Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1908 (Anul 71, nr. 242-265)
1908-11-01 / nr. 242
REDAUŢIUNEA, Miniatratiunea si Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu ne retrimit. Inserate se primesc la Adminiatraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena la M. Dukes Nachf., Nux. Angenfeld & Emeric Lesner, Heinrich Schalek, A. Oppelik Nacht.. Anton Oppelik. în Budapesta la A. V. Golberger. Ekstein Bernat. Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). Preţul Inserţiunilor: o sene garmond pe o coloană 10 bani , pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe pagina 9 a o serie 20 bani. ANUL LXXI. Telefon: Nr. 226. fcAZETA apare i'it frcct.~fi . iU.WMttf pentru Anstra-htei P© un an 24 cor., po epnav io 12 cor., p© trei luni 6 cor. N-rii de Dumineci 4 cor. po ar. Pentru România și străinatu. Pe un ar. 40 franci, pe șase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. Hrll de Dumineca 8 fr. pe an. Se prtsnumeră la toate oficiile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov. Adminiatraţiunea. Piaţa mare târgul anului Nr 30, Stagiu I. Pe un an 20 cor«», pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 21 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un esem plar 10 bani. ~ Atât abonamentele. cât. şi înserţiunile * n se plăti înainte. 51. 242. braşov Sâmbătă 14)loemvrie. 1908. » *» WjJtKr.. nwxtc*i Vtratism »*.A&lnSMMUSV»VMW »“..WMtMIWîr. La vorbirea lui Andrassy. Aducem azi întreaga vorbire ce a ţinut ce ministru de interne conte Andrassy când şi-a prezentat proiectul său de reformă electorală, arătând principiile de căpetenie ce l-a condus la redactarea lui. Cu multă sinceritate a vorbit ministrul despre aceea cum şi-a înţeles problema şi cum s’a străduit a o rezolva. Cu o banchetă aproape naivă a spus dela început, că el nu se numără între acei bărbaţi de stat cari aleargă după popularitate, ci că se număra între acei Maghiari cinstiţi. Cum se conduc numai şi numai de interesul statului în cestiuni aşa de mari cum e aceea a reformei electorale. Şi nu s’a sfiit a mărturisi că le ţine morţiş lu ceea ce a învăţat dela tatăl şi moşul său, că adecă nu se poate cugeta în Ungaria un interes al statului fără ca acesta să fie garantat prin continuarea predomnirei absolute claselor, ce l’au stăpânit până acuma. De patruzeci de ani şi mai bine toate au mers şi s’au desvoltat în Ungaria pornind dela principiul că interesele statului sunt identice cu interesele a claselor ce-l guvernează. Aşa am ajuns acolo încât tot ce nu convine scopurilor şi aspiraţiuniior acestor clase, cari au îmbrăcat mantaua naţionalismului maghiar, este privit şi declarat astăzi de contrar şi ostil intereselor statului. De aici porneşte şi toată filosofia electorală a lui Andrassy. Vă dăm la toţi câte un locşor în viitorul parlament, să nu vă vină însă în minte a pretinde cumva să luaţi şi voi parte la stăpânirea Ungariei; aceasta trebue să ne rămână rezervată numai nouă, fiindcă nu suntem 40—50, ci abia numai câteva milioane de Maghiari, de unde urmează că nu putem să ne închipuim alt stat ungar, decât unul în care să avem noi exclusiv stăpânirea în mână, şi cu orice ne-aţi veni şi orice ne-aţi pretinde, noi nu ne putem conduce decât de acest interes al nostru identic cu interesul statului. Pe calea aceasta înaintând, Andrassy, arată cum a trebuit să îşi ia refugiul la sistemul pluralitasei pentru a asigura predomnirea tradiţională a claselor diriguitoare maghiare şi a împiedeca ca puterea politică