Gazeta Transilvaniei, mai 1908 (Anul 71, nr. 95-119)
1908-05-28 / nr. 116
Nr. 116.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. (Ivan(i) D(omin)i Mon(e)d(ae) S(ignum). Acest Ivan e Basarab Ivanco zis şi Thocomerius sau Tihomir. Acest Ivanco Tihomir pare a fi domnul, care a unit Muntenia şi Oltenia şi domnea pe la începutul veacului al XXMea. Se cunosc monede şi dela Vladislav Basarab, cari până acum erau cele mai vechi Scandalurile din Berlin. Din Berlin se anunţă, că lumea se interesează mult aci pentru a afla cine este persoana înrudită cu împăratul Wilhelm, care este compromisă împreună cu contele Wedel pentru înclinaţii imorale. Se crede că e vorba de prinţul Friedrich Heinrich de Prusia, care se află actualmente la Florenţa, unde l-a exilat drept pedeapsă împăratul. Viaţa românească in Alba-Iulia. Din Valea Apoiului, 7 Iunie 1908 Umblând adeseori la oraşul A.-Iulia am început a mă interesa de viaţa românească din acest oraş cu patru biserici româneşti şi cu reşedinţa a doi protopopi români şi cu numeroşi inteligenţi români. Nu numai numărul Românilor de peste 4 mii, dar şi măiestrii români din localitate şi organele de viaţă românească mă indreptăţiau la păreri înbucurătoare despre vitalitatea Românilor din acest oraş Cu durere constat însă, că foarte puţine am aliat precum mă aşteptam. Elementul românesc afară de biserică în viaţa publică mai că dispare. Societatea meseriaşilor şi economilor e în dizolvare — cauza la aceasta derută se poate atribui unor oameni, cari se întulzesc la conducere, fără ca să-şi încorde puterile la o lucrare intensivă, precum se cere la atare societate, unde se pretinde tact şi experienţă. Cetisem mai astă iarnă în stimata »Gazeta Transilvaniei« o descriere a vieţei româneşti din Reghinul săsesc şi când am pătruns în cunoştinţă despre viaţa Românilor din Alba-Iulia—pot cu toată siguritatea afirma, că acea descriere se nimereşte şi la acest oraş. Mi-sa povestit despre soartea bibliotecei de la şcoala gr.-or., care acum nu se ştie dacă mai există sau nu. Ce ştie d-l protopop despre ea ? Mulţi bani s’au aşezat în ea şi ar merita ca lumea română să se intereseze de ea, căci tinerimei i-ar fi de folos. Despărţământul asociaţiunei dela ultima adunare generală din Şard nu mai dă nici un semn de viaţă. Două concerte am avut în tot anul, ■care au succes foarte bine, dovadă cum că pe lângă o strădanie elementul românesc ■din acest oraş poate da dovezi frumoase despre aptitudinele aflătoare în sânul său. Dacă s’ar părăsi viaţa de cafenea şi elementele apte s’ar pune la lucru, dar cei chemaţi, ar insui a atrage pe toţi Românii la o viaţă a promovărei intereselor proprii româneşti ar ajunge şi elementul românesc chiar şi în viaţa politică a oraşului la acea valoare, care i secuvine, după numărul Românilor. Trebue să constat, că aci am aflat un regres, faţă cu trecutul, deoarece între amploiaţii oraşului nu este nici un Român.Sunt acolo Unguri, Tăuţi (Slovaci), Armeni şi alte viţe, dar pentru Români nu mai este loc. A mai vorbi şi despre isprăvile băncei »Iulia« ameninţată de concurenţa altei bănci româneşti de superflu, căci numai nedibăciei oamenilor ajunşi la conducerea ei, s’ar putea ascuie venirea în localitate a unei filiale a »Ardelenei«. Sunt în Bălgrad (Alba-Iulia) încă 2 bănci, cari în mare parte au clientelă românească, pe care »Iulia« nu o a ştiut’o servi — ba a şi îndepărtat’o dela sine din nepricepere — să nu zic altmintrelea. Concurenţa, deci nu poate fi îndreptată contra băncei »Iulia«. Ar fi de dorit, ca bărbaţii noştri inteligenţi şi cu preoţimea să se apuce de lucru şi să-şi înplinească datorinţa faţă de neam. Să auzim de binetea primarului. Când se întoarseră acasă şi mă văzură de departe în pridvorul casei de ţară, unde locueşte acum marele Român, toţi strigară: »Iată şi din Ardeal.