai aspră critică a lumei culte în străinătate, dar a ajuns, precum spune o foaie din Viena, şi la urechile monarchului, cu toată paza prin care cei dela guvern au căutat să’i ferească pănă acum de-a auzi ceva despre nedreptăţile faţă cu nemaghiarii. N’au noroc kossuthiştii, ei alcătuiseră aşa lucrurile ca să-şi facă cu încetul toate pe voie, dar tot ce nu le place şi nu le convine să amâne cât se poate mai mult. Aşa au voit să amâne şi să zădărnicească şi reforma pentru introducerea votului universal. Cele ce s-au întâmplat în timpul din urmă prea au dat de gol însă planurile lor şi cazul ultim cu violarea imunităţei unui deputat naţionalist, când chiar un ministru (Andrassy) îi învinueşte că vor să introducă dreptul pumnului în dietă, a dovedit în mod neîndoios, că dieta de astăzi nu este adevărata, reprezentanţă a poporului şi că prin urmare în Ungaria este mai de lipsă votul universal chiar şi ca în Austria şi ca ori şi unde, încât pentru noi Românii şi situaţiunea noastră nu ne putem face iluzii, împrejurările sunt şi vor fi încă timp îndelungat foarte nefavorabile desvoltărei noastre naţionale. Lăsăm ca adversarii noştri să-şi facă iluzii din cari curând vor fi scoşi şi amar deşteptaţi. Au adus-o pănă acolo ca Kossuth să fie numit conziliar intim al Maiestăţei Sale, căpătând astfel o titulă ce miroasă tare a schiwars-gelb. Dar aici li s’a înglodat politica, mai departe e cu greu s’o poată duce fără ca să vină în conflict cu domnitorul, cu Austriacii şi cu toţi. Ce vorbim însă, conflictul n’are să vină ci este aici, se pronunţă deja în toate părţile prin încordările şi neînţelegerile ce există. Cu monarchul ei înşişi mărturisesc că nu se înţeleg, cu Austriacii şi mai puţin, dar cu Croaţii şi cu naţionalităţile de mama focului. Acum însă pare că şi mai mult sunt cătrăniţi pe socialişti, cari agită massele în oraşe contra guvernului şi a coaliţiei şi cari pregătesc viitoarea grevă a muncitorilor de la ţară. Cum vedem n’au cauză nici cei de la putere să-şi facă iluzii şi aşa se va împlini ceea ce le-a profeţit unul din puţinii bărbaţi cari se ruşinează azi de faptele lor, că, dacă nu vor căuta să se pună pe picior bun cu naţionalităţile şi să se împace cu ele cinstit, nu numai că nu vor putea dobândi libertatea şi independenţa deplină, dar vor deveni încă mai mari slugi ale Vienei, de cum au fost cei ce au guvernat atâţia mari de ani cu sistemul liberal răsturnat de câtră coaliţie. Epilog la alegerea de deputat din cercul Lugojului. Sentnţa adusă de judecătoria din Lugoj contra părintelui Simeon Blajovan, după ce a fost aprobată de Tabla din Timişoara, este întărită acum şi de Curie. Părintele Blajovan e osândit la patru săptămâni temniţă, acuzat fiind, că la alegerea de deputat a d-lui Dr. G. Popovici ar fi agitat poporul şi ar fi oprit pe alegătorii români-»kossuthişti«, să voteze pentru candidatul kosuthist. Apărător la Curie a fost deputatul Coriolan Brediceanu. Proiectul de lege al ministrului Darányi referitor la servitorime, după ce a fost primit de dieta ungară cu puţine modificări, — ajungând în Casa magnaţilor a fost viu desbătut. In urma deosebitelor păreri, ce existăîntre membri dietei ungare şi a Casei magnaţilor — scrie »Budapesti Hírlap« — se va naşte probabil un conflict, din cauza căruia proiectul acesta probabil nu va deveni lege înaintea secerişului. Agitaţia lucrătorilor din Budapesta. Mercuri seara a avut loc o consfătuire a organizaţiei muncitoare în chestia disolvă.A! asociaţiei zidarilor. S’a luat o rezoluţie de a se începe o agitaţie întinsă împotriva guvernului. Se vor face întruniri în toată ţara şi se va recurge la grevă. Lupta aceasta, care trebuia să aibă loc cândva, spune rezoluţia, s’a apropiat şi muncitorimea trebue s’o dea acum ca răspuns la provocarea guvernului. Revista politică. De la jubileul încoronării încoace au început sa se răspândească iarăși știri despre o criză a guvernului unguresc, pe baza cărora Ugron Gabor, cere, într’o foaie de seară, ca guvernul să-și dea acuma demisiunea. „Alkotmány“ întreabă mirat, de ce să-şi dea demisiunea guvernul? Pentru pact, zice, încă nu poate fi criză. Pentru chestiunea croată nu poate fi criză, deoarece în chestiunea aceasta toţi Ungurii sunt de un gând. Rămâne clar numai chestiunea garanţiilor constituţionale. Din cauza aceasta se poate naşte mai curând criză. Dar Andrassy a spus după audienţa, ce a avut-o în urmă, că spereazâ, că toate se, -ar aplana şi în chestiunea garanţiilor. De aceea, zice „Alkot.