Gazeta Transilvaniei, mai 1908 (Anul 71, nr. 95-119)

1908-05-28 / nr. 116

Nr. 116.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. (Ivan(i) D(omin)i Mon(e)d(ae) S(ignum). Acest Ivan e Basarab Ivanco zis şi Tho­­comerius sau Tihomir. Acest Ivanco Tiho­­mir pare a fi domnul, care a unit Munte­nia şi Oltenia şi domnea pe la începutul veacului al XXMea. Se cunosc monede şi dela Vladislav Basarab, cari până acum erau cele mai vechi Scandalurile din Berlin. Din Berlin se anunţă, că lumea se interesează mult aci pentru a afla cine este persoana înrudită cu împăratul Wilhelm, care este compro­misă împreună cu contele Wedel pentru înclinaţii imorale. Se crede că e vorba de prinţul Friedrich Heinrich de Prusia, care se află actualmente la Florenţa, unde l-a exilat drept pedeapsă împăratul. Viaţa românească in Alba-Iulia.­­ Din Valea A­poiului, 7 Iunie 1908 Umblând adese­ori la oraşul A.-Iulia am început a mă interesa de viaţa româ­nească din acest oraş cu patru biserici ro­mâneşti şi cu reşedinţa a doi protopopi români şi cu numeroşi inteligenţi români. Nu numai numărul Românilor de peste 4 mii, dar şi măiestrii români din locali­tate şi organele de viaţă românească mă indreptăţiau la păreri înbucurătoare despre vitalitatea Românilor din acest oraş Cu durere constat însă, că foarte pu­ţine am aliat precum mă aşteptam. Elementul românesc afară de biserică în viaţa publică mai că dispare. Societatea meseriaşilor şi economilor e în dizolvare — cauza la aceasta derută se poate atri­bui unor oameni, cari se întulzesc la con­ducere, fără ca să-şi încorde puterile la o lucrare intensivă, precum se cere la atare societate, unde se pretinde tact şi expe­rienţă. Cetisem mai astă iarnă în stimata »Gazeta Transilvaniei« o descriere a vieţei româneşti din Reghinul săsesc şi când am pătruns în cunoştinţă despre viaţa Româ­nilor din Alba-Iulia—pot cu toată siguri­­tatea afirma, că acea descriere se nime­reşte şi la acest oraş. Mi-sa povestit despre soartea biblio­­tecei de la şcoala gr.-or., care acum nu se ştie dacă mai există sau nu. Ce ştie d-l protopop despre ea ? Mulţi bani s’au aşe­zat în ea şi ar merita ca lumea română să se intereseze de ea, căci tinerimei i-ar fi de folos. Despărţământul asociaţiunei dela ul­tima adunare generală din Şard nu mai dă nici un semn de viaţă. Două concerte am avut în tot anul, ■care au succes foarte bine, dovadă cum că pe lângă o strădanie elementul românesc ■din acest oraş poate da dovezi frumoase despre aptitudinele aflătoare în sânul său. Dacă s’ar părăsi viaţa de cafenea şi elementele apte s’ar pune­ la lucru, dar cei chemaţi, ar insui a atrage pe toţi Românii la o viaţă a promovărei intereselor proprii româneşti ar ajunge şi elementul românesc chiar şi în viaţa politică a oraşului la acea valoare, care i se­­cuvine, după numărul Românilor. Trebue să constat, că aci am aflat un regres, faţă cu trecutul, deoarece între am­ploiaţii oraşului nu este nici un Român.­­Sunt acolo Unguri, Tăuţi (Slovaci), Armeni şi alte viţe, dar pentru Români nu mai este loc. A mai vorbi şi despre isprăvile băn­­cei »Iulia« ameninţată de concurenţa altei bănci româneşti d­­e superflu, căci numai nedibăciei oamenilor ajunşi la conducerea ei, s’ar putea ascuie venirea în localitate a unei filiale a »Ardelenei«. Sunt în Bălgrad (Alba-Iulia) încă 2 bănci, cari în mare parte au clientelă ro­mânească, pe care »Iulia« nu o a ştiut’o servi — ba a şi îndepărtat’o dela sine din nepricepere — să nu zic altmintrelea. Con­curenţa, deci nu poate fi îndreptată contra băncei »Iulia«. Ar fi de dorit, ca bărbaţii noştri in­teligenţi şi cu preoţimea să se apuce de lucru şi să-şi înplinească datorinţa faţă de neam. Să auzim de bine­­­tea primarului. Când se întoarseră acasă şi mă văzură de departe în pridvorul casei de ţară, unde locueşte acum marele Ro­mân, toţi strigară: »Iată şi din Ardeal.