Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)

1907-11-04 / nr. 244

Nr. 244.—1007 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. mişcărilor. Apărarea arestaţilor că numai din întâmplare au ajuns în învălmăşeală, nu se poate primi. (Ce genilă poliţie a­­vem! Din o îmbulzeală aşa de grozavă, tocmai pe cei mai cu musca pe căciulă îi ştie alege şi prinde!!) In chestia lor, per­tractarea primă se va ţinea probabil în luna viitoare. Hlinca a declarat, că va veni în curând să-şi plinească pedeapsa. Festivităţile din Cohalm. Cu trenul accelerat de azi după amiazi, au plecat spre Cohalm vreo 40 Braşoveni, dame şi domni, între cari membrii comitetului so­cietăţii pentru fond de teatru român şi membrii corului bisericei Sf. Nicolae din Braşov. La concertul de Duminecă seară, ce se va da de către corul bisericei Sf. Ni­­cole, sub conducerea d-lui prof. G. Dima, în hotelul »Regele Ungariei«, se va exe­cuta următorul program : I. a) D. G. Kiriac: »Jalea orfanului«, b) »Străină pe lume«, c) D. Popovici (Bay­reuth): »Cireşile«. II. a) G. Dima: »Sfânt e Domnul Savaot, şi b) »Irmosul intrării în Biserică«. II. a) F. Mendelsohn: »Cu mine tagi«, b) »O braru’a dat« şi c) »Pe-al lor [mor­mânt]. IV7. a) I. Murăşianu: »Trecu-i valea«, b) G. Muzicescu: »Stăncuţa« şi c) »Nevasta care iubeşte«. .. a) G. Dima: »Cucuie cu pană sură«, 6) »Plugurile« şi c) »Nu-i dreptate«. începutul la 8 oare seara. Din Bucureşti. D-l Dr. George Mo­­roianu, şeful pactului de informațiuni co­merciale şi rapoarte consulare de pe lângă ministerul domeniilor, care a fost detaşat în serviciul ministerului afacerilor străine, a plecat ori d. a. la Londra, unde va func­ţiona în calitate de ataşat comercial pe lângă legaţiunea Român­ei din capitala Angliei. întâmpinare. De la D­l Dr. Emil Babeş din Budapesta primirăm o întâmpinare lungă la pr­imul articol al ciclului »Concu­renţa la împăciuire«, pe care o vom pu­blica în r­umerii următori. Reprezentaţiile d-lui Z. Bârsan anun­ţate la Sibiiu pe Duminecă 17 1. c. şi Marţi 19 1. c. nu se vor ţinea. Cununie. D­l Aurel N. Sfetea şi d-şoara Reveica 1. Tampa îşi vor serba cununia, Duminecă în 4 (17) Noemvrie a. c., la orele 3 p. m., în biserica Sfintei Treimi de pe Tocile (Braşov-Scheiu). Osăminte de animale din epoca dilu­viană. De curând s’au găsit în gropile de năsip de lângă Bucureşti, la o adâncime de 6—7 metri, nişte osăminte de animale, ■diluviane, de un mare interes. Aceste osă­minte, scrie »Conservatorul«, sunt în po­sesiunea d-lui Eduard Honzik, arhitect al ministerului de războiu. D-sa ne a arătat o parte a unui craniu de ren cu coarnele lui, cari prezintă semne că au fost în foc, fiind cam calcinate și acoperite cu cenuşe, ceea ce ar fi cea mai bună dovadă că ace­ste rămăşiţe de animal curat post-glacial, au fost în mânile unui om, care a trăit aproape în aceste locuri, şi anume în epoca când temperatura era egală cu aceea care convine renului glacială. D-l arhitect Hon­­zic ne-a mai arătat şi dinţi de mamut gă­siţi tot în nisip şi un corn imens al unui cerb. Acum se aşteaptă o constatare chi­mică care se va face la Berlin, pentru a se putea pronunţa dacă acele osăminte au fost expuse la foc sau s-au schimbat în timpul care a trecut de atunci, cam două­zeci de mii de ani, înaintea noastră. De Vânzare este în strada Neagră No. 9, o garnitură de mobilă, îmbrăcată în catifea, care se află in bună stare. AvlS. Din cauza repausului duminical va fi deschisă mâne în cetate de la orele 