Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1908 (Anul 71, nr. 242-265)

1908-11-01 / nr. 242

REDAUŢIUNEA, Min­iatratiunea si Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu ne retrimit. Inserate se primesc la Adminiatraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena la M. Dukes Nachf., Nux. Angenfeld & Emeric Les­­ner, Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nacht.. Anton Oppelik. în Budapesta la A. V. Golber­­ger. Ekstein Bernat. Iuliu Le­opold (VII Erzsébet-körút). Preţul Inserţiunilor: o sene garmond pe o coloană 10 bani , pentru o publicare. Publicări m­ai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina 9­ a o serie 20 bani. ANUL LXXI. Telefon: Nr. 226. fcAZETA apare i'it frcct.~fi . iU.WMttf pentru Anstra-htei P© un an 24 cor., po epnav io 12 cor., p© trei luni 6 cor. N-rii de Dumineci 4 cor. po ar. Pentru România și străin­atu. Pe un ar. 40 franci, pe șase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. H­rll de Dumineca 8 fr. pe an. Se prtsnumeră la toate ofi­­ciile­ poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov. Adminiatraţiunea. Piaţa mare târgul anului Nr 30, Stagiu I. Pe un an 20 cor«», pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 21 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un esem plar 10 bani. ~ Atât abona­mentele. cât. şi înserţiunile * n se plăti înainte. 51. 242. braşov Sâmbătă­­ 14)­loemvrie. 1908. » *» WjJtKr.. nwxt­c*i Vtratism »*.A&l­nSMM­USV»VMW »“..WMtMIWîr. La vorbirea lui Andrassy. Aducem azi întreaga vorbire ce a ţinut ce ministru de interne conte Andrassy când şi-a prezentat proiec­tul său de reformă electorală, arătând principiile de căpetenie ce l-a condus la redactarea lui. Cu multă sinceritate a vorbit mi­nistrul despre aceea cum şi-a înţeles problema şi cum s’a străduit a o re­zolva. Cu o banchetă aproape naivă a spus dela început, că el nu se nu­mără între acei bărbaţi de stat cari aleargă după popularitate, ci că se număra între acei Maghiari cinstiţi. Cu­m­ se conduc numai şi numai de interesul statului în cestiuni aşa de mari cum e aceea a reformei electo­rale. Şi nu s’a sfiit a mărturisi că le ţine morţiş lu ceea ce a învăţat dela tatăl şi moşul său, că adecă nu se poate cugeta în Ungaria un interes al statului fără ca acesta să fie garantat prin continuarea predomnirei absolute claselor, ce l’au stăpânit până acuma. De patruzeci de ani şi mai bine toate au mers şi s’au desvoltat în Ungaria pornind dela principiul că interesele statului sunt identice cu interesele a claselor ce-l guvernează. Aşa am ajuns acolo încât tot ce nu convine scopu­rilor şi aspiraţiuniior acestor clase, cari au îmbrăcat mantaua naţionalis­mului maghiar, este privit şi de­clarat astăzi de contrar şi ostil inte­reselor statului. De aici porneşte şi toată filosofia electorală a lui Andrassy. Vă dăm la toţi câte un locşor în viitorul parla­ment, să nu vă vină însă în minte a pretinde cumva să luaţi şi voi parte la stăpânirea Ungariei; aceasta tre­­bue să ne rămână rezervată numai nouă, fiindcă nu suntem 40—50, ci abia numai câteva milioane de Ma­ghiari, de unde urmează că n­u putem să ne închipuim alt stat ungar, decât unul în care să avem noi exclusiv stăpâ­nirea în mână, şi cu orice ne-aţi veni şi orice ne-aţi pretinde, noi nu ne putem conduce decât de acest interes al nostru identic cu interesul statului. Pe calea aceasta înaintând, Andrassy, arată cum a trebuit să îşi ia refugiul la siste­mul pluralitasei pentru a asigura pre­­domnirea tradiţională a claselor diri­guitoare maghiare şi