Gazeta Transilvaniei, mai 1908 (Anul 71, nr. 95-119)

1908-05-08 / nr. 101

Pagina 3. Beau bubuiturile de tun şi strigătele de »Zivio«, prin care mulţimea a salutat pe regele României. Mulţumită publică, Iluştrii Domni Ale­xandru şi Anton de Mocsionyi din Birchiş au binevoit la apelul nostru Nr. 56, să doneze societăţii „Clubul Român“ din Viena, câte 100 coroane, la un joc 200 co­roane. Deci ne simţim plăcut îndatoraţi a aduce Iluştrilor Domni donatori şi pe a­­ceastă cale mulţumitele noastre sincere. Pentru comitetul societăţii »Clubul Român« Viena: George Vitencu, preşedinte, Ale­xandru Barbu, secretar. Congresul arhitecţilor la Viena. Luni a fost deschis în Viena congresul arhitec­ţilor de către ministrul de interne, fiind de faţă mai mulţi miniştri şi autorităţile superioare. Aproape toate statele europene şi Statele­ Unite au trimis delegaţi. Preşe­dinţii comitetelor ţărilor reprezentate la congres au exprimat salutările guvernelor lor şi au dat expresiune respectului lor nemărginit admiraţiei pe care o simt pen­tru venerabilul suveran, apărătorul con­gresului. În numele României a luat cu­vântul preşedintele comitetului românesc, d. Ioan Mincu, care a declarat că datoria lui este de a exprima omagiile cele mai respectuoase ale ţarei româneşti şi a gu­vernului român pentru Nestor-ul cel mai venerat dintre toţi suveranii din Europa. D. Ioan Mincu a mulţumit apoi pentru probele de amiciţie date Românilor de că­tre austriaci şi mai cu seamă cu pri­lejul expoziţiei jubileului din 1906 la Bu­cureşti. Comandantul garnisoanei din Braşov, d-l general Şcmdru, a introdus frumosul obiceiu, ca în fiecare Marţi seara musica militară să traverseze în sunetele unor marşuri frumoase, străzile mai principale ale oraşului. Aceasta s’a întâmplat şi eri seara, când musica militară a trecut prin străzile principale din Scheiul Braşovului, surprinzând în mod plăcut pe toţi­ locui­torii acestei părţi a oraşului. Pentru acea­stă distracţie plăcută locuitorii Braşovului îi sunt d-lui general. Iară îndoială, foarte mulţumitori. Mama lui Sicinski pusă in libertate. Din Lemberg se anunţă că mama lui Si­cinski a fost pusa alaltăeri în libertate. Judecătorul de instrucţie a declarat că pe baza materialului adunat de dânsul nu a găsit dovezi împotriva doamnei Sicinski. Dânsa a părăsit închisoarea foarte liniştită. Corul bisericesc al elevilor evangelici arangiază Vineri în 22 Main­e, precis la orele 8 seara un concert în biserica nea­gră sub conducerea d-lui Wilhelm Orendt (bariton) din Sibiiu. Preţul locurilor : locul I. 2 cor., locul II. 1 cor. 20 b, locuri ne­numerotate 80 b., galerie 50 b. Bilete se află de vânzare în librăria W. Hiemesch şi seara în edificiul gimnasial ev. Atragem deosebita atenţiune a publicului românesc asupra acestui concert. In favorul fundaţiunei împărăteşti-ju­bilare (Kaiser-Jubileumsstiftung) pentru or­fanii după militari, musica militară aran­­jează Sâmbătă un concert în localităţile casei de tir. Începutul la orele 8 seara, in­trarea 60 b. Congresul internaţional de agricultură. Sâmbătă se va inaugura la Roma palatul agriculturei, în care se va deschide con­gresul internaţional de agricultură. Pentru acest palat Regele Italiei a oferit 10 mi­lioane de lei. Statele contribuitoare, care iau parte la congres, sunt de cinci clase. România s-a înscris în clasa I cu suma de 40.000 lei. Congresul este pus sub patro­najul regelui Italiei. România va fi repre­zentată la acest congres prin d-nii N. Fleva, ministrul ţărei la Roma şi dr. G. D. Creangă.