“ nu poate fi vorba deocamdată de criză ; dacă totuşi se lăţesc mereu ştiri despre criză, aceasta dovedeşte numai că noi încă tot trebue să luptăm, cu acele puteri ascunse, cari vor să împiedece cu ori ce preţ consolidarea vieţei noastre constituţionale. — Cu alte cuvinte criză tot este, dar nu s’aşteaptă să isbucnească tocmai acuma, dar dacă nu acuma, va isbucni sigur mai târziu ! * Joi seara a sosit — precum știm — Maj. Sala Budapesta pentru a lua parte la serbările jubilare. Primirea care i s’a făcut Maj. Sale de astă-dată a fost cu totul deosebită de primirile din trecut. La gară nu s’a presentat nici un ministru. In schimb i s’au făcut însă Maj. Sale mari ovațiuni pe străzile Budapestei de către miile de muncitori, cari l-au întâmpinat pe întreg parcursul drumului cu însufleţite strigăte de „Trăiască votul universal“ şi „Trăiască regele poporului.“ Deşi surprins de această demonstraţie neaşteptată, Maj. Sa a primit-o cu vădită plăcere, salutând prieteneşte pe miile de muncitori, cari îi ieşiseră spre întâmpinare îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Serbarea jubilară însăşi a fost cât se poate de simplă şi rece. In biserica Matia din Buda s-a ţinut un serviciu dumnezeesc solemn, la care a participat şi arhiducele Francisc Ferdinand, moştenitorul tronului, şi încă vre-o doi membri ai curţii împărăteşti. După acest serviciu, bătrânul episcop Samassa a rostit o cuvântare, încheiând cu urări de bine la adresa Majestăţei Sale. După aceasta Maj. Sa a dat mâna episcopului Samassa, i-a mulţumit pentru vorbirea frumoasă, ce-a rostit-o şi şi-a exprimat bucuria, că îşi serbează jubileul în aceeaşi biserică, în care a fost încoronat înainte de aceasta cu 40 de ani. Cu altcineva n’a mai stat de vorbă nici Maj. Sa şi nici arhiducele Francisc Ferdinand. Au urmat apoi câteva recepţiuni. Maj. Sa a primit omagiile casei magnaţilor ale dietei şi ale oraşului Budapesta. * In dieta ungară este la ordinea zilei proiectul de lege privitor la ordinea (pragmatica) de serviciu şi la regularea lefurilor funcţionarilor de la căile ferate ungare. Deputaţii croaţi au continuat şi săptămâna aceasta să combată energic acest proiect, rostind numeroase discursuri în limba croată. La alt loc al foii aducem amănunte, despre desbaterile dietale. * A bătut mult la ochi că moştenitorul tronului archiducele Francisc Ferdinand a sosit numai în ziua jubileului dimineaţa la Budapesta, şi a luat parte numai la misa festivă celebrată în biserica lui Mathia, iar în aceeaşi zi după amiazi la 3 care a şi plecat, reîntorcându-se la Viena. Multe comentarii au făcut foile maghiare la întâmplarea aceasta plângându-se de răceala, ce a dovedit-o moştenitorul tronului faţă cu „naţiunea“. O foaie din Berlin „Taegiiche Rundschau“ aduce acum ştirea (care zice că s’a lăţit în cercurile independiste) că în carele câte le-a petrecut archiducele în Budapesta ar fi vizitat casarma unui regiment de infanterie şi ar fi adresat cu această ocazie ofiţerilor un discurs în care a zis: „Nu cunosc nici ofiţer maghiar, nici ceh, nici german, cunosc numai ofiţeri negru-galbeni“. Poate să fi zis vreodată archiducele aşa ceva, dar e greu a crede că în ziua jubileului a fost şi pe la casărmi, având aşa de puţin timp la dispoziţie. Şi mai mare fu surprinderea po- liticianilor din coaliţie când aflară, că Majestatea Sa s’a decis a pleca din Budapesta dela a doua zi după jubileu, şi că nu va petrece acolo, cum era plănuit la început, o lună de zile. Foile lor s’au plâns că regele pleacă fiindcă nu se simte bine în Budapesta, s’au plâns că nu domneşte înţelegerea dorită între rege şi „naţiune“. S’a scris mult despre indispoziţia ce a cuprins pe monarch şi despre indispoziţia ce a cuprins pe monarch şi despre indispoziţia cercurilor politice ungureşti din cauză că nici unul nu e mulţumit cu mersul lucrurilor şi în legătură cu aceasta s’a vorbit şi se vorbeşte mult de criză. ❖ Ziarul ministeriului de externe, „Fremdenblatt“ din Viena, dă ştirea că Majestatea Sa, înainte de a pleca la Viena, a cernit ministrului-preşedinte Wekerle, să-i comunice atitudinea ce-o va observa guvernul ungar în chestiunea violării imunităţii deputatului Vaida. Majestatea Sa a fost informat despre toate scenele petrecute în şedinţele de Vineri şi Luni. Majestatea Sa a primit explicările ministrului preşedinte în tăcere semnificativă. In acelaș timp se comunică