în stat aceste s’o împartă cu cei ce până acuma n’au fost îndreptăţiţi şi prin urmare n’au nici şcoală politică, nici trecutul ce-l au vechii şi probaţii stâpânitori. Şi aşa mai departe. Nu-i mirare, dacă, în desvoltarea acestui principiu extrem conservativ, contele Andrassy simte necesitatea de a-l sprijini printr-o doctrină curat reacţionară zicând că înaintea lui statul e totul, iar individul, cu toate interesele lui şi cu toate drepturile lui, trebue să se supună necesităţilor şi intereselor statului tocmai aşa precum treime să jertfească viaţă şi avere pentru existenţa statului. Când Andrassy a desfăşurat această doctrină, după care toate drepturile individuale ar trebui să dispară faţă cu dreptul „naţiune sau al statului“ de a avea un bun guvern şi o bună legislaţiune, l-a întrerupt cu drept cuvânt unul din deputaţi, zicând că în modul acesta se poate motiva şi absolutismul. Dar a trecut cu vederea acest deputat că de fapt numai aşa şi tot aşa a fost motivat de 40 de ani absolutismul parlamentar al claselor diligente maghiare, căruia Andrassy, sub eticheta votului universal, vrea să prelungească viaţa până la cel mai extern termin posibil. Şi totuşi Andrassy cu toată ceata stăpânitorilor din Casimi naţionala mai poate vorbi de generositate, că s’a văzut ,constrâns prin obligamântul luat asupra şi sa introducă in cetatea drepturilor c un milion şi mai bine de cetăţeni mai mult. Tot el o spune verde, că preocuparea şi grija i-a fost cum să-i împartă şi să-i aşeze pe aceşti noi intraţi, ca să nu poată strica jocul vechei coterii dominante Iată toată enigma proiectului lui Andrassy şi a pluralităţii. Toate celelalte se explică de sine. Comunicatul clubului naţionalist. Clubul deputaţilor naţionalişti a ţinut joi seara dela orele 4 până la şedinţă, fiind faţă aproape toţi deputaţii afară de Sârbii radicali, cari nici acum nu s’au prezentat. După discuţii lungi şi temeinice au hotărât să continue lupta în contra votului plural. Au decis unanim a lupta cu mai multă energie ca până acum pentru votul universal şi secret. Având în vedere acest scop vor lupta alăturea de orice partid aderent al ideilor democrate. Şansele reformei electorale —Ziarele din Budapesta sunt informate, că şansele proiectului reformei electorale sunt foarte favorabile. Grosul partidului independist, afară de vreo 40 deputaţi, vor vota pentru proiectul ministrului Andrassy. Partidul constituţional este unanim pentru, iar majoritatea partidului poporal va vota de asemenea reforma. Numai membrii creştinisociali ai partidului poporal vor lua poziţie contra proiectului. Astfel întreaga oposifere împreună cu democraţii, socialiştii şi naţionaliştii nu va trece peste 150 deputaţi. Criza guvernului austriac, ştirile mai nouă anunţă, că toate încercările ministrului de interne Bienerth de a forma un guvern coaliţionist au fost zadarnice. Prin urmare se va forma un guvern de funcţionari. Pentru fondul jubilar al »Gazetei« Braşov, 11 Noemvrie. „Gazetei“ şi conducătorului ei le doresc senin şi fericire şi Ie urez să trăiască să vadă recucerirea viitorului de aur al Românilor. Pentru fondul jubilar contribuesc 5 (cinci) coroane. Boit'7, când, de adv. întrevederea de la Seilenbrunn. Ziarul I »Samouprava« din Belgrad publică o depeşă asupra întrevederei de la Schönbrunn între cei doi monarhi ai Austriei şi Ger■s maniei, zicând că împăratul Wilhelm ar fi recomandat Maj. Sale, în numele Ţarului să examineze bine cestiunea Bosniei şi Herţegovinei. Tot această depeşă declară, între