Gazeta Transilvaniei, decembrie 1907 (Anul 70, nr. 265-286)

1907-12-12 / nr. 273

Nr. 273 —1907 GAZETA TRANSILVANIEI. »haiduc«. Autorul, cum se vede, e în cu­rent cu rolul şi aventurile lui Jianu. In acest roman mai este vorba încă şi de un alt erou cu numele »Horia« destul de bine cunoscut. Asasinul Paniţa în România. Cetim în «Dim.» . In urma cercetărilor făcute aseară de d-l I. Panaitescu, şeful siguran­ţei generale a statului, însoţit de repor­terul nostru d­l Alex. Tissescu s-a stabilit în mod cert că individul tăiat de tren în staţia Vidra, în împrejurări atât de drama­tice (voia să sară pe fereastră, când trenul era în mişcare) a fost în ultimul timp ca hamal la fabrica Wolf din București și că timp de 10 zile, a lipsit de la serviciu. La întoar­­cerea lui la fabrică era foarte enervat. Cer­cetând în registrele fabricei Wolf, s-a con­statat­ că acel individ a lipsit tocmai in ziua în care la Sofia a fost omorât Boris Sarafoff. Faptul acesta venind tocmai în momentul în care autorităţile s’au convins, că asemănarea între cadavrul de la morgă şi fotografia originală a lui Panitza este foarte mare, a pus şi mai mult pe gân­duri autorităţile. Poşta română şi poşta ungară. La poşta centrală din Bucureşti se vor face mari inovaţiuni la instalaţia telegrafică şi tele­fonică. Auzind despre aceasta, direcţia poş­tală din Bucureşti, a rugat pe ministrul Kossuth, să permită unei comisiuni române să studieze noile aparate de la poşta din Budapesta. Kossuth a răspuns că primeşte bucuros. Direcţia poştală din Bucureşti a şi designat o comisiune, care va a pleca chiar zilele acestea la Budapesta. Necrolog. Direcţiunea institutului de credit şi economii »Sebeşana« ne anunţă moartea membrului său Constantin Cre­­ţoiescu, membru fondator şi cassarul in­stitutului, întâmplată la 18 Decemv., 1907. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecu­vântată! Din cauza epidemiilor de scarlatină şi rugeolă, ministerul instrucţiunei publice a dispus închiderea tuturor şcolilor din Bu­cureşti cu începere dela 10 Decemvrie, v. Farmacie deschisă mâne,­­în ziua de Crăciun, între orele 1—8 d. a., este sub No. 8, în strada vămii — farmacia «Fr. Kelemen». — Joi, va fi deschisă, farmacia E. Neustädter, târgul Grâului No. 7. Muzică la »Transilvania«, in seara zilei întâia și a doua a Crăciunului după călindarul nou, în restaurantul Transilvania va da concert orchestra militară, începutul la orele 8. Intrarea liberă. Antarţii, văzându-se în largul lor, au năvălit asupra târlelor cu vite şi au în­ceput fără cruţare să măcelărească cu să­­curile şi rănile turma de oi. Din 200 de cârlani — miei de doi ani — abia au ră­mas vre-o 40. După ce s’a dat foc târlelor s’au în­dreptat spre turma de capre omorând vreo 60 iezi. Norocul celnicului a fost că în acea noapte turmele nu fuseră închise în târle, căci atunci antarţii ar fi măcelă­rit toate vitele. Nu se poate şti pozitiv toată paguba de oarece turmele speriate s’au împrăştiat prin pădure, precum nu se poate şti de asemenea dacă antarţii n’au luat cu ei o parte din turmă. Se ştie, însă, că autorităţile imperiale încurajează bandele greceşti prin faptul că în repeţite rânduri Românii din Caraferia au cerut să se posteze soldaţi în localită­ţile Topleani şi Cocargic — unde bandele operează fără nici o teamă — şi cu toate acestea până in prezent ele n’au fost lu­ate în samă, sau dacă se dă ordin dela Salonic slujbaşul de gendarmerie Bahadin Bey refuză a-1 executa. Turme de oi măcelărite. (Idil din Macedonia) »Românul de la Pinda