a împiedeca ca puterea politică în stat aceste s’o îm­partă cu cei ce până acuma n’au fost îndreptăţiţi şi prin urmare n’au nici şcoală politică, nici trecutul ce-l au vechii şi probaţii stâpânitori. Şi aşa mai departe. Nu-i mirare, dacă, în desvoltarea acestui principiu extrem conservativ, contele Andrassy simte necesitatea de a-l sprijini printr-o doctrină curat reacţionară zicând că înaintea lui sta­tul e totul, iar individul, cu toate in­teresele lui şi cu toate drepturile lui, trebu­e să se supună necesităţilor şi intereselor statului tocmai aşa precum treime să jertfească viaţă şi avere pentru existenţa statului. Când Andrassy a desfăşurat a­­ceastă doctrină, după care toate drep­turile individuale ar trebui să dispară faţă cu dreptul „naţiune­ sau al sta­tului“ de a avea un bun guvern şi o bună legislaţiune, l-a întrerupt cu drept cuvânt unul din deputaţi, zicând că în modul acesta se poate motiva şi absolutismul. Dar a trecut cu ve­derea acest deputat că de fapt nu­mai aşa şi tot aşa a fost motivat de 40 de ani absolutismul parlamentar al claselor diligente maghiare, căruia Andr­assy, sub eticheta votului univer­sal, vrea să­­ prelungească viaţa până la cel mai ext­ern termin posibil. Şi to­tuşi Andrassy cu toată ceata stăpâ­­nitorilor din Casimi naţionala mai poate vorbi de generositate, că s’a văzut ,constrâns prin obligamântul luat asu­pra şi sa introducă in cetatea dreptu­rilor c­ un milion şi mai bine de ce­tăţeni mai m­ult. Tot el o spune verde, că preocuparea şi grija i-a fost cum să-i împartă şi să-i aşeze pe aceşti noi intraţi, ca să nu poată strica jocul vechei coterii dominante Iată toată enigma proiectului lui Andrassy şi a pluralităţii. Toate cele­lalte se explică de sine. Comunicatul clubului naţionalist. Clu­bul deputaţilor naţionalişti a ţinut joi seara dela orele 4 până la­­ şedinţă, fiind­­ faţă aproape toţi deputaţii afară de Sârbii radicali, cari nici acum nu s’au prezentat. După discuţii lungi şi temeinice au ho­tărât să continue lupta în contra votului plural. Au decis unanim a lupta cu mai multă energie ca până acum pentru votul universal şi secret. Având în vedere acest scop vor lupta alăturea de orice partid aderent al ideilor democrate. Şansele reformei electorale —Ziarele din Budapesta sunt informate, că şansele proiectului reformei electorale sunt foarte favorabile. Grosul partidului independist, afară de vre­o 40 deputaţi, vor vota pen­tru proiectul ministrului Andrassy. Parti­­dul constituţional este unanim pentru, iar majoritatea partidului poporal va vota de asemenea reforma. Numai membrii creştini­­sociali ai partidului poporal vor lua pozi­­ţie contra proiectului. Astfel întreaga opo­­sifere împreună cu democraţii, socialiştii şi naţionaliştii nu va trece peste 150 de­putaţi. Criza guvernului austriac, ştirile mai nouă anunţă, că toate încercările minis­trului de interne Bienerth de­ a forma un guvern coaliţionist au fost zadarnice. Prin urmare se va forma un guvern de func­ţionari. Pentru fondul jubilar al »Gazetei« Braşov, 11 Noemvrie. „Gazetei“ şi conducătorului ei le doresc senin şi fericire şi Ie urez să trăiască să vadă recucerirea viitorului de aur al Românilor. Pentru fondul jubilar­ con­­tribuesc 5 (cinci) coroane. Boit'7, când, de adv. întrevederea de la Seilenbrunn. Ziarul I »Samouprava« din Belgrad publică o de­peşă asupra întrevederei de la Schönbrunn între cei doi monarhi ai Austriei şi Ger­■s maniei, zicând că împăratul Wilhelm ar fi­­ recomandat Maj. Sale, în numele Ţarului­­ să examineze bine cestiunea Bosniei şi­­ Herţegovinei. Tot această depeşă declară,­­ între altele, că între Germania şi Austria ar domni o oarecare neîncredere datorită concurenţei comerciale din Balcani. Din Budapesta. — 10 Nov. n. 1908. Lupi*r*;recurge. — Nu mai este carne în oala bud­getului. — Iarăşi un „autor celebru,, despre Ungaria. Sub titlul »Lupta decurge mai de­parte, radicalii publică în organul lor principal mai multe adevăruri, din cari notăm câteva şi constată cum îndată după sosirea sancţiunii prealabile toţi cei din coal­ţie, adecă toţi cei din jurul oalei cu carne, cari erau contrari ai votului plural, au amuţit. Dintr’asta — urmează radicalii, — se vede nesinceritatea lor. Noi insă niciodată n’am făcut bunătatea proiec­tului Andrassyan atârnătoare dela păre­rile curţii, ci suntem de* părerea, că po­zitia celor ce luptă împotriva votului plu­ral se face cu mult mai favorabilă prin faptul, că în acest proiect a rămas tot ce este rău, decât dacă ar fi șters câte ceva. Aceasta dă numai putere şi material nou celor ce luptă pentru realizarea unui drept electoral cu totul democratic. — Când comisia financiară dezbatea budgetul resortului finanțelor s’au auzit voci, a căror sinceritate se pare, în co­rupţia coaliţionistă de azi, că este un anah­­ronism. Deputatul Ratkay László şi-a expri­mat îngrijorarea faţă de tristul semn al vremii, că azi pe ’ntreg întinsul ţării ră­sună numai două imnuri: cel al urcării lefilor şi al ajutorului de stat. Răspunde Wekerle, că a spus deja un expozeu, că trebue să se pună capăt urcărilor. Ho­tsy Pal asemenea prezice un viitor trist, dacă nu se va curma tendinţa de a tot urca budgetul. Szell sare întru apărarea lui Wekerle şi spune că asta a stat sub pre­siunea opiniunei publice, dar e de lipsă să se ceară, ca ţara să nu mai forţeze urca­rea budgetului. ...Ba bine ar fi să se răzbune cât de aspru acea politică ce lucră corumpând cu banul, cum e cea condusă de Apponyi îm­potriva culturii noastre şi de Darányi prin milioanele (în anul acesta 10, apoi con­secutiv câte 10 pănă la suma de 100 de milioane), ce se vor folosi pentru colonizări. — Foile maghiare au iarăşi mare bucurie: s’a aflat din nou cineva să scrie în favorul »naţiunii«, deci împotriva »agi­tatorilor« naţionalişti. Dar modul cum se produc aceste cărţi, se ia ori­ce valoare reală. Căci aceste sau sunt scrise de vre­un grof, care în vi­­aţa-i înecată în belşug are capriciul de a scrie şi el ceva, ca să-şi vadă amintit nu­mele nobil, sau sunt scrise la comandă di­rectă, sau la comandă indirectă. Cest din urmă metod se urmează astfel: vine vre­un strein să studieze referinţele din Un­garia. Guvernul ori societăţile de gentry din capitală pun mâna pe el, îl poartă din banchete în banchete, apoi pe la teatre, baluri, eventual dacă nu poate răzbi cu oaspete, îl duce şi pe la muzeuri. Streinu­lui, de cumva nu este un spirit mai înalt, îi place viaţa asta semiramică, şi după ce datele, pe cari a venit să le adune, le ca­pătă adunate gata, pleacă îmbătat de vin de Tokay şi tărbăcit de zuruit de pin­teni. Bunele-i intenţiuni de mai nainte s’au redus la aceea, ca să răsplătească cu ceva atâta ospitalitate. De genul cest din urmă e şi cartea de care se bucură acum foile maghiare. E întitulată „Hungary and Hungarians'­ şi scrisă de jurnalistul W. H. Forster Bemál. Să stabilim caracterul acestei cărţi pe baza recensiunei ce i-o face »Bud. Hirlap«. »Ospitalitatea maghiară m’a încătuşat în cea mai mare măsură« şi »ori unde te duci, cu atâta dragoste te reţin, încât a­­cestei reţineri nici să ai sufletul cel mai hotărât nu poţi rezista«. Aceste pasage, cari sunt luate după »Bud. Hi­l.