« —­­înainte de plecare, cătră sară studenţii bucureşteni trecură înc-odată cu steaguri pe la tipografie şi manifestară. Cum ştiam că reprezentam tinerimea din Ardeal, mă gândiam că în momentele acestea ar tre­bui să fim lângă manifestanţi şi din gân­dirile mele se desfăceau următoarele cu­vinte, cari ar fi trebuit rostite: Fraţi întru adevăr şi vitejie. Ori­ce manifestaţie culturală româ­nească de importanţă trebue să arate intr’o formă oarecare unitatea culturală a tuturor Românilor. Şi inaugurarea acestei tipografii nu este numai cumpărarea de slove şi maşini nouă, ci punerea unei te­melii sigure, pe care să se desvolte la adăpost curentul, care cuprinde şi un ideal şi un adevăr, pornit de voi. Am făcut bine că am venit între voi şi numai ca sa vă amintesc că am plecat din cetatea, unde cu 350 de ani în urmă se îngrijeau cele dintâi tipărituri româneşti de însemnătate de acel vestit diacon Coresi, venit de la voi, care nu a împlinit numai porunca dată lui de străini, ci în ascunzişurile su­fletului său a ştiut că munceşte pentru neamul său. Şi voi pentru înaintarea aces­tui neam românesc trăiţi şi vă cheltuiţi puterile şi banul. Noi vă dorim să duceţi la îndeplinire speranţele acelor doi luptă­tori, cari au ridicat steagul şi-l poartă în fruntea întregului neam românesc. Trăiască »Neamul Românesc*. »Trăiască* sună ecoul tot din inima mea, care bătea pentru mulţi. Aici am văzut ce mă aşteptam să văd : generaţia luptătoare de azi, care sfarmă ce-i urât din trecut şi pregăteşte viitorul. Steagu­rile fluturau deasupra capetelor celor cari plecau de aici întăriţi. — Dumnezeu şi Neamul Românesc cu voi!! La reîntoarcere spre Predeal un sub­locotenent tânăr se despărţi de mine cu cuvintele : „Să vedem, ce vor face inde­­pendiştii*. Aceia, cari au avut sărbătoarea în Văleni. Niciodată nu m’a mulţămit România atât de mult ca acum. Ea păşeşte spre triumf. Aşi fi dorit însă să întâlnesc încă odată pe fata acelui compozitor german şi să-i zic : Nu mai vorbi în faţa unui Ardelean franţuzeşte pentru­ că îl doare. Braşov, 26 Mai v. 1908. Dr. Al. Bogdan. Argus. ULTIME ŞTIM. Budapesta, 9 Iunie. Biroul ungar telegrafic e informat că desbaterea proiectului despre învăţământul po­poral gratuit nu va întâmpina greu­tăţi la naţionalişti şi saşi, deoarece Apponyi intenţionează să satisfacă dorinţele deputaţilor români, saşi şi poporali. Budapesta, 9 iunie. Eri s’a de­­­­schis în Bichişcsaba congresul parti­­­­dului ţărănesc din Ungaria, care va ţine două zile. Sunt reprezentate 400 de comune cu 964 delegaţi. Deputa­tul democrat Alexandru Petre şi-a ţinut discursul său program. In urma propunerei preşedintelui Achim, con­gresul a trimis Maj. Sale Monarchului o telegramă. Congresul a luat hotă­rârea, ca să proclame pentru o şi greva generală, în cazul când proec­­tul reformei electorale nu va fi pre­­sentat camerei până la toamnă. Viena, 9 iunie. Ministrul de culte March­ett a convocat la o conferenţă pe funcţionarii superiori ai universi­tăţilor, de asemenea şi pe prof. Wahr­mund, pentru a găsi o cale, pe care purcezând să se pună capăt tulbură­­rilor de la universităţile din Austria. Berlin, 9 Iunie. La Schöneberg a izbucnit o