Gazeta Transilvaniei, iunie 1907 (Anul 70, nr. 122-144)

1907-06-02 / nr. 122

REDACŢIUNEA, Agnistraţii­ şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena la M. Dukes Naclif.. Nux. Augenfeld & Emeric Les­­ner, Heinrich. Schalek, A. Op­?elik Nachf., Anton Oppelik. n Budapesta la A. V. G-olber­­ger, Ekstein Bemat, Iuliu Le­opold (VII Erzsébet-körut). Preţul Inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani , pentru o publicare. Publicări­­ mai dese după tarifă şi învo­­­­ială. — RECLAME pe pagina I 3-a o serie 20 bani. wiMisJKmxixmMMamiitteí'ta nmyuxssaxmmwuwtmKnismmmmmtimammmmmmmMmáBmm ouob» narea Nr. m — Anul LXX. Brașov, finerl-Sâmbătă 2 (15) Iunie (Număr de Duminecă 22.) GAZETA apare în fiecare zi Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un alt 24 col., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 1­6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. • Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 16 cor. — Un exem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. In conflict cu toată lumea. Acum patruzeci de ani, când s’a săvârşit în Ungaria actul încoronărei după încheiarea pactului, Românii ca şi celelalte naţionalităţi erau foarte îngrijaţi din cauza temerei, că sub noua rânduială dualistă libertatea şi drepturile lor nu vor afla scutul trebuincios. Temerile după cum s’a dovedit au fost întemeiate. La înce­put se părea că va fi altfel. Legile dela 1868 păreau c’au fost aduse pentru a uşura încâtva şi traiul na­ţionalităţilor. Dar n’a fost aşa. Din capul locului cei dela ocârmuire au purtat o politică de rassă. In măsura aceea în care s’a întărit rassa dom­nitoare, cei dela cârmă au uitat de toate îndatoririle lor. N’au respectat nici legile aduse la 1868 şi au lucrat în tot timpul până în ziua de azi nu numai pentru a nimici politiceşte na­ţiunile nemaghiare, ci şi spre a îm­­pedeca cât mai mult desvoltarea lor culurală naţională. Poate să se mire cineva dacă după patruzeci de ani ai unei astfel de ocârmuiri ne-am ales în privinţa culturală naţională cu legea Apponyi ? Dar în privinţa politică am ajuns nu numai să fim lipsiţi de ori­ce repre­zentanţă recunoscută naţională, ci chiar şi în dieta ungară în care au fost aleşi mai mulţi dintre fii popo­rului nostru, sa nu fim priviţi ca Ro­mâni cu dreptul de a reprezenta acolo interesele poporului românesc? ba dacă cu toate astea cei­ ce sunt în dietă vreau să facă pe naţionaliştii şi să aibă păreri contrare celor dela putere, să nici nu mai vrea să-i sufere acolo, alungându-i cu forţa brutală din dietă, cum s’a întâmplat zilele acestea faţă cu deputatul român na­ţionalist Vaida? Toată lumea cultă şi nepreocu­pată, dinăuntru şi dinafară, condamnă purtarea brutală a celor cari au in­trodus dreptul pumnului în dietă, şi au isgonit din sala şedinţelor pe de­putatul Vaida, care, două luni după ce avuse cunoscuta afacere, a venit iar la şedinţe ca să-şi împlinească datoria sa de deputat. Aceasta însă pare că nu-i atinge de loc pe inde­­pendiştii lărm­uitori din majoritate, pare că, cum a zis, unul, ei au luat în stăpânire pe veci puterea şi nu le mai pasă de ce zice lumea. Sunt într’o ameţeală şi beţie de putere, de care nu-şi pot da samă şi totuşi ca mâne vor trebui să se trezească şi să vadă că nu sunt numai ei pe acest pământ şi că au îndatoriri pe cari nu le pot despreţui multă vreme, fără ca să sufere în urma aceasta. Scandalul ce l’au făcut cu purtarea lor brutală în şedinţa de Vinerea tre­cută nu numai c’a provocat cea mai aspră critică a lumei culte în străi­nătate, dar a ajuns, precum spune o foaie din Viena, şi la urechile monar­­chului, cu toată paza prin care cei dela guvern au căutat să’i ferească pănă acum de-a auzi ceva despre ne­dreptăţile faţă cu nemaghiarii. N’au noroc kossuthiştii, ei alcă­­tuiseră aşa lucrurile ca să-şi facă cu încetul toate pe voie, dar tot ce nu le place şi nu le convine să amâne cât se poate mai mult. Aşa au voit să amâne şi să zădărnicească şi re­forma pentru introducerea votului uni­versal. Cele ce s-au întâmplat în tim­pul din urmă prea au dat de gol însă planurile lor şi cazul ultim cu violarea imunităţei unui deputat