primeşte din Veria următoarea corespondenţă: Cu două luni înainte comitetul tero­rist grecesc din Caraferia pusese în ve­derea celnicului român Musa Caprini ca să devie grecoman, căci altfel se hotărâse peirea lui. Se dădu ordin bandelor, cari operează în regiunea Caraferiei să distrugă întâi avutul celnicului şi dacă nu se va hotărî să revie la sentimente mai bune atunci să fie asasinat în mijlocul oraşului. In acest scop în ziua de 24 ale lunei trecute, pe la ceasurile 1,­­ la turca, noap­tea o bandă de antarţi greci compusă de peste 80 de indivizi s’a dus la Topleani, — localitate la o depărtare de trei cea­suri de Caraferia, unde se găseau turmele sus zisului celnic, ca să execute ordinul, ce li-se dăduse. Cânii au dat îndată alarma, iar păzi­torii numai decât au sărit ca să vază ce este și fiind­că nu li-se dădea nici un răs­puns ei şi-au închipuit că sunt rău­făcă­tori şi au tras mai multe focuri de puşcă în­spre partea unde se auzea sgomot. Bandiţii erau postaţi de jur împrejur şi au răspuns prin mai multe focuri de puşcă. Păzitorii turci, văzându-se încon­juraţi de toata părţile, se culcară la pă­mânt şi începură să tragă, crezând că dacă rezistă câtva timp ar intimida pe antarţi spre a nu se apropia de târlele cu vite. Primejdia devenind din ce în ce mai mare, păzitorii turci au chemat la ei şi pe cei doi păstori din coliba din apropiere, cari au fost foarte uşor şi fără nici un pericol răniţi la cap. Păzitorii văzându-se in imposibilitate de a mai rezista furiei antarţilor şi ispră­­vindu-şi cartuşele au fost nevoiţi să se retragă, lăsând in mânile bandiţilor avu­tul celnicului. Spicuiri. Grieg despre Björnson şi Ibsen. Din cele din urmă amintiri aie ma­relui compositor norvegian Orieg se poate vedea nobleţă naturei lui şi lărgimea de suflet care-l caracteriza. Astfel, a judecat cu desăvârşire imparţial pe cei doi com­patrioţi celebri ai săi, Ibsen şi Björnson, cari, zicea el, se completează unul pe altul. Astfel într'o scrisoare din 22 Aug. 1903 zicea între altele : «Cu toată deosebirea adâncă în felul, în care ei înţeleg caracterul norvegian, Björnson şi Ibsen se completează. Cel din­tâi e optimist şi glorifică poporul său. Al doilea e pesimist şi l’a măcelărit«, într’o altă scrisoare spune că a re­fuzat, din principiu, de a scrie o cantată cerută pentru încoronarea regelui Haakon VII. Tot aşa a refuzat de a compune un marş pentru încoronarea regelui Eduard VII al Angliei. Arta lui, se vede, nu putea fi pusă în serviciul politicei. Era să fi pacea universală. Conferenţa pentru pacea universală, care s’a întrunit la Haga pănă în prezent în două rânduri, ca să facă treabă puţină şi vâlvă multă, nu e cea dintâi încercare pentru statornicirea unei păci, a unei în­ţelegeri între state şi popoare. La anul 1517 marele umanist francez Erasm propunea într’o scrisoare întrunirea unui congres de regi, sub presidenţia lui Maximilian al Germaniei, Francisc I al Franţei şi Emeric Vlil-lea al Angliei. Acest congres avea să ia măsurile necesare pen­tru stabilirea »păcii universale.« Industria petrolului în toată lumea. In 1859 s’a deschis cel dintâi puţ de păcură in America. Exploatarea petrolului rusesc începe numai după 1870 — şi acea­sta industrie atât de răspândită ajunge la maximul de producţie în 1904 cu 28,796,261 tone pentru tot pământul (Statel­e­ Unite, Rusia, România, Galiţia, India, Japonia, Germania etc.) Înainte de 1859, la 1857, România singură avea puţuri de petrol, când a scos în acest prim an 275 de tone, pentru a şi urca producţia în 1906 la 887,091 tone. Institutul Rockefeller. Rockefeller neîntrecutul capitalist şi industriaş din America a înfiinţat in 1901 în New-York un institut pentru cercetări medicale. Azi mai adaugă la darul dinainte su­ma de 12,750,000 franci, spre a se ridica suma donată pănă azi pentru acest aşeză­mânt la 18 milioane. Se crede că ea va atinge cifra de 25 milioane prin construi­rea încă a unui spital. întregul aşezământ poartă numele de »Institutul Rockefeller.