« —înainte de plecare, cătră sară studenţii bucureşteni trecură înc-odată cu steaguri pe la tipografie şi manifestară. Cum ştiam că reprezentam tinerimea din Ardeal, mă gândiam că în momentele acestea ar trebui să fim lângă manifestanţi şi din gândirile mele se desfăceau următoarele cuvinte, cari ar fi trebuit rostite: Fraţi întru adevăr şi vitejie. Orice manifestaţie culturală românească de importanţă trebue să arate intr’o formă oarecare unitatea culturală a tuturor Românilor. Şi inaugurarea acestei tipografii nu este numai cumpărarea de slove şi maşini nouă, ci punerea unei temelii sigure, pe care să se desvolte la adăpost curentul, care cuprinde şi un ideal şi un adevăr, pornit de voi. Am făcut bine că am venit între voi şi numai ca sa vă amintesc că am plecat din cetatea, unde cu 350 de ani în urmă se îngrijeau cele dintâi tipărituri româneşti de însemnătate de acel vestit diacon Coresi, venit de la voi, care nu a împlinit numai porunca dată lui de străini, ci în ascunzişurile sufletului său a ştiut că munceşte pentru neamul său. Şi voi pentru înaintarea acestui neam românesc trăiţi şi vă cheltuiţi puterile şi banul. Noi vă dorim să duceţi la îndeplinire speranţele acelor doi luptători, cari au ridicat steagul şi-l poartă în fruntea întregului neam românesc. Trăiască »Neamul Românesc*. »Trăiască* sună ecoul tot din inima mea, care bătea pentru mulţi. Aici am văzut ce mă aşteptam să văd : generaţia luptătoare de azi, care sfarmă ce-i urât din trecut şi pregăteşte viitorul. Steagurile fluturau deasupra capetelor celor cari plecau de aici întăriţi. — Dumnezeu şi Neamul Românesc cu voi!! La reîntoarcere spre Predeal un sublocotenent tânăr se despărţi de mine cu cuvintele : „Să vedem, ce vor face independiştii*. Aceia, cari au avut sărbătoarea în Văleni. Niciodată nu m’a mulţămit România atât de mult ca acum. Ea păşeşte spre triumf. Aşi fi dorit însă să întâlnesc încă odată pe fata acelui compozitor german şi să-i zic : Nu mai vorbi în faţa unui Ardelean franţuzeşte pentru că îl doare. Braşov, 26 Mai v. 1908. Dr. Al. Bogdan. Argus. ULTIME ŞTIM. Budapesta, 9 Iunie. Biroul ungar telegrafic e informat că desbaterea proiectului despre învăţământul poporal gratuit nu va întâmpina greutăţi la naţionalişti şi saşi, deoarece Apponyi intenţionează să satisfacă dorinţele deputaţilor români, saşi şi poporali. Budapesta, 9 iunie. Eri s’a deschis în Bichişcsaba congresul partidului ţărănesc din Ungaria, care va ţine două zile. Sunt reprezentate 400 de comune cu 964 delegaţi. Deputatul democrat Alexandru Petre şi-a ţinut discursul său program. In urma propunerei preşedintelui Achim, congresul a trimis Maj. Sale Monarchului o telegramă. Congresul a luat hotărârea, ca să proclame pentru o şi greva generală, în cazul când proectul reformei electorale nu va fi presentat camerei până la toamnă. Viena, 9 iunie. Ministrul de culte Marchett a convocat la o conferenţă pe funcţionarii superiori ai universităţilor, de asemenea şi pe prof. Wahrmund, pentru a găsi o cale, pe care purcezând să se pună capăt tulburărilor de la universităţile din Austria. Berlin, 9 Iunie. La