« din tex­tul cărţii, caracterisează bine. Mai departe tot »B. H.« spune, că autorul aminteşte, că i-au plăcut teatrele splendide ale Buda­pestei, corsourile elegante, muzica de noa­pte (»B. H.« spune că aminteşte cu nu­mele pe aproape toţi primaşii de taraf!!) Par’că-l văd pe şiretul jurnalist che­­fuind şi apoi ca răsplată »luând notiţe« despre lucrurile minunate ce i­ le spuneau cei ce-l găzduiau. Apoi ajungând acasă, »i­ustrul autor« (aşa-l numeşte »B. H.«, pe când pe Björnson îl numeau bătrânul nebun descreerat), se pune şi aşterne pe hârtie conform promisiunii următoarele: »Că în Ungaria economia şi comer­ţii­ fac paşi uriaşi, că guvernul se îngri­jeşte părinteşte de toate. Că artele, su­prema expresiune a desvoltării, stau stră­lucit, că instrucţiunea stă aşa de bine, în­cât 90% (!) ştiu ceti şi scrie etc.« Dar pe alocuri totuşi se pare că a învins acel simţ de dreptate, despre care se zice că este înnăscut în om şi se dena­turează numai prin dreptatea convenţio­nală omenească. Căci ne spune »B. H.«, numai ici-colea se pare că scrie despre îndreptăţirea la existenţă a naţionalităţilor, ba cad fraze, cari am putea zice că sunt împotriva intenţiei autorului (a găzduito­­rului, vreai să zici, jupâne!) ..Cine ştie, de la vreun taraf nocturn va fi auzit, la cerere, vre­n cântec al na­ţionalităţilor, care va fi avut poate vraja să trezească în »autor« gândul, că nu acolo în centru unde se fac orgii pe­ banii ţării, ci în mijlocul poporului chinuit, tre­ime să se învârtă cel ce vrea să cunoască aspiraţiunile popoarelor şi îndreptăţirea lor la o viaţă modernă. Coresp. Alianţă între Serbia şi Turcia. »Mall Journal« afirmă că Novakovici a reuşit să stabilească o alianţă între Serbia şi Turcia. Din parlamentul ungar. Discursul minstrului Andrassy. După ce la începutul discursului s-au întâm­plat incidentul cu întreruperea dep. Ivanka, ce i-am­ descris în numărul trecut și scenele furtu­noase, ce le-au provocat ministrul de interne a continuat în modul următor: Ministrul de interne cont. Andrassy: Nu voesc a mă ocupa de astădată în de­tail cu proiectul. Numai pentru aceea-mi ridic cuvântul ca să motivez şi să expun principiile cari m­’au condus la întocmirea lui. I.Maria: Minunate principii! Contele I. Androssy • Nu te întreb domnule; vei avea ocaziune a-ţi desvolta principiile. In desfăşurarea motivelor voesc să pornesc dela un adevăr absolut, în care aşa cred, că nime nu se va îndoi. Cred că toţi vor fi cu mine de acord, când sus­ţin, că asupra calităţii guvernării şi a le­­gislaţiunei are influenţă calitatea camerei. Ori şi cine recunoaşte că câtva timp even­tual, succede şi unor bărbaţi mai mari de stat a asigura o guvernare şi legislaţiune superioară niveului obicinuit al oricărui parlament, dar a conta la aceasta pururea nu se poate. Fără îndoială asupra viito­rului şi capacităţii de viaţă a ţării are influenţă decizătoare calitatea legislaţiunei şi a guvernărei. Aceasta aşa e pretutin­­denea. Dar dacă aşa e pretutindenea, de două ori e aşa în Ungaria. Dacă cei 40—50 milioane de maghiari într’uri grup com­pact, dacă batem pe terenul economic na­ţional am sta acolo unde sunt statele apusene atunci şi bărbaţii de stat maghiari ar pu­tea alerga după popularitate, şi să deie teren şi altor tendinţe particulare. Dar nu este aşa. In Ungaria acel bărbat de stat, care în atari cestiuni mari nu este con­dus exclu­iv numai de interesele statului, acela nu poate fi privit ca maghiar de omenie. (Aprobări în dreapta, zgomot la naţionalişti).

Next