na­ţionalist, când chiar un ministru (An­­drassy) îi învinueşte că vor să intro­ducă dreptul pumnului în dietă, a dovedit în mod neîndoios, că dieta de astăzi nu este adevărata, repre­zentanţă a poporului şi că prin ur­mare în Ungaria este mai de lipsă votul universal chiar şi ca în Austria şi ca ori şi unde, încât pentru noi Românii şi situaţiunea noastră nu ne putem face iluzii, împrejurările sunt şi vor fi încă timp îndelungat foarte nefavorabile desvoltărei noastre na­ţionale. Lăsăm ca adversarii noştri să-şi facă iluzii din cari curând vor fi scoşi şi amar deşteptaţi. Au adus-o pănă acolo ca Kossuth să fie numit conziliar intim al Maiestăţei Sale, că­pătând astfel o titulă ce miroasă tare a schiwars-gelb. Dar aici li­ s’a înglodat politica, mai departe e cu greu s’o poată duce fără ca să vină în con­flict cu domnitorul, cu Austriacii şi cu toţi. Ce vorbim însă, conflictul n’are să vină ci este aici, se pro­nunţă deja în toate părţile prin în­cordările şi neînţelegerile ce există. Cu monarchul ei înşişi mărturisesc că nu se înţeleg, cu Austriacii şi mai puţin, dar cu Croaţii şi cu naţionali­tăţile de mama focului. Acum însă pare că şi mai mult sunt cătrăniţi pe socialişti, cari agită massele în oraşe contra guver­nului şi a coaliţiei şi cari pregătesc viitoarea grevă a muncitorilor de la ţară. Cum vedem n’au cauză nici cei de la putere să-şi facă iluzii şi aşa se va împlini ceea ce le-a profeţit unul din puţinii bărbaţi cari se ruşinează azi de faptele lor, că, dacă nu vor căuta să se pună pe picior bun cu na­ţionalităţile şi să se împace cu ele cinstit, nu numai că nu vor putea do­bândi libertatea şi independenţa de­plină, dar vor deveni încă mai mari slugi ale Vienei, de cum­ au fost cei ce au guvernat atâţi­a mari de ani cu sistemul liberal răsturnat de câtră coaliţie. Epilog la alegerea de deputat din cer­cul Lugojului. Sentnţa adusă de judecăto­ria din Lugoj contra părintelui Simeon Blajovan, după ce a fost aprobată de Ta­bla din Timişoara, este întărită acum şi de Curie. Părintele Blajovan e osândit la pa­tru săptămâni temniţă, acuzat fiind, că la alegerea de deputat a d-lui Dr. G. Popovici ar fi agitat poporul şi ar fi oprit pe ale­gătorii români-»kossuthişti«, să voteze pen­tru candidatul kosuthist. Apărător la Cu­rie a fost deputatul Coriolan Brediceanu. Proiectul de lege al ministrului Da­rányi referitor la servitorime, după ce a fost primit de dieta ungară cu puţine mo­dificări, — ajungând în Casa magnaţilor a fost viu desbătut. In urma deosebitelor pă­reri, ce există­­între membri dietei ungare şi a Casei magnaţilor — scrie »Budapesti Hírlap« — se va naşte probabil un conflict, din cauza căruia proiectul acesta probabil nu va deveni lege înaintea secerişului. Agitaţia lucrătorilor din Budapesta. Mercuri seara a avut loc o consfătuire a organizaţiei muncitoare în chestia disol­­vă­­.A! asociaţiei zidarilor. S’a luat o rezo­luţie de a se începe o agitaţie întinsă îm­potriva guvernului. Se vor face întruniri în toată ţara şi se va recurge la grevă. Lupta aceasta, care trebuia să aibă loc cândva, spune rezoluţia, s’a apropiat şi muncitorimea trebue s’o dea acum ca răspuns la provocarea guvernului. Revista politică. De la jubileul încoronării încoace au început sa se răspândească iarăși știri despre o criză a guvernului un­guresc, pe baza cărora Ugron Gabor, cere, într’o foaie de seară, ca guver­nul să-și dea acuma demisiunea. „Al­kotmány“ întreabă mirat, de ce să-şi dea demisiunea guvernul? Pentru pact, zice, încă nu poate fi criză. Pen­tru chestiunea croată nu poate fi criză, deoarece în chestiunea aceasta toţi Ungurii sunt de un gând. Ră­mâne clar numai chestiunea garanţii­lor constituţionale. Din cauza aceasta se poate naşte mai curând criză. Dar Andrassy a spus după audienţa, ce a avut-o în urmă, că spereazâ, că toate se,­­ -ar­ aplana şi în chestiunea garan­ţiilor. De aceea, zice „Alkot.