Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)

1908-01-01 / nr. 1

! O surpriză în ajunul Anului nou. I Braşov, 31 Dec. v. 1907. S­ă au Astăzi la oarele 12 din zi ni s’a făcut una din cele mai plăcute sur­prize din partea femeilor române din Braşov. O deputaţiune a doamnelor din Braşov s’a prezentat în locuinţa proprietarului şi directorului „Gazetei Transilvaniei“, între oarele 11 şi 12, ca să-l felicite din incidentul jubileu­lui său şi al foaiei. Am avut fericirea a saluta pe doamnele : Catinca Puş­­cariu, Susann­a P. Popovici, Elena Sabadeanu, Catinca Bârseanui şi Eu­genia Vecerdea. D-na Catinca Puşcariu, care a condus deputăţia, adresându-se d-lui Dr. A. Mureşianu, l’a salutat printr’o vorbire scurtă dar plină de sentiment şi nobil avânt naţional: „Femeile romane am Biocov şi „din depărtare, unite cu noi în cuget „şi în simţiri — zice d-na Puşcariu — „vin a-ţi mulţumi pentru munca grea „şi îndelungată ce a­i săvârşit-o timp „de 30 de ani în serviciul naţiunei „noastre, în împrejurări atât de difi­cile, având de a lupta aşa de mult „şi a înfrunta aşa de multe ca redac­tor al unei foi naţionale româneşti. „In semn de stimă şi de recunoştinţă „din partea femeilor române te rugăm „a primi această cunună de lauri bine „meritată de d-ta. Implorăm ceriul ca „să-ţi dea sănătate şi tărie să poţi „conduce încă mulţi ani foaia jubilară „Gazeta Transilvaniei!“ Emoţionată până la lacrimi d-na Puşcariu a predat directorului foaiei noastre o superbă cunună de lauri, legată cu o plachetă de argint cu in­­scripțiunea 1838—1908. D-nul Dr. A. Mu adânc impresionat de ace' •», *(. aten­țiune eşită din : fe­meilor române ud rolul însen il au astăzi âie­i. j . ,maurele noa*' i V: re:ui pentru în­c stăruințelor sale l^itnAgconsorvitfea românismul»»* I'amintit îndeosebi cât de mare avut femeile române şi al ţarei, unde eu con­stau săvârşit atâtea fapte , mergând înainte cu pilda fru­­maşă părinţii noştri şi acele ma­troane române, cărora avem să le mul­ţumim înfiinţarea celei dintâiu şi celei mai vechi reuniuni române, precum şi avântul social, care în vremuri mai fericite şi mai mulţămite ca cele de azi, s’a văzut la Românii din Braşov. « Oi LETONUL »GAZ. TRANS.« Totdeauna — zise d. Mureşianu — s’a simţit fericit a putea veni în ajutorul întreprinderilor nobile ale femeilor ro­mâne şi va fi gata a le da tot spri­jinul şi în viitor, câtă vreme preşe­­dinţa îi va mai concede a-şi continua activitatea sa publicistică. Atitudinea plină de gentileţă şi de gingăşie ce i s’a făcut prin predarea cununei de lauri va fi un imbold mai mult şi îi va servi drept mângăere, iar urmaşi­lor săi drept încurajare pentru conti­nuarea luptei de emancipare naţională. După aceasta doamnele prezente au felicitat fie­care în parte pe direc­torul foaiei noastre, sute de ori­ce bază şi că ele sunt anume inventate pentru a produce confuzie atât la aderenţii partidului cât şi la cei ce se interesează de mersul lucrurilor politice din ţară. Toţi membrii partidului naţiona­list sunt adânc pătrunşi de datorinţele lor şi sunt hotărâţi a urma aceste datorinţe cu o alipire neschimbată la programul po­litic, căruia s-au aservit. E lipsită de orice bază şi ştirea tendenţioasă că partidul na­ţionalist s’ar descompune şi că ar domni în sânul lui nemulţumire faţă de preşedin­tele şi conducerea clubului. S’au luat hotărâri pentru întruparea organizaţiei de partid şi s’a constatat cu plăcere faptul, că d-l deputat Suciu a re­nunţat la intenţia sa de a-şi depune man­datul. Ne pare bine că prin acest co­­abiat se desmint ştirile fa’se ce­­ lăţii în mod tendenţios de zia- I