­ Un Român la Salonul din Paris, d-n­­. Iordănescu, sculptor român, aflător acuma în Neapol, a făcut la Paris două lucrări şi i­ s’au primit la salon. Prima lucrare repre­zintă »fericirea mamei tinere« şi a doua »grija de mâine«. Iordănescu e diplomat al şcoalei de arte frumoase din Bucureşti, a studiat sculptura la Paris şi acuma se perfecţionează şi studiază în Italia. Un orăşel atacat şi jefuit de albanezi. Din Constantinopole se anunţă, că Vineri seara o bandă de 40 de albanezi a atacat orăşelul şi portul Santi-Quaranta. Birourile telegrafului şi a vămilor au fost jefuite, de asemenea şi câteva prăvălii. Agenţiile străine şi consulare, birourile de navigaţie au fost însă cruţate. Trupele au fost tri­mise imediat la faţa locului. Tulburările studenţeşti din Austria. Din Graz se anunţă că Senatul universitar­­va cere parlamentului scoaterea de sub imunitate a deputatul Hagenhoffen pentru a-l putea da judecăţii. Reprezentanţii tu­turor asociaţiilor studenţeşti din Graz au hotărât pentru Sâmbătă ţinerea unei mari întruniri de protestare. Tot din Graz se mai anunţă că în ultimul timp s’au con­stituit acolo două noui societăţi studen­ţeşti catolice, ale căror statute au şi fost aprobate. Rectorul a declarat, acum că nu va mai admite constituirea de societăţi confesionale. O invenţie practică. d-l Molnár m. Lajos din Budapesta, VI., Nagymező­ u. 24 a inventat un inel de metal, care apli­­cându-se pe cilindrele lămpilor de gaz, petrol şi acetylen, egalează temperatură, produsă de flacăra lămpilor şi impedecă astfel creparea cilindrelor (sticlelor.) Prin folosirea acestor inele se face o economie de 70—80'/o­ Invenţia d-lui Molnár a fost introdusă la număroase oficii şi institu­­ţiuni publice din Ungaria (la diferitele mi­nistere, oraşe etc.) cu mare succes. D-l in­giner sup. Ott din Braşov a găsit această invenţiune foarte practică şi a recoman­dat-o­­oraşului Braşov spre folosire. Repre­zentanţa pentru oraşul Braşov şi Ardeal (afară d le Cluj) a luat-o asupra ei firma Lang et Rosenthal. Un inel costă numai 20 fi­ţeri. In veranda cafenelei »Transilvania« concertează seară de seară cunoscutul ta­raf al primarului Dicu, distrugând publi­cul în mod foarte plăcut cu bogatul său repertoir, din care relevăm mai multe doine şi hore româneşti, esecutate cu multă artă. Grădina din otelul »Europa« se va deschide Duminecă în 24 Mai­­, printr’un concert dat de musica oraşului. Intrarea 60 b. Publicului stă la dispoziţie spaţioasa sală şi o grădină frumoasă. Circul varietéi Claire Laforte va sosi în curând la Braşov şi va da o serie de representaţiuni începând cu ziua de 27 Mart­e. Circul va fi foarte elegant, dispune de puteri bune, şi va fi instalat la Poarta Vămii. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 101.—1908. Maiorul din Cincinati între Români. Cetim în foaia „Românul“ din Ame­rica următoarele: A trecut un an de când în orașul Cincinnati O. ziarele engleze scrisese lu­cruri neplăcute la adresa Românilor de aici. Intr’un an lucrurile s’au schimbat ziarele cele engleze precum şi cele ger­mane sunt pline de laude. O nouă oca­­ziune le-a dat serata de la 27 Aprilie 1908. Cu ocaziunea sf. învieri Societatea Dacia Română a dat o serbare cu dans în beneficiul societăţii. La această serbare au participat 3 societăţi străine: cea ma­ghiară numită a 47-a, a israeliţilor din România şi una sârbească. La ora 7 şi 30 seara soseşte în mijlocul nostru majorul (primarul) oraşului Cincinnate d-l L. Mark­­bright între strigătele de­ Ura! şi Tră­iască i­eşite din piepturile celor mai mulţi ca 500 aflători în sală. Entusiasmul ajun­sese la culme. Să fi văzut pe Românii noştri cum să mai întreceau la joc. Mul­ţimea ne mai având loc în sală sau în­grămădit la uşa întrărei. Nu mult după sosirea d-lui major înflăcăratul naţionalist d-l Simion Androne prin o inimoasă cuvântare descrie puncte din viaţa d-lui major, arată însemnătatea pentru noi Românii prin presenţa d-sale, şi încă mare însemnătate pentru noi, căci după cum chiar d-l major a declarat nu a ştiut că se află Români în Cincinnati pre­cum şi, că »Dacia Română« e prima so­cietate, care l’a invitat, să ia parte la petrecere, de când d-sa ocupă scaunul de major. D-sa, deşi e bolnav de