« Ni­ se pare mare această sumă, deși pentru regele petrolului și al trusturilor ea trebue să pară un mic ajutor... ». Convocare. In puterea decisului luat de comitet pe baza §-lui 9 din statutele reuniunei feme­ilor române din Brașov, convocăm prin acea­sta adunarea generală extraordinară a reuniunei femeilor române din Braşov pe Joi în 20 Decembrie 1907 (2 ian. 1908) la 3 ore p. m­. în sala cea mare a gimnaziu­lui român. Obiectul adunării va fi: Alegerea u­­nei preşedinte, deoarece Dna Elena Săbă­­deanu, de nou şi-a prezentat dimisiunea, din cauze sanitare. Rugăm pe doamnele membre a se prezenta în număr cât se poate de mare. Braşov, în 11/24 Dec. 1907. Pentru comitet: Virginia Vlaicu Ioan Lengeru Viceprezidenta. Secretar. Budapesta, 24 Decemvrie. Ziarele maghiare publică nişte articole refe­ritor la situaţia şi politica românilor din Ungaria. In acele articole se pre­tinde că românii, în urma îndemnu­lui d-rului Lueger, s’au abţinut dela orice manifestare contra proectului monoparagraf. Se mai spune că d-rul Lucaciu ar fi influenţat în această direcţie politica românilor, fiind în deplină înţelegere cu d-rul Lueger şi Aurel Popovici. Pentru această ati­tudine a lor, spune ziarul în chestie, românii vor primi mai multe distinc­­ţiuni şi avantagii. Intre altele se va închide contestaţia în privinţa alege­­rei d-rului Vasile Lucaciu. Agram, 24 Dec. In conferinţa lui de aseară, partidul dreptului a decis să rămâne şi de acum în coaliţie, pentru a putea respinge cu atât mai mare putere volniciile maghiare. Par­tidul este dispus a încheia compromis şi cu partidul ţărănesc. Bucureşti, 24 Decemvrie. Prim procurorul parchetului de Ilfov a te­­legrafiat autorităţilor din Sofia, cerând să trimeată la Bucureşti doi agenţi pentru recunoaşterea şi stabilirea i­­dentităţii cadavrului lui Paniţa care se află depus la morgă. Macedonea­nul Taşcu Pucerea, care îl cunoştea personal pe Paniţa, a recunoscut i­­mediat în cadavrul de la morgă pe asasinul lui Sarafof. Milano- 24 Dec. Aseară a avut loc primul concert al lui Toselli. A asistat şi fosta contesă de Montig­­noso. Concertul n’a reuşit, căci Toseli n’a plăcut publicului cum se aştepta. Soţii Toselli vor face un turneu. Vor pleca la Turin şi apoi în Rusia, unde vor debuta întâi la Varşovia. Belgrad, 24 Dec. Eri a apărut primul număr din ziarul noului par­tid republican „Republica“. Ziarul a fost însă confiscat de poliţie. A fost de asemenea confiscat ziarul „Prav­da“ pentru delict de Ies majestate. Hamburg, 24 Decemvrie. Se a­­nunţă că vasul „ Angenor“, cu un e­­chipagiu de câteva sute de oameni, s’ar fi scufundat. Petersburg- 24 Dec. Mâne va în­cepe pertractarea procesului monstru, pentru manifestul de la Wyborg, re­dactat de 169 deputaţi, ce făcură parte din întâia Dumă. Toţi aceştia sunt traşi în judecată, împreună cu presidentul de atunci, Murouzov. Berlin, 24 Dec. In procesul Molt­­ke-Harden s’a decis şi ascultarea prin comisie rogatorie a principesei Char­lotte Meinigen, sora împăratului Wil­helm. Teheran, 24 Dec. Şahul a primit pe reprezentanţii Angliei şi Rusiei