coaliţioniste, şi să sperăm că c­a ce se spune în comunicatul d­n­­nei se va şi împlini întocmai. In \"3» Un rege galant. — Episod istoric de Anni Nou. — In memoriile d-nei de Hausset, ca­meriera marchisei de Pompadour, găsesc o o descriere foarte interesantă a dimineței de Anu­l Nou, adecă cu doi ani înainte de moartea celebrei curtesane. Era timpul acela, în care steaua acestei femei înce­puse să apună. Autoarea acestor memorii face un tablou asupra galanteriei priniiare de pe acele timpuri. Iată ce ne spune ea: „Cu apropierea zilei de 1 Ianuarie marchisa de Pompadour devenea din ce în ce tot mai nervoasă. De sigur că era încă tot frumoasă. Ochii ei negri strălu­ceau Încă cu foc, iar fața ei trandafirie îşi păstrase încă întreaga-i frăgezime ; dar ea suferea foarte mult de nervi şi accese, ea se plângea de dureri de stomac, bea nu­­mai lapte de măgăriţă şi slăbea din zi î n zi. Intr’o zi am constatat cu spaimă că ea cântărea numai 111 funţi. Lucrul cel mai rău era că regele o comparase odată cu­­o statuă de zăpadă­, din care cauză ea s-a supărat foarte mult. Sprijinul ei era numai favoarea regelui Ludovic XV. Curtea şi Parisul erau în contra ei, amicii ei cei mai buni erau pe cale de a o părăsi, şi câţi­va dintre ei au fost atât de îndrăsneţi să facă la adresa ei epigrame răutăcioase, pe cari le-au răspândit în Versailles. Distracţiile, pe cari ie inventa ea nu mai plăceau regelui şi ea vedea cu mare groază apropiându-se ziua de anul nou, de aceea ea ceruse dela rege un cadou unic în felul său. In dimineaţa zilei de anul nou regele i-a făcut o visită îmbrăcat într’un halat de atlas şi încălţat cu cisme levantine. Marchisa era tocmai să se îmbrace ; eu şi cu d-şoara Solange o serveam, totuşi So­lange se retrase îndată ce apăru regele. M. S. îmi făcu un semn, ca să plec şi presenta marchisei un etui de atlas, care cuprindea un colier admirabil. Marchisa scoase un țipet privind ace­ste pietre strălucitoare. Regele zise râ­zând : — Nu se potrivește pentru galantul cavaler să laude cadoul pe care î l face. Dar cu toate aceste, dragă Antiomnato, îmi permit a-ți spune, că această bagatelă este opera lui Bourguignon, un tânăr giuvaergiu, care a făcut lucruri minunate. N’am putut găsi altele mai frumoase, deși obiectul acesta este mai pe jos de meritele d-tale. Ar trebui să-ți fac cadou un colier din stele adevărate. Marchisa răspunse rîzând : — O, Maiestate, din mânile voastre, ași primi cu aceeași bucurie și o pisică mică. Acela care dă, face valoarea lucrului, iar nu lucrul în sine... dar cu această oca­­ziune ași dori... — Da, o întrerupse regele, văd cum te apropii cu picioarele d-ta!e drăgălașe, ca să ceri ceva pentru sau contra cuiva. — Aceasta ar fi posibil, zise marchiza și-mi făcu semn să ies. Eu însă m’am­ as­cuns după perdele și am ascultat conver­sația. — Sire, vicontele da Favrol începe să-mi displacă. — Deja? Acum câteva zile îţi plăcea foarte mult. Voi femeile sunteți foarte nestatornice. — Ah! Maj. V. credeți că sunt capri­­țioasă, și că am alte interese afară de a­­cele ale regelui meu? —­ Da ştiu, dragă, că ai studiat po­litica şi că ai devenit bărbat de stat. Am făcut ceea­ ce ai voit, am împărţit ranguri, favoruri şi disgraţii, după sfaturile d-tale sincere şi acum vicontele Favrol să creadă aceasta— pentru cadoul d-tale de Anul­ nou. — Nu, Majestate. Pentru singuranţa statului. — Este el un trădător? — Trădător! Acesta este un cuvânt aspru. Poţi să faci stăpânului rele servicii şi prin aceasta să-i aduci pagube, fără ca să fii trădător în adevăratul sens al cuvântului. — D-ta voeşti aşa­dar, ca să trimit pe vicontele Favrol în exil. — Să-l depărtezi Majestate. — Şi d-ta crezi, că eu nu cunosc mo­tivele d-tale? — Le voi spune M. V. — Iţi mulţumesc, marchisa. Ştiu is­toria. Vicontele a făcut o epigramă care-ţi displace... Cornelia. 