picioare, nu poate merge fără sprijinit în cârje. In starea asta grea urcând 2 rânduri de trepte a venit în mijlocul nostru ca să ne vadă. La ora 9 şi 30 soseşte simpaticul luptător spre binele naţiunei, d-l advocat Landescu, care luând loc lângă d-l major, a avut bunătatea a esplica d-lui major răspunsurile oamenilor la întrebările d-sale. In două discursuri d-l major a binevoit a-şi arăta admiraţia asupra lucrurilor na­ţionale româneşti din Bănat. Frumoasă şi plăcută impresie i-au făcut frumoasele cos­tume din Bănat, între cari drăgălaşul cos­tum al d-nei Maria Badaluţă Iancu, soţia d-lui preşedinte al societăţei »D. R., ase­menea costumele d-nelor Ioana Trif Calin şi Elisabeta I. Cezar soţia vicepreşedin­telui. Nu mai puţin au fost admiraţi dintre bărbaţii în costume naţionale d-nii Ni­­colae Cica, Stoica Marcu şi Petru Boca. La ora 11 noaptea după un timp de 3 ore şi jumătate înaitul nostru oaspo d-­ major a părăsit sala în urma unui discurs în care îşi arată mulţămita făgăduindu-ne sprijinul d-sale. Numărul nostru ju­itar. Ziua apariţiunei numărului ju­bilar al »Gazetei Transilvaniei« se va face cunoscută publicului Cetitor în curând. — Observăm, că nu­mărul jubilar va fi mult mai volu­minos decât se proiectase la început şi va cuprinde şi număroase ilu­­straţiuni. Preţul numărului jubilar e sta­bilit pentru Austro-Ungaria cu i coroană şi go bani, dar pentru Ro­mânia şi străinătate cu a coroane (sau a­rei go bani) de exemplar. Mărindu-se ediţia suntem în pozi­­ţiune de a primi abonamente în tot timpul până la apariţiune. Venitul curat din abonamente va întră la fondul jubilar pentru ajutora­rea ziariştilor şi a scriitorilor români de la noi. Canalizarea oraşului Braşov. (Instrucţiune.) — Urmare. — Pentru punerea pavagiului în starea de mai nainte atât pe trotuar cât şi pe drum, şi încă nu numai peste şanţul ţevi­lor ci şi peste întreg canalul din stradă, î­ămâne răspunzător proprietarul casei. Fiindcă bucăţelele de maşinărie tre­buincioase la facerea conductelor de ad­­necsare, trebuesc clădite deodată cu face­rea canalelor suterane de stradă, de aceea se pretinde, ca proprietarii de case să arate cu toată acurateţa punctul pănă la care trebue să ajungă pe locul lor conductul de adnecsare. Acest punct îl arată comi­­siunei ce conduce zidirea canalisării, resp. organelor aceleia, cari spre scopul aci in­dicat cercetează pe fiecare proprietar şi-l întreabă. Spre a putea însă face aceasta în cu­noştinţă de causă, trebue ca ei, proprie­tarii de case, să fie în clar, în ce mod şi cât de adânc au ei să-şi facă conductele de scos apa din curte, şi fiindcă pentru efeptuirea acestor conducte se recere a­­probarea autorităţii edile, iar spre acest scop presentarea unui plan de zidire la aceeaş autoritate edilă, de aceea mai prac­tic este, ca proprietarul de case încă îna­inte de efeptuirea canalelor din stradă să se adreseze la un instalator expert, care să facă planul, pe basa căruia va putea apoi indica şi punctul de adnexare şi adân­cimea conductului curţii sale. Spre orientarea publicului facem aci observarea, că în cele mai multe caşuri este consult şi favorabil, ca direcţia prin­cipală a conductului fundamental al curţii — adecă a acelui conduct, în care au a se vărsa sau termina toate celelalte conducte laterale — să fie aşezată dealungul curţii, nu însă pe scursoarea din mijlocul curţii, ci de alăturea aceleia şi cât se poate în linie dreaptă conducându-o prin intrarea porţii sau a uşii de la intrarea casei pănă în faţada casei spre stradă. Cât de mare să fie adâncimea cana­lului din faţa casei, decide scăderea mini­mală prescrisă pentru asemenea lucrări şi anume e prescris la ţevi de 15 cm. 3 cm. pentru metru, iară la ţevi de 20 de cm. 2 centimetri pentru un metru, asemenea de­cide şi acea disposiţiune, că nici o parte a conductelor suterane nu poate fi aşezată la o adâncime mai mică