epidemie curioasă, care face să-ţi pierzi cu totul părul în câteva zile. Boala se întinde cu o repeziciune uimitoare. Praga, 9 Iunie. Eri a avut loc o întrunire a studenţilor cehi progre­sişti. Au asistat peste 2000 studenţi. Deputatul Masaryk a declarat în dis­cursul său că Germanii vor observa abia acum greşala făcută şi că a sosit momentul de a se încheia o alianţă între Germani şi Cehi. Ora­torul a anunţat apoi că in curând se va crea o unire a tuturor univer­sităţilor austriece. La urmă au vorbit 12 studenţi naţionalişti declarându-se pentru grevă şi invitând naţionalită­ţile la grevă generală. Bucureşti, 9 Iunie. Temperatura ce domneşte în întreaga ţară este ■ excepţional de ridicată. In ziua de 25 Mai v. s’au înregistrat 38 gr. Aceiaşi temperatură s’a înregistrat aproape în întreaga ţară. Dela 1896 nu s’au mai înregistrat asemenea temperaturi ridicate. In acel an s’au înregistrat 43 grade căldură la Giurgiu Ceeace este însă îngrijitor, e faptul că o tem­peratură aşa de ridicată nu s’a înre­gistrat decât în lunile Iulie şi August st. n. Nici odată însă, în luna Mai nu am avut o temperatură aşa de ridi­cată. Dacă o schimbare atmosferică nu se produce în câteva zile, vom a­­vea desigur de înregistrat tempera­turi cu totul excepţionale. C. Pera, 9 Iunie. Dri membrii con­gresului camerei de comerţ din Ro­mânia, au fost primiţi în mod entu­ziast la uniunile franceză şi germană. La banchetul oferit escursioniştilor­­ români la uniunea franceză, preşe­dintele uniunei d. Gizot, a rostit un cald discurs şi plin de laude la adresa României şi a toastat pentru regele Carol. A răspuns d. Assan, preşedin­tele camerei de comerţ din Bucureşti, toastând pentru Franţa. La uniunea italiană au vorbit de asemenea în mod foarte călduros preşedintele Fer­nandes şi consulul Ciapeli şi au răs­puns d-nii Assan şi Ghilţ. In cursul zilei de eri, congresiştii au vizitat şcoala comercială şi muzeul. Astăzi dimineaţă escursioniştii s-au înapoiat la Constanţa. C. Belgrad, 9 iunie. Eri avură loc 7 alegeri de balotaj; partidul guverna­mental a obţinut 3 scaune şi opoziţia 4; deci, rezultatul total este: 85 gu­vernamentali, 48 tineri­ radicali, 19 naţionalişti, 7 progresişti şi un so­cialist. Petersburg, 9 Iunie. In Baku s’a descoperit o mare conjuraţiune, care plănuise uciderea mai multor persoane sus puse din Petersburg şi Moscva. Numeroşi conjuraţi au fost arestaţi. Constantinople, 9 Iunie. În noapte 200 de case au ars la Arnaut-Kei, pe Bosfor, aproape de Constanti­­nopol Petersburg, 9 Iunie. împăratul, împărăteasa şi copiii au plecat spre seară la Reval, fiind însoţiţi de mi­nistrul casei imperiale. Iachturile im­periale : Standard, Polarstern, Tarina, încrucişătorul „Asia“ şi o flotilă de 26 de torpilori au sosit în rada din Reval. Omaha-Gu­y. 9 Iunie. In mina „Golding“ de aici, s-a produs o ex­plozie de gaz , 34 de lucrători cobo­­rându-se ca să scape pe trei cama­razi in pericol, 14 dintre ei au mai venit la suprafaţă ; ceilalţi au fost probabil surprinşi de o altă explozie şi au perit. New-York, 9 iunie. „Agenţia Reuter“ vesteşte că un ciclon teribil a devastat provinciile Nebraska şi Kansas oriental, pricinuind mari pa­gube. Sunt o mulţime de case dărâ­mate. 50 de persoane au pierit în urma acestui ciclon de o putere ne­obicinuita.­­ 1 - 1 ■■ Novara, 9 iunie. La Rocca Pietra, lângă Varallo, s’a întâmplat o cioc­nire de trenuri, pe la 8 şi 30 seara, între un tren de pasageri şi unul de marfă; sunt numeroşi morţi şi răniţi.