şi le a dat asigurarea solemnă că nu are intenţiunea de a suspenda con­­stituţiunea, ci se va sili să menţie regimul constituţional. Londra- 24 Dec. „Daily Mail“ a­­flă din Teheran, că revoluţionarii se aprovizionează cu arme şi muniţiuni. Guvernul rus a făcut demersuri ener­gice, pentru ca lupta dintre şah și popor să se termine cât mai curând. Pagina 3. B­ibliografie. Proverbele Românilor din Româ­nia, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia, de Iuliu A. Zanne, operă premiată de Academia română, constătă­­toare din 9 volume mari cam de 950 pa­gini se poate procura de la tipografia şi li­brăria A. Mureşianu, cu preţul de 40 co­roane, broşat, iar legat luxos în piele şi aur 76 coroane. Atragem atenţiunea ama­torilor asupra acestui op preţios şi însem­nat, care ar putea să servească ca cel mai frumos şi preţios dar de Crăciun şi anul nou şi care ar fi o preţioasă podoabă pen­tru fiecare bibliotecă mai de samă. Opui se poate procura şi plătindu-se în rate, dacă se asigură preţul valoarei lui, iar dacă se cumpără în compt fix, cumpărăto­rul primeşte 10% rabat. Mihai Eminescu: „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Doga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 baci. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­ad. „Buna Me­­nageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine raâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C. Csvadă. „Băncile populare d­e România“. Cu un adaus informativ. Preţul 1 coroană. D­iverse. Gramofonul şi automobilul în ser­viciul pungaşilor. Pungaşii au început să se folosească de ultimele invenţiuni şi des-,­coperiri, pentru a-şi uşura operaţiunile Din America se anunţă, că o bandă de pungaşi năvălind într’un hotel, a încuiat pe hotelier şi pe oamenii de serviciu în pivniţă, iar pentru a acoperi strigătele lor, bandiţii au aşezat în sala cea mare a hotelului un gramafon, în care puseră dis­curi cu marşuri militare şi alte bucăţi mu­zicale zgomotoase, în vreme ce ei operau m­iştiţi. In împrejurimile Londrei un escroc şi cavaler de industrie s’a folosit de un mod mai elegant pentru facerea operaţiu­nilor sale. El se preumbla într’un automo­bil — pe care probabil l-o fi furat — pe dinaintea castelelor oamenilor bogaţi şi opreşte vehiculul la poartă, spunându-le că nevastă-sa, care rămâne în automobil, a neglijat să-şi ia blana, când a plecat de acasă şi că acuma degeră de frig. Punga­şul îi roagă să­­ împrumute o blană, pe care o va restitui cum se va întoarce la Londra. Când vede că are de a face cu oameni mai naivi şi lesne crezători, pun­gaşul le spune că a uitat... portofelul acasă rugându-i să-i împrumute câţi­va poli... Oamenii se înşeală lesne văzând înfăţişa­rea elegantă a pungaşului şi automobilul de la poartă... Excrocul o ia apoi la sănă­toasa, uitând să se mai întoarcă pe acolo. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisoe. Prea sisimată doamnă, ştiţi pentru ce, la cumpărarea cafelei marţ trebuie să intonaţi apicat numele »Kathreiner«? Pentru că altcum ve espuneţi la pericolul a primi o imitaţie de mai puţină valoare, care e lipsită de toate avantagiile,prin cari se distinge yKathreiner+­ Căci numai Cafeaua malţ-Eneipp a lui Kathreiner posede prin modul de pregătire particular aroma şi gustul cafelei de icoane. Însemnaţi-ve deci foarte bine, prea stimată doamnă, că »Kathreiner« veritabil nu pătaţi erectat numai in pachete originale închise, cu inscripţia: »Cafea malţ-Kneipp a lui Kathreiner- cu chipul preotului Kneipp, ca marcă de scutire.

Next