1­9 seara numai farmacia d-lui Fr. Kelle­men, din strada Vămii. Concert Mâne Dumini­c în 17 Nov., va da un concert în sala otelului »Europa« muzica oraşului, sub conducerea d-lui M. Krause. In prima parte a programului se vor executa compoziţii de Fr. Liszt. Proiectograful »Colosseum« va aduce săptămâna viitoare un program cu totul nou, şi mai ales decât cel din săptămâna trecută. In câteva seri se va da opereta »Ve­sela văduvă«, de la început până la capăt. Tablouri­­serioase, perfecte va avea din războaiele americane. Partea comică va fi reprezintată prin un foarte lung tablou : »Vorba şi­­năcazurile vieţii«. Publiul nu trebue să aibă teamă de frig. Este o at­mosferă plăcută în local. O doftorie de casă răspândită. Căuta­rea continuă după spirtul (Franzbrantwein) ţi sarea lui Moli, dovedeşte că întrebuin­ţarea lor, ca fricţiune alinătoare de dureri, reumatice are efect bun. Sticla 1 cor. 90 banî. Se trimite zilnic cu ram­bursă poştală de literantul curţii c. şi r. A. Moli, Viena, Tuchlauben 9. In depositele din provincie să se ceară expres preparatul Moli prevă­­zut cu marca de scut şi subscriere. — (4) Maxime. Cineva nu se poate împăca să fie în­şelat de duşmani şi trădat de prietini, şi totuşi e mulţumit adese să se trădeze şi să se înşale singur. * Vorbeşti puţin când raritatea nu te sileşte să vorbeşti. * Eşti mai bucuros să vorbeşti chiar rău despre tine însuţi, decât să nu vor­beşti nimic. * Un om de spirit ar fi adesea tare în­curcat fără o societate de proşti. * Precum spiritele mari caută să spună multe prin vorbe puţine, spiritele mici, din potrivă au dorul de a vorbi mult şi de a nu spune nimic. * Gloria oamenilor mari trebue să o măsori întotdeauna cu mijloacele de cari s’au slujit ca s’o atingă. * Speranţa ori cât ar fi de înşelătoare, ne ajută cel puţin să ne apropiem de sfâr­şitul vieţii pe o cale mai plăcută. La Roche Toucoit. Organizarea hotelierilor, restauratorilor, cafegiilor şi cârciumarilor din comitatul Braşov. Braşov, 16 Nov. n. 1907. Suntem rugaţi a da loc următoarelor rânduri : Toate păturile societăţii noastre, cred, vor urmări cu interes plăcut or­ganizarea în »societate« a susnumitelor elemente. Spre a-şi putea ajunge acest scop s-au adunat la invitarea lansată de presi­­dentul interimar Rudolf Forkert şi de ju­risconsultul societăţii Dr. Iacob Offenber­­ger, în ziua de 12 Novembre la oarele 3 d. a. în număr complect hotelierii, restaura­­teurii, cafegiii şi cârciumarii din întreg co­mitatul spre a se organiza în societate. Dintre cei 80 membrii aparţinători ace­stui ram de consum au venit cam vre­o 60 la adunarea ţinută în restaurantul Gambrinus din Braşov-vechiu. Adunarea a fost deschisă din partea preşedintelui ad interim Rudolf Forbert. După deschiderea şedinţei a luat cuvântul D­l Victor Latzina, proprietarul pivniţei de sub stat, care după ce salută cu căl­dură pe membrii apăruţi, a arătat pe scurt scopul întrunirii, ideile, cari i-au în­demnat pe câţi va dintre dânşii să iniţieze consolidarea tuturora, cari se ţin de a­­ceastă branşe şi mijloacele prin cari s’ar putea remedia grabnic toate părerile so­cietăţii şi cum s’ar putea mai cu succes purta lupta pentru câştigarea drepturilor, cari­­i­ se cuvin şi a mai adus la cunoş­tinţa membrilor, că îndată ce societatea va da semne de viaţă, vor întră ca mem­brii în asociaţiunea centrală a ţării. Pe urmă a mai adus la cunoştinţa membrilor şi esperienţele sale câştigate la congresul ţinut în vara aceasta în