1964 Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 1.­1908. De-ale partidului naţion De când cu intrarea A. Vasile Lucaciu în dieta u lăţit, precum ştim, vestea membrii clubului parlame­nătaţilor naţionalişti şi vii guvernului ungar sar fii ţări pentru încheierea cu păci în­tre naţionalităţile din U mijlocitor al acestei păci foile maghiare, în primul rintele Dr. V. Lucaciu. Acestor ştiri s’a dat • cu atât mai vârtos, cu câ­t ^ . din urmă deputaţii naţi a mai luat cuvântul în des­tei, lăsând guvernul să-şi pofta sa mendrele. Ştirile desminţit însă în urmă. In legătură cu acţiun pentru o pretinsă împăcar străine au lăţit vestea,­­ partidului naţionalist s­au nemulţumiri, deoarece unii­­ brii partidului şi majoritate« ţilor partidului naţionalist loc mulţumiţi cu modul c la care această politică de S’a scris chiar, că unii di taţii naţionalişti vor eşi Intre aceştia a fost numit - - in loc dep. Suciu. In faţa acestei situaţii**, cur a provocat o mare nedumer­­­curile româneşti, deputaţii ru Go na­­ s’au întrunit Vinerea trec , conferinţă, în care s’au desbătut eru­stiunile dela ordinea zilei. Despre rezultatul acest­o­rastă­tuiri, la care au luat parte aproape toţi deputaţii, s’a publicat un comu­nicat, în care se zice între altele şi următoarele : In faţa svonurilor în mod tenden­­ţios lăţite despre pretinsa neînţelegere ce ar domni între membrii clubului, deputaţii au constatat că toate acele ştiri sunt lip­ Din camera ungară. Şedinţele de Vineri şi Sâmbătăi. Vineri s’a redeschis dieta ungară A vacanţele de Crăciunul Gregorian, şedinţa această, care a fost numai ier­­­­i, ministrul honveziniei Jekelfalussy, a ■­entat proectul referitor la noul con­cent de recruţi. In şedinţa de Sâmbătă s’a ales comi­­care va avea să studieze chestia băn­cii naţionale maghiare. Au fost aleşi 21 utaţi, între cari majoritatea o au­tos­c­­­hiştii. In comisie a fost ales din partea titlului naţionalităţilor dep. A. Vlad, din partea Croaţilor deputatul Vrba­nîci. După primirea mai multor rapoarte, luat la desbatere petiţia ziariştilor par­­mentari, cari, fiind îndrumaţi în una din v­iinţele trecute la ordine de către vice­­eşedintele Rakowsky, au cerut ca să li respecteze drepturile lor ca factor con­tul iv al dietei. Referentul comisiei pentru petiţii l­oi Herman, declară că comisiunea pri­eşte punctul de vedere că ziariştii din plament au acelaşi drept ca şi publicul, atât mai mult cu cât legea din 48 ac­■­­­tuează că şedinţele publice nu se pot­­­e fără prezenţa publicului şi a ziarişti­lor. Deosebire însă nu se poate face pentru că î­i da eventual ocazie unui guvern să se folosească de aceste deosebiri în intere- a lui. Dep. Ioan Sncin, luând cuvântul, de­clară că comisiunea însărcinată cu rezol­­virea petiţiunii ziariştilor parlamentari n’a noscut decât cea mai neînsemnată­­ din ceea­ ce trebuia să recunoască. iAu fost de faţă, spune oratorul, la şe­dinţa în care s’a întâmplat incidentul care a dat prilej acestei petiţii şi am fost in­dignat de modul cum al doilea vicepreşe­dinte Rakowsky a chemat la ordine pe un ziarist nevinovat. Dacă în adevăr s’a comis violare fără voie şi dacă pressa a fost scoborâtă la o aşa valoare la care n’a fost niciodată, pen­tru­ că cu mult mai mult a însemnat şi înseamnă şi azi şi va însemna şi în viitor, atunci trebue să restabilim valoarea aceia a pressei, fără bagatelizarea ori şi cărei