altele, că între Germania şi Austria ar domni o oarecare neîncredere datorită concurenţei comerciale din Balcani. Din Budapesta. — 10 Nov. n. 1908. Lupi*r*;recurge. — Nu mai este carne în oala budgetului. — Iarăşi un „autor celebru,, despre Ungaria. Sub titlul »Lupta decurge mai departe, radicalii publică în organul lor principal mai multe adevăruri, din cari notăm câteva şi constată cum îndată după sosirea sancţiunii prealabile toţi cei din coalţie, adecă toţi cei din jurul oalei cu carne, cari erau contrari ai votului plural, au amuţit. Dintr’asta — urmează radicalii, — se vede nesinceritatea lor. Noi insă niciodată n’am făcut bunătatea proiectului Andrassyan atârnătoare dela părerile curţii, ci suntem de* părerea, că pozitia celor ce luptă împotriva votului plural se face cu mult mai favorabilă prin faptul, că în acest proiect a rămas tot ce este rău, decât dacă ar fi șters câte ceva. Aceasta dă numai putere şi material nou celor ce luptă pentru realizarea unui drept electoral cu totul democratic. — Când comisia financiară dezbatea budgetul resortului finanțelor s’au auzit voci, a căror sinceritate se pare, în corupţia coaliţionistă de azi, că este un anahronism. Deputatul Ratkay László şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tristul semn al vremii, că azi pe ’ntreg întinsul ţării răsună numai două imnuri: cel al urcării lefilor şi al ajutorului de stat. Răspunde Wekerle, că a spus deja un expozeu, că trebue să se pună capăt urcărilor. Hotsy Pal asemenea prezice un viitor trist, dacă nu se va curma tendinţa de a tot urca budgetul. Szell sare întru apărarea lui Wekerle şi spune că asta a stat sub presiunea opiniunei publice, dar e de lipsă să se ceară, ca ţara să nu mai forţeze urcarea budgetului. ...Ba bine ar fi să se răzbune cât de aspru acea politică ce lucră corumpând cu banul, cum e cea condusă de Apponyi împotriva culturii noastre şi de Darányi prin milioanele (în anul acesta 10, apoi consecutiv câte 10 pănă la suma de 100 de milioane), ce se vor folosi pentru colonizări. — Foile maghiare au iarăşi mare bucurie: s’a aflat din nou cineva să scrie în favorul »naţiunii«, deci împotriva »agitatorilor« naţionalişti. Dar modul cum se produc aceste cărţi, se ia orice valoare reală. Căci aceste sau sunt scrise de vreun grof, care în viaţa-i înecată în belşug are capriciul de a scrie şi el ceva, ca să-şi vadă amintit numele nobil, sau sunt scrise la comandă directă, sau la comandă indirectă. Cest din urmă metod se urmează astfel: vine vreun strein să studieze referinţele din Ungaria. Guvernul ori societăţile de gentry din capitală pun mâna pe el, îl poartă din banchete în banchete, apoi pe la teatre, baluri, eventual dacă nu poate răzbi cu oaspete, îl duce şi pe la muzeuri. Streinului, de cumva nu este un spirit mai înalt, îi place viaţa asta semiramică, şi după ce datele, pe cari a venit să le adune, le capătă adunate gata, pleacă îmbătat de vin de Tokay şi tărbăcit de zuruit de pinteni. Bunele-i intenţiuni de mai nainte s’au redus la aceea, ca să răsplătească cu ceva atâta ospitalitate. De genul cest din urmă e şi cartea de care se bucură acum foile maghiare. E întitulată „Hungary and Hungarians' şi scrisă de jurnalistul W. H. Forster Bemál. Să stabilim caracterul acestei cărţi pe baza recensiunei ce i-o face »Bud. Hirlap«. »Ospitalitatea maghiară m’a încătuşat în cea mai mare măsură« şi »ori unde te duci, cu atâta dragoste te reţin, încât acestei reţineri nici să ai sufletul cel mai hotărât nu poţi rezista«. Aceste pasage, cari sunt luate după »Bud. Hil.