Ma­­ria Ceresiopole. După această vorbire mult aplaudată a luat cuvântul birtaşul din Blumâna Lu­dovic Muntean, care a salutat adunarea în limba maghiara. Româneşte a vorbit birtaşul Burcuta, care prin pretansiunea­ sa de a se pertracta numai româneşte a­­ produs o oare­care disonanţă, care însă a­­ fost delăturată imediat prin vorbirea d lui­­ O Jianu, care prin observarea, că dacă­­ dintre »fraţii« de diferite naţionalităţi, cari s’au adunat azi aicea spre a se unii sub un steag, ar pretinde fîe-care a se vorbi în limba sa maternă, atunci din capul locului s’ar discompune, în loc de a se organiza, căci numai cu puteri unite şi conduşi exclusiv de principii economice vor putea ajunge la scopul dorit. In urma acestor antecedente a luat cuvântul şi advocatul Dr. Iacob Offenber­­ger, care spune că îndată ce membrii în­cep a să ţine de politică, omoară deja co­pilul în faşp. In continuare arată prin cuvinte bine chibzute scopul m­i înalt al societăţii, adecă lupta în contra scum­­petei, care predominează azi lumea şi mijloacele prin care se poate combate cu efect această scumpete. Foarte potrivite au fost cuvintele s­ae, prin cari zice, că nu pentru ei înşişi, ci pentru publicul, de la cari trăiesc toţi membri apăruţi la această adunare, sunt datori pretenţii a se consolida, pentru ca astfel prin faptul că nu numai nu urcă, ci ieftinesc preţurile de consum, să poată membrii să-şi arate mulţămita faţă de publicul, care le dă pânea de toate zilele. După această vorbire, primită cu vii aplauze s’a trecut la desbaterea statu­telor presentate cari cu puţine modific­a­­ţiuni au fost primite, pentru a fi imediat presentate spre aprobare ministrului. După ce s’au mai pertractat câte­ va cause economice mai neînsemnate preşe­dintele Rudolf Folbert, în mijlocul celor mai însufleţite ovaţiuni a închis şedinţa. Nu din motivul, că am voi să atragem atenţiunea onoratului public asupra noa­stră publicăm toate acestea, ci numai din stima şi recunoştinţa noastră faţă de ono­ratul public ne-am hotărât a publica acest raport şi mai ales pentru ca să aducem la cunoştinţa publicului, c­ă prin consoli­darea noastră voim a lupta spre binele comun în contra scumpei cei atât de în­grozitoare, care predominează astăzi în­­tregă ţara şi tot deodată ca să ridicăm în faţa onoratului, public consumator şi nimbul nostru, început deja să decadă prin multele abuzuri, cari sperăm însă, că acum prin consolidarea noastră vor dis­părea cu desăvârşire. Unul din cei prezenţi, evitat — Majestăţii sale un memo­rand, în scris, rugând pe Maj. Sa, să intervină în sfârşit pentru naţio­nalităţile asuprite din Ungaria, şi să înfluinţeze ca ele să poată beneficia de aceleaş drepturi pe care le asigură art. 19 al­ Constituţiei austriace „po­poarelor din Austria“. Memorandul se cere aceasta fiind­că loialitatea şi credinţa naţionalităţilor sunt cele mai puternice baze şi proptele viitorului Ungariei şi Dinastiei. Cabinetul Curţii a trimis înapoi memorandul, nedesfăcut. (Istoria se repetă !) Getinie, 16 Noemvrie. Eri au fost aduşi sub escortă aci din Vasolevici, doi indivizi în geamantanul, cărora s’au găsit șase bombe aduse din Si­beria. Fostul deputat Ciulafici a fost arestat la Antivari. Cei la cari s’au găsit bombele sunt studentul Voivo­­dici și prietenul său Bejovici, cari ve­niseră din Cattaro, aducând bombele ce li s’au remis de emigrantul Dako­­vici, în casa tipografulului Raikovici. Voivodici, se îmbarcase pe un vas mergând la Cornu. S’a confiscat de asemenea o scrisoare a unui student muntenegrean, student la Belgrad. In această­­scrisoare, studentul sfătuia pe părinţii săi să nu meargă la des­chiderea Skupcinei, căci edificiul va fi svârlit în aer cu bombe în ziua deschiderei Camerei. Scrisoarea a so­sit la Cetinie cu două zile înainte de arestarea lui Raikovici. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 16 Nov. Şedinţa de ieri a Camerei ungare a fost presidată de Năvaj. La propunerea comisiei de imuni­tate, în contra propunerii de minorita a lui Macsurovici, din comisie, deputaţii Vincovici, Popovici, Baniani, Budisavlie­­vici spun croaţeşte următoarele : »N’am voit să greşim în contra presidentului, dar în urma decisului Camerei, cerem iertare«. Apoi croatul Bilici a vorbit în contra ta­rifului. Votarea s’a făcut după apel nomi­nal la cererea croaţilor. I­a titulă a vor­bit 13 croaţi şi Lengyel. Pe acesta îl în­trerupse Kossuth: »prostii şi măgării«. Le-a răspuns Szterény, contestând lui L­n­­gyel priceperea de a vorbi în astfel de chestii. La întâiul articol vorbesc iarăşi­­ 10 croaţi. La patru presidentul le suprimă cuvăntul. Scenele zgomotoase se încesc tot de atâtea ori. Surmin şade pe bancă indignat când presidentul se amestecă , fără motiv în vorbirea-i. Presidentul vor­beşte într’un ton foarte puţin parlamentar. Budapesta, 16 Noemvrie. Confe­rinţa clubului naţionalist a decis a supune unei critice aspre şi amănun­ţite proiectele cu privire la pact, nu­mai pentru părţile umbroase ale aces­tuia, ci şi in absolută încredere faţă de guvern. Budapesta, 16 Noemvrie. Demi­siile din partidul independent conti­nuă. E vorba ca demisionaţii să pue bazele unui nou partid. Demersurile în această privinţă n’au dat până aci nici un rezultat. Viena, 16 Nov. Treizeci de con­silii orăşeneşti şi comunale cehe au pre­ Coloseul Protectograf ■ -—-- Zilnic 1 r­eprezentaţiune, seara la 8 oare. TEATRU ELECTRIC , dinaintea Porţi Vămii. ■ Cărţi noi. Sosite la­­tipografia şi Librăria A. Mureşianu : Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săm­ulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porta 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiata de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub­ numărul 286—287. Preţul 60 bani. Por­t 5 bani. Hara­mb Leew. „Feoaeea îndărăt­nică“, ecunemie în 5 fete, tradusa după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 ban. Porto 5 bani. Ecaterina Clouel Steri­ci. „Buna Me­­nagerâu. Carta de bucat» praci­că, care conţine recele de la cele mai fine minoiri, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dubos­­tur, după bucătăria fini din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C. Csvadă. „Răn­ile papura e din România“. Cu un adaus internativ. Preţul 1 coroană. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. Prea stimată doamnă, ştiţi pentru ce, la cumpărarea cafelei înalt trebuie se intonaţi apicat numele »Kathreiner« ? Pentru că altcum vă espuneţi la pericolul a primi o imitaţie de mai puţină valoare, care e lipsită de toate avantagiile,prin cari se distinge­­Kathreiner*­ Căci numai Cafeaua malţ-Kneipp a lui Kathreiner posede prin modul de pregătire particular aroma şi gustul cafelei de icoane. Insemnaţi-ve deci foarte bine, prea stimată doamnă, că »Kathreiner« veritabil nu că­pătaţi decât numai in pachete originale închise, cu inscripţia: »Cafea malţ- Kneipp a lui Kathreiner« cu chipul preotului Kneipp, ca marcă­rie scutire. m

Next