decât un metru şi douăzeci centimetri — măsurată de la niveul curţii pănă la dunga de sus a ţevii de sub pământ. Conductele, care sunt dirigiate şi o­­crotite în pimniţe, trebue să fie aşezate 30 cm. sub pământul pimniţei,pentru ca să nu sufere stricăciuni. Dacă sunt de legat de conductul prin­cipal al curţii localităţi de ale casei, cari se află în pimniţă sau dacă-s de legat câine, câine de spălat şi alte asemenea, adâncimea acestora trebue făcută aşa, ca conductele ce ies şi conduc din aceste spaţii să aibă scădere cât se poate de mare. Cu cât e scăderea mai mare, cu atât este garanţa mai mare, că respectivele con­ducte nu se vor astupa. Conductele principale sunt a se face sau din ţevi de fer turnat sau din ţevi de lut glazurat, sau din ţevi de beton (aceste din urmă se pot folosi numai afară şi nu înlăuntrul edificiului). (Va urma.) ULTIME ŞTIRI. Oradea­ Mare, 20 Mai, d­ 1 Sever Bocu, publicând în ziarul „Tribuna“ din Arad 3 articole în contra proiec­tului şcolar al lui Apponyi, parchetul i-a intentat 3 procese. Sever Bocu, reîntorcându-se acum din străinătate, a fost arestat şi adus înaintea curţei cu juri. In baza verdictului juraţilor, curtea l-a condamnat ori la 14 zile închisoare şi 100 coroane amendă. Budapesta 20 Maiu. — Ziarul „Pe­ster Lloyd“ scrie că ministrul de in­terne, Iulius Andrassy, a plecat ori după amiazi la Viena, şi va fi­­primit astăzi de Maj. Sa Monarchul într’o audienţă specială. Această călătorie e pusă în legătură cu reforma electo­rală. Maj. Sa cunoaşte de multă vreme principiile fundamentale ale proectu­­lui guvernului ungar în această pri­vinţă şi e probabil că ministrul de interne vrea să dezbată cu suveranul asupra timpului în care ar fi nimerit să supună parlamentului proiectul. In curând se va cunoaşte în mod de­finitiv data la care proiectul va fi de­pus în parlament. E probabil că An­drassy va comunica Majestăţii Sale şi alte cestiuni, dintre cari unele chiar de resortul altor miniştri. Roma 20 Maiu. — Bursa muncei din Piacenza de acord cu asociaţia lucrătorilor de la căile ferate a hotărât ca muncitorii agricoli să se pună în grevă. Toate lucrările câmpului au fost suspendate. Greva din Parma s’a încins deci şi în provincia Pia­cenza Bibliografie. Au apărut „Convorbiri Critice«, di­rector Mihail Dragomirescu. Sumarul nr. 9 anul II. Donat Munteanu. Pe muntele Golgotha (poemă) — Ioan Dragoslav. Că­lăraşul (nuvelă). — Gh. Orleanu. Anam­­nisis, Interior (poezii). — Em. Gârleanu. întâiul fior (schiţă). — H. Frollo. Din »Ata Troll« de Heine. — Eug. Lovinescu. Frag­mente (critică). — Florian I. Becescu. La Waterloo (poemă). — Dinu Ramură (Herz). Floare de nalbă (dramă în 3 acte). — A. Popovici-Bănăţeanul. Seara. Romanţa celor două (poesii). — Mih­ail Dragomirescu. Re­vista critică. — Ilustraţii: Grigorescu. In plajtf. Poveţe despre viţele al­toite,--de Dobre Rădulescu, şef de cultură la Domeniul Coroanei Sadova. Cu­ o pre­cuvântare de d-l Ioan Kalinderu, membru al »Academiei Române«, cu o ilustraţie şi mai multe figuri în text. Cărticica a 64-a din Biblioteca popor, a Domeniului Coroa­nei. — Bucureşti, Tipogr. »Gutenberg«, Joseph Gobi str. Doamnei 20. In tipografia şi librăria »Aurora« A. Todoran din Gherla a apărut:­­»Buchetul monolog după Roderich Benedix de Ena, preţul 30 fileri şi „Casa fermecată« come­die într’un act pentru copii, după E. Hart­­man, de Elena Fabian, preţul 40 fileri. Vasile C. sva­dă: „Băncile populare din România“. Cu un adaus informarii Preţul 1 coroană Mihai Eminesc­u. „Poezii cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Ferocea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecatrina Colonel Steri­a. „ Buna Me­­nagerda. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, dună bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, pios 30 bani porto. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee.

Next