« din textul cărţii, caracterisează bine. Mai departe tot »B. H.« spune, că autorul aminteşte, că i-au plăcut teatrele splendide ale Budapestei, corsourile elegante, muzica de noapte (»B. H.« spune că aminteşte cu numele pe aproape toţi primaşii de taraf!!) Par’că-l văd pe şiretul jurnalist chefuind şi apoi ca răsplată »luând notiţe« despre lucrurile minunate ce i le spuneau cei ce-l găzduiau. Apoi ajungând acasă, »iustrul autor« (aşa-l numeşte »B. H.«, pe când pe Björnson îl numeau bătrânul nebun descreerat), se pune şi aşterne pe hârtie conform promisiunii următoarele: »Că în Ungaria economia şi comerţii fac paşi uriaşi, că guvernul se îngrijeşte părinteşte de toate. Că artele, suprema expresiune a desvoltării, stau strălucit, că instrucţiunea stă aşa de bine, încât 90% (!) ştiu ceti şi scrie etc.« Dar pe alocuri totuşi se pare că a învins acel simţ de dreptate, despre care se zice că este înnăscut în om şi se denaturează numai prin dreptatea convenţională omenească. Căci ne spune »B. H.«, numai ici-colea se pare că scrie despre îndreptăţirea la existenţă a naţionalităţilor, ba cad fraze, cari am putea zice că sunt împotriva intenţiei autorului (a găzduitorului, vreai să zici, jupâne!) ..Cine ştie, de la vreun taraf nocturn va fi auzit, la cerere, vren cântec al naţionalităţilor, care va fi avut poate vraja să trezească în »autor« gândul, că nu acolo în centru unde se fac orgii pe banii ţării, ci în mijlocul poporului chinuit, treime să se învârtă cel ce vrea să cunoască aspiraţiunile popoarelor şi îndreptăţirea lor la o viaţă modernă. Coresp. Alianţă între Serbia şi Turcia. »Mall Journal« afirmă că Novakovici a reuşit să stabilească o alianţă între Serbia şi Turcia. Din parlamentul ungar. Discursul minstrului Andrassy. După ce la începutul discursului s-au întâmplat incidentul cu întreruperea dep. Ivanka, ce i-am descris în numărul trecut și scenele furtunoase, ce le-au provocat ministrul de interne a continuat în modul următor: Ministrul de interne cont. Andrassy: Nu voesc a mă ocupa de astădată în detail cu proiectul. Numai pentru aceea-mi ridic cuvântul ca să motivez şi să expun principiile cari m’au condus la întocmirea lui. I.Maria: Minunate principii! Contele I. Androssy • Nu te întreb domnule; vei avea ocaziune a-ţi desvolta principiile. In desfăşurarea motivelor voesc să pornesc dela un adevăr absolut, în care aşa cred, că nime nu se va îndoi. Cred că toţi vor fi cu mine de acord, când susţin, că asupra calităţii guvernării şi a legislaţiunei are influenţă calitatea camerei. Ori şi cine recunoaşte că câtva timp eventual, succede şi unor bărbaţi mai mari de stat a asigura o guvernare şi legislaţiune superioară niveului obicinuit al oricărui parlament, dar a conta la aceasta pururea nu se poate. Fără îndoială asupra viitorului şi capacităţii de viaţă a ţării are influenţă decizătoare calitatea legislaţiunei şi a guvernărei. Aceasta aşa e pretutindenea. Dar dacă aşa e pretutindenea, de două ori e aşa în Ungaria. Dacă cei 40—50 milioane de maghiari într’uri grup compact, dacă batem pe terenul economic naţional am sta acolo unde sunt statele apusene atunci şi bărbaţii de stat maghiari ar putea alerga după popularitate, şi să deie teren şi altor tendinţe particulare. Dar nu este aşa. In Ungaria acel bărbat de stat, care în atari cestiuni mari nu este condus excluiv numai de interesele statului, acela nu poate fi privit ca maghiar de omenie. (Aprobări în dreapta, zgomot la naţionalişti).