pretinse autorităţi prezidenţiale. îmi ridic cuvântul în numele partidului meu anuma din motivul, că noi niciodată n’am umblat după graţia acestei presse reprezentate aici în cameră. (Voci: N’am umblat nici noi! Pressa aceasta pe noi nu ni-a lăudat, nu ni-a ridicat în slavă. (Zgomot îndelun­gat. Preşedintele sună.) Noi suntem prin urmare, cei cari le datorim mai puţină re­cunoştinţă. Daţi-mi dară voie ca în numele meu şi al soţilor mei să stărui — contrar expunerilor d-lui raportor — asupra fap­tului că, ce-i drept, publicitatea constitui o garanţie constituţională, e una dintre criteriile absolute ale acestei Camere, dar în publicitatea aceasta nu publicul gale­riilor, ori­ce personagii însemnate ar fi acolo — ci pressa reprezintă puterea uri­aşă, importanţa mare, garanţia uriaşă. (Zgo­mot)... Am luat cuvântul şi din motivul că sunt de credinţă că fac un bun servici® bunei înţelegeri ce trebuie să existe între Cameră şi pressă, când în numele meu şi al partidului meu — cari suntem neinte­resaţi şi fără obligamente faţă de această pre­să — exprim regretele pentru cazul, acela şi rog Camera să primească pro­iectul. Dep. Gaal G. nu primeşte hotărârea comisiei şi înaintează o contra-propunere. După ce mai vorbesc şi alţii, între cari şi ministrul Wekerle, se încheie dis­cuţia. Urmează votarea. — Pentru propu­nerea comisiei au votat 63, iar pentru con­­tra-propunerea lui Gal 50. Inscripţiile de pe şcoalele confesionale. Cetim în »Unirea« din Blaj . »In timpul din urmă o parte a ziaris­ticei noastre a fost alarmată de faptul, că I. P. S. Mitropolit Victor ar fi demandat prin cerculură, să se şteargă inscripţiile româneşti de pe edificiile şcolare. Ştirea aceasta un ziar de dincolo o măreşte gro­zav şi o dă cu litere grase, sub titlul sen­zaţional »Agitaţii contra Mitropolitului ro­mân Mihályi«, publicând o telegramă fic­tivă din Blaj, cică »poporul ar fi foarte indignat de acest ordin«. Spre lămurirea mai ales a fraţilor de dincolo, ţinem să constatăm că aievea cu dto 29 Aug. 1907 s’a dat ordin din par­tea Ordinariatului metropolitan următoa­rea cercularâ: »In sensul­­ lui 17 din art. de lege XXVII—1907 inscripţie, care se esprime caracterul şcoalei, la şcoalele con­fesionale nu trebue, să se pună, dar dacă se pune, ea are să fie ungurească. Pentru plinirea dispoziţiei acesteia a legii este răspunzător senatul scolastic parochial şi în rândul cel dintâi preşedintele lui. Ne­­plinirea ei este transgresiune şi se pedep­seşte cu multie până la 500 coroane. Fiind vorba despre dispoziţia unei egi sancţio­nate, senatele noastre scolastica paroc­­hiale au, să se plece şi să delăture fără amânare inscripţia cea românească de pe edificiile şcoalelor noastre, dară să — Ah, te roşeşti ? Istoria este doar adevărată. — Nu, Majestate, jur... — Ei, mai bine nu jura. Să­ţi de­­clamez poezia aceasta. — Iertare, Sire. — Iţi vor ajunge ultimele versuri. »Peştele, frumosul peşte. »Peştele nu mai e proaspăt. — Majestate, leşin. — Nu te derangia. Aceste versuri sunt rele, sunt impertinente şi mincinoase, căci d-ta eşti încă frăgezimea tânără per­sonificată. — Iacă? — Trebuia să zic »deja« încă ! Nu vicontele trebue să plece, deoarece nu este galant şi face versuri rele, cari ’mi displac ca şi d-tale. — Iţi mulţumesc, Majestate îţi mul­ţumesc .... . . . Marchisa de Pompadour ’şi primise cadoul de Anul Nou, pe care-1 ceruse. Note de drum. Fragment. — Miercurea şi drumul în­spre Poiana. In cernerea întunerecului, ne răsare — cu îngrămădirea ei de case cu coperişe sure, cu turnuri ce ţâşnesc dârz peste tru­pul celorlalte aşezări, peste o fâşie săracă

Next