“ nu poate fi vorba deocamdată de criză ; dacă totuşi se lăţesc mereu ştiri de­spre criză, aceasta dovedeşte numai că noi încă tot trebue să luptăm, cu acele puteri ascunse, cari vor să îm­piedece cu ori ce preţ consolidarea vieţei noastre constituţionale. — Cu alte cuvinte criză tot este, dar nu s’aşteaptă să isbucnească tocmai acu­ma, dar dacă nu acuma, va isbucni sigur mai târziu ! * Joi seara a sosit — precum știm — Maj. Sa­la Budapesta pentru a lua parte la serbările jubilare. Primirea care i­ s’a făcut Maj. Sale de astă-dată a fost cu totul deosebită de primirile din trecut. La gară nu s’a presentat nici un ministru. In schimb i­ s’au făcut însă Maj. Sale mari ovațiuni pe străzile Budapestei de către miile de muncitori, cari l-au întâmpinat pe întreg parcursul drumului cu însufle­ţite strigăte de „Trăiască votul uni­versal“ şi „Trăiască regele poporului.“ Deşi surprins de această demonstraţie neaşteptată, Maj. Sa a primit-o cu vădită plăcere, salutând prieteneşte pe miile de muncitori, cari îi ieşiseră spre întâmpinare îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Serbarea jubilară însăşi a fost cât se poate de simplă şi rece. In biserica Matia din Buda s-a ţinut un serviciu dumnezeesc solemn, la care a participat şi arhiducele Francisc Ferdinand, moştenitorul tronului, şi încă vre-o doi membri ai curţii îm­părăteşti. După acest serviciu, bătrâ­nul episcop Samassa a rostit o cu­vântare, încheiând cu urări de bine la adresa Majestăţei Sale. După aceasta Maj. Sa a dat mâna episcopului Sa­massa, i-a mulţumit pentru vorbirea frumoasă, ce-a rostit-o şi şi-a exprimat bucuria, că îşi serbează jubileul în aceeaşi biserică, în care a fost înco­ronat înainte de aceasta cu 40 de ani. Cu alt­cineva n’a mai stat de vorbă nici Maj. Sa şi nici arhiducele Fran­cisc Ferdinand. Au urmat apoi câteva recepţiuni. Maj. Sa a primit omagiile casei magnaţilor ale dietei şi ale oraşului Budapesta. * In dieta ungară este la ordinea zilei proiectul de lege privitor la or­dinea (pragmatica) de serviciu şi la regularea lefurilor funcţionarilor de la căile ferate ungare. Deputaţii croaţi au continuat şi săptămâna aceasta să combată energic acest proiect, rostind numeroase discursuri în limba croată. La alt loc al foii aducem amă­nunte, despre desbaterile dietale. * A bătut mult la ochi că moşte­nitorul tronului archiducele Francisc Ferdinand a sosit numai în ziua ju­bileului dimineaţa la Budapesta, şi a luat parte numai la misa festivă ce­lebrată în biserica lui Mathia, iar în aceeaşi zi după amiazi la 3 care a şi plecat, reîntorcându-se la Viena. Multe comentarii au făcut foile ma­ghiare la întâmplarea aceasta plân­­gându-se de răceala, ce a dovedit-o moştenitorul tronului faţă cu „naţiu­nea“. O foaie din Berlin „Taegiiche Rundschau“ aduce acum ştirea (care zice că s’a lăţit în cercurile indepen­­diste) că în carele câte le-a petrecut archiducele în Budapesta ar fi vizitat casarma unui regiment de infanterie şi ar fi adresat cu această ocazie ofi­ţerilor un discurs în care a zis: „Nu cunosc nici ofiţer maghiar, nici ceh, nici german, cunosc numai ofiţeri ne­­gru-galbeni“. Poate să fi zis vreodată archiducele aşa ceva, dar e greu a crede că în ziua jubileului a fost şi pe la casărmi, având aşa de puţin timp la dispoziţie. Şi mai mare fu surprinderea po- liticianilor din coaliţie când aflară, că Majestatea Sa s’a decis a pleca din Budapesta dela a doua zi după ju­bileu, şi că nu va petrece acolo, cum era plănuit la început, o lună de zile. Foile lor s’au plâns că regele pleacă fiind­că nu se simte bine în Buda­pesta, s’au plâns că nu domneşte în­ţelegerea dorită între rege şi „naţi­une“. S’a scris mult despre indispo­ziţia ce a cuprins pe monarch şi des­pre indispoziţia ce a cuprins pe mo­narch şi despre indispoziţia cercuri­lor politice ungureşti din cauză că nici unul nu e mulţumit cu mersul lucrurilor şi în legătură cu aceasta s’a vorbit şi se vorbeşte mult de criză. ❖ Ziarul ministeriului de externe, „Fremdenblatt“ din Viena, dă ştirea că Majestatea Sa, înainte de a pleca la Viena, a cernit ministrului-preşe­­dinte Wekerle, să-i comunice atitu­dinea ce-o va observa guvernul ungar în chestiunea violării imunităţii de­putatului Vaida. Majestatea Sa a fost informat despre toate scenele petre­cute în şedinţele de Vineri şi Luni. Majestatea Sa a primit explicările ministrului preşedinte în tăcere sem­nificativă. In acelaș timp se comunică

Next