Schöneberg a izbucnit o epidemie curioasă, care face să-ţi pierzi cu totul părul în câteva zile. Boala se întinde cu o repeziciune uimitoare. Praga, 9 Iunie. Eri a avut loc o întrunire a studenţilor cehi progresişti. Au asistat peste 2000 studenţi. Deputatul Masaryk a declarat în discursul său că Germanii vor observa abia acum greşala făcută şi că a sosit momentul de a se încheia o alianţă între Germani şi Cehi. Oratorul a anunţat apoi că in curând se va crea o unire a tuturor universităţilor austriece. La urmă au vorbit 12 studenţi naţionalişti declarându-se pentru grevă şi invitând naţionalităţile la grevă generală. Bucureşti, 9 Iunie. Temperatura ce domneşte în întreaga ţară este ■ excepţional de ridicată. In ziua de 25 Mai v. s’au înregistrat 38 gr. Aceiaşi temperatură s’a înregistrat aproape în întreaga ţară. Dela 1896 nu s’au mai înregistrat asemenea temperaturi ridicate. In acel an s’au înregistrat 43 grade căldură la Giurgiu Ceeace este însă îngrijitor, e faptul că o temperatură aşa de ridicată nu s’a înregistrat decât în lunile Iulie şi August st. n. Nici odată însă, în luna Mai nu am avut o temperatură aşa de ridicată. Dacă o schimbare atmosferică nu se produce în câteva zile, vom avea desigur de înregistrat temperaturi cu totul excepţionale. C. Pera, 9 Iunie. Dri membrii congresului camerei de comerţ din România, au fost primiţi în mod entuziast la uniunile franceză şi germană. La banchetul oferit escursioniştilor români la uniunea franceză, preşedintele uniunei d. Gizot, a rostit un cald discurs şi plin de laude la adresa României şi a toastat pentru regele Carol. A răspuns d. Assan, preşedintele camerei de comerţ din Bucureşti, toastând pentru Franţa. La uniunea italiană au vorbit de asemenea în mod foarte călduros preşedintele Fernandes şi consulul Ciapeli şi au răspuns d-nii Assan şi Ghilţ. In cursul zilei de eri, congresiştii au vizitat şcoala comercială şi muzeul. Astăzi dimineaţă escursioniştii s-au înapoiat la Constanţa. C. Belgrad, 9 iunie. Eri avură loc 7 alegeri de balotaj; partidul guvernamental a obţinut 3 scaune şi opoziţia 4; deci, rezultatul total este: 85 guvernamentali, 48 tineri radicali, 19 naţionalişti, 7 progresişti şi un socialist. Petersburg, 9 Iunie. In Baku s’a descoperit o mare conjuraţiune, care plănuise uciderea mai multor persoane sus puse din Petersburg şi Moscva. Numeroşi conjuraţi au fost arestaţi. Constantinople, 9 Iunie. În noapte 200 de case au ars la Arnaut-Kei, pe Bosfor, aproape de Constantinopol Petersburg, 9 Iunie. împăratul, împărăteasa şi copiii au plecat spre seară la Reval, fiind însoţiţi de ministrul casei imperiale. Iachturile imperiale : Standard, Polarstern, Tarina, încrucişătorul „Asia“ şi o flotilă de 26 de torpilori au sosit în rada din Reval. Omaha-Guy. 9 Iunie. In mina „Golding“ de aici, s-a produs o explozie de gaz , 34 de lucrători coborându-se ca să scape pe trei camarazi in pericol, 14 dintre ei au mai venit la suprafaţă ; ceilalţi au fost probabil surprinşi de o altă explozie şi au perit. New-York, 9 iunie. „Agenţia Reuter“ vesteşte că un ciclon teribil a devastat provinciile Nebraska şi Kansas oriental, pricinuind mari pagube. Sunt o mulţime de case dărâmate. 50 de persoane au pierit în urma acestui ciclon de o putere neobicinuita. 