­­ Un tren de ajutor a plecat cu medici, familiei şi numelui. Părinţii compozitoru­­lui. III. Activitatea tatălui compozitorului şi influenţa lui în direcţie naţională. IV. Anii copilăriei şi prima instrucţie muzi­cală. V. Stupea. Violina lui Ciprian. Vechii lăutari naţionali. VI. Serbarea de la Putna. Durerea neamului. Moartea mamei compo­zitorului. Vii. Studiile teologice. Fondarea »Arboroasei*. Dragoste nefericită. VIII Centenarul adnexării Bucovinei la Austria. Depeşa »Arboroasei«. IX. Arestarea lui Ci­prian Porumbescu. Temniţa. Pregătirea procesului. X. Desbaterea publică a proce­sului. Achitarea. XI. Libertatea. Studiile la Cernăuţi şi Viena. Profesor la Braşov. XII. Opereta »Crai nou«. Reprezentarea ei la Braşov. XIII. Jubileul de la Chizătău. Mor­bul.­Plecarea la Nervi. XIV. Petrecerea în Italia. Reîntoarcerea acasă. Moartea. XV. încheiere. Privire fugitivă asupra produc­ţiei lui Ciprian Porumbescu. Ioan Adam : „Nuzuin­ţ»“ povestiri - „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărănoiii. Ambele a 1­ 50 cor. A apărut « Legenda funigeilor«., de eu dramatic în trei acte de Şt. O. Iosif şi D. Anghel. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în ver­suri de N. Gr­uie. Preţul 3 cor. 50 baiu, plus 30 bani porto. „Prin Vraja Dragostei“, nuvele de Vasile Fop, editura Minerva. Preţul C. 150 plus 10 fileri porto. M. Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor Guy de Maupassant „Povestiri ale«e traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zah­arie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarulu­i 50 bani. Vasile G. C livadă „Băncile populare din România“. Cu un adaus interman .■ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poesii c’o notiţă biografică de Ioan Săm­uiescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Port.­ 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In­­ Biblioteca pentru toţi sau numărul 286—287. Preţul 60 bani. Port . 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă dup . Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­a.„Buna Me­­nageră“. Carte de bucate practici, care conţine recete de la cele mai fine m­âncuri prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­­ţur, după bucăţi m­a fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bard porto. Bibliografie. A apărut: »Ciprian Porumbescu, icoane din frământările unui suflet de ar­tist.« De Dr. Valeriu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porum­bescu, după ultima fotografie. Preţul unui exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin administraţia ziarului »Drapelul* Lu­goj, sau deadreptul dela autor. Broşura conţine următoarele capitole: I. introducere. Direcţia şi programul acti- I vităţii lui Ciprian Porumbescu. II. Originea I D­iverse. Un tată care îşi împuşcă fiul. — De mai mult timp proprietarul vilei Villabela din provincia Tarragona (Spania), a obser­vat că elevii dela o şcoală din vecinătate îi fură fructe din grădină. Punându-se la pândă, a tras două focuri de armă asupra unui copil ce-l văzu într’un pom. Câteva minute mai târziu, copilul căzu mort din copac și proprietarul văzu deabia atunci cu groază că-şi împuşcase propriul său copil. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce. Wällischhof, sanatorii aranjat — după sistemul Dr. Lahmann — cu toate întocm­rile moderne ale therapiei fisicale şi dietetice. V2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică , sănătoasă. Fosta şi telegraf: Ma­­r­i­a -E­n­zeitsdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturz*

Next