1 - 1 ■■ Novara, 9 iunie. La Rocca Pietra, lângă Varallo, s’a întâmplat o ciocnire de trenuri, pe la 8 şi 30 seara, între un tren de pasageri şi unul de marfă; sunt numeroşi morţi şi răniţi. Un tren de ajutor a plecat cu medici, familiei şi numelui. Părinţii compozitorului. III. Activitatea tatălui compozitorului şi influenţa lui în direcţie naţională. IV. Anii copilăriei şi prima instrucţie muzicală. V. Stupea. Violina lui Ciprian. Vechii lăutari naţionali. VI. Serbarea de la Putna. Durerea neamului. Moartea mamei compozitorului. Vii. Studiile teologice. Fondarea »Arboroasei*. Dragoste nefericită. VIII Centenarul adnexării Bucovinei la Austria. Depeşa »Arboroasei«. IX. Arestarea lui Ciprian Porumbescu. Temniţa. Pregătirea procesului. X. Desbaterea publică a procesului. Achitarea. XI. Libertatea. Studiile la Cernăuţi şi Viena. Profesor la Braşov. XII. Opereta »Crai nou«. Reprezentarea ei la Braşov. XIII. Jubileul de la Chizătău. Morbul.Plecarea la Nervi. XIV. Petrecerea în Italia. Reîntoarcerea acasă. Moartea. XV. încheiere. Privire fugitivă asupra producţiei lui Ciprian Porumbescu. Ioan Adam : „Nuzuinţ»“ povestiri - „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărănoiii. Ambele a 1 50 cor. A apărut « Legenda funigeilor«., de eu dramatic în trei acte de Şt. O. Iosif şi D. Anghel. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în versuri de N. Gruie. Preţul 3 cor. 50 baiu, plus 30 bani porto. „Prin Vraja Dragostei“, nuvele de Vasile Fop, editura Minerva. Preţul C. 150 plus 10 fileri porto. M. Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor Guy de Maupassant „Povestiri ale«e traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului 50 bani. Vasile G. C livadă „Băncile populare din România“. Cu un adaus interman .■ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poesii c’o notiţă biografică de Ioan Sămuiescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Port. 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sau numărul 286—287. Preţul 60 bani. Port . 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă dup . Shakespeare.In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steria.„Buna Menageră“. Carte de bucate practici, care conţine recete de la cele mai fine mâncuri prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulceţur, după bucăţi ma fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bard porto. Bibliografie. A apărut: »Ciprian Porumbescu, icoane din frământările unui suflet de artist.« De Dr. Valeriu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porumbescu, după ultima fotografie. Preţul unui exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin administraţia ziarului »Drapelul* Lugoj, sau deadreptul dela autor. Broşura conţine următoarele capitole: I. introducere. Direcţia şi programul acti- I vităţii lui Ciprian Porumbescu. II. Originea I Diverse. Un tată care îşi împuşcă fiul. — De mai mult timp proprietarul vilei Villabela din provincia Tarragona (Spania), a observat că elevii dela o şcoală din vecinătate îi fură fructe din grădină. Punându-se la pândă, a tras două focuri de armă asupra unui copil ce-l văzu într’un pom. Câteva minute mai târziu, copilul căzu mort din copac și proprietarul văzu deabia atunci cu groază că-şi împuşcase propriul său copil. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce. Wällischhof, sanatorii aranjat — după sistemul Dr. Lahmann — cu toate întocmrile moderne ale therapiei fisicale şi dietetice. V2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică , sănătoasă. Fosta şi telegraf: Maria -Enzeitsdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului : Dr. Marius Sturz*