Gazeta Transilvaniei, decembrie 1908 (Anul 71, nr. 266-287)
1908-12-02 / nr. 266
Nr. 266 -1908. GAZETA TRANSILVANIEI, proiecţiuni cu schiopticonul. In timp de 12 oară d-sa a ţinut atenţiunea publicului în mare încordare arătând succesele realizate pe terenul aeronauticei începând de la Icar pănă la Santos Dumont, Zeppelin, fraţii Wright şi locotenentul Coandă. Sala cea mare a gimnaziului român a fost şi de astădată înţesată de public.l Basiliu M. D. Basiota. Unul din vechii noştri judecători cari s’au distins prin hărnicia lor şi prin bunele lor sentimente şi credinţa lor faţă cu neamul din care au răsărit, a încetat din viaţă. Ne alăturăm la doliul profund al familiei, care ne-a trimis următorul anunţ funebru : Subscrişii cu inima înfrântă de durere aduc la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, că Basiliu M. D Basiota, fost advocat, jude reg. pensionat, membru fondator alAsociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, etc. etc., după un mort greu şi îndelungat a încetat din viaţă în etate de 74 ani împărtăşit fiind cu Sf. Taine ale muribunzilor Sâmbătă în 5 Dec. a. c. la 7 oare seara. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct se vor aşeza spre vecinică odihnă în cimiteriul gr. cat. (Burbuleni) din Zagra. Miercuri în 9 Dec. anul c. Zagra corn. Bistriţă-Năsăud în 8 Dec. 1908. In veci amintirea lui: Dr. Basiliu Basiota nepot, fiu adoptiv; Eudochia măr. Fetii nepoată; Emil Basiota, nepot. Promotiune. Din Cluj ni se comunică, că d-şoara Nora de Lemenyi, a fost promovată în 13 i. c. la universitatea de acolo ca doctor în limba şi literatura franceză şi română summa cum laude. In teza de doctorat a tractat viaţa şi activitatea scriitorului francez Bernardin du Saint Pierre. La promoţiune cât şi la banchetul dat în onoarea distinsei d-şoare Dr. Lemenyi a asistat întreaga colonie română din Cluj. Felicitările noastre !! Turneul d-nei Bârsescu După cum suntem informaţi, d-na Agata Bârsescu, celebra noastră tragediană, a fost primită pretutindeni cu mare dragoste şi însufleţire. Reprezentaţiunea dată alaltăeri în Arad a avut un succes desăvârşit. D-nei Bârsescu i s’au făcut mari ovaţiuni de cătră publicul românesc din Arad şi împrejurime. — In urma intervenţiei dep. V. Goldiş, d-na Bârsescu a primit concesiunea de a da câteva reprezentaţiuni şi la Brad. Necrolog. In Lugoş a încetat din viaţă în 12 Decemvrie. Cornel Prostean, funcţionar de bancă, după lungi şi grele suferinţe în etate de 32 ani, înmormântarea are Ioc astăzi. Odihnească în pace. Un preot sas mâncat de lupi. Din Vaichid (comit. Târnava mare) se comunică următoarea ştire îngrozitoare: Preotul sos din loc Friederich Heckert a plecat în noaptea de 11 Dec. cu căruţa la Sighişoara. La jumătate drumul 8 lupi flămânzi au dat năvală asupra cailor. Preotul având puşca la sine, a puşcat pe unul din lupi iar ceilalţi s’au retras în pădurea din apropiere. Fiind caii speriaţi, preotul s’a hotărât să se reîntoarcă acasă ; cu ajutorul vizitiului a întors căruţa şi caii s’au mai liniştit. S’a scoborât apoi din căruţă lăsându-şi şi puşca acolo, ca să suie lupul mort în căruţă şi să-l ducă acasă. In timp ce era ocupat cu ridicarea lupului mort, au apărut de-odată lupii refugiaţi în pădure şi o parte din ei au încunjurat pe tovarăşul lor mort, iar alţii s’au dat la cai. Caii s’au speriat şi în goană nebună au luat’o spre casă lăsând pe stăpânul lor pradă lupilor. In apropiere de crâşma satului caii au răsturnat căruţa peste vizitiu. Oamenii din crâşmă au scos pe vizitiu de sub căruţă şi el le-a povestit ce s’a întâmplat şi înarmându-se cu puşti şi cu sădiri au grăbit să scape pe preot din gura lupilor. Când au sosit acolo însă n’au mai aflat pe preot. După ce au căutat mai mult timp au aflat bucăţi de haine, ochelarii şi cizmele, din cari şi picioarele erau scoase. Deschiderea parlamentului turcesc. — Parlamentul turcesc se va deschide Joi S’au luat toate măsurile în vederea acestei solemnităţi. Deoarece însă în lojile parlamentului nu încap mai mult de 350 persoane, s’a restrâns numărul persoanelor invitate. Afară de Sultan, prinţul moştenitor şi ceilalţi prinţi ai dinastiei au mai fost invitaţi capii bisericeşti; din corpul diplomatic au fost invitaţi numai doi ambasadori, dintre ofiţeri doi mareşali. Ziarele se plâng, că la patru ziare turceşti a fost invitat un singur ziarist, de asemenea dintre corespondenţii străini au fost invitaţi foarte puţini. Adunări »muit«. In Germania noua lege despre întrunirile publice, după cum se ştie, opreşte oratorilor întrebuinţarea limbei polone. O lege fără îndoială, fără seamăn de barbară. Oropsitul popor polon însă în ciuda sălbatecelor prigoniri, stăruie cu îndârjire crescândă în eroica luptă naţională ce duce. In zilele trecute au dat o duioasă dovadă despre cum îşi iubeşte un popor constru limba. In adunările lor publice din Duisburg şi Ruhrort fiindcă în urma opreliştei amintite nu puteau să-şi întrebuinţeze în grai limba, ei au tipărit vorbirile oratorilor şi le-au împărţit între public. După ce au cetit cu toţii vorbirile, preşedintele adunării a scris textul moţiune pe o tablă, iar adunarea a dat expresie aprobării sale prin semne mute. Văzând aceasta procurorul s’a înfuriat nespus şi a dat în judecată pe organizatorii adunării. Tribunalul din Duisburg însă a achitat pe acuzaţi, căci n’a putut să constatate violarea legii, care dispune opreliştea numai pentru întrebuinţarea în grai a limbei polone. Apropiindu-se şf. sărbători ale Crăciunului direcţiunea poştală a atras atenţiunea publicului să fie cu băgare de samă la unele dispoziţii luate chiar în favorul lui. Anume: Să nu pacheteze bani ori scumpeturi cu obiecte de ale mâncării ori altele. Să ţină samă, că fiind o mare îngrămădeală la peşte, să folosească corniţe, ori pânză groasă şi numai pentru obiecte de mai puţină valoare hârtie groasă de pachetat. Să lege bine cu sfoară pachetele şi să le sigileze. Să scrie adresa exact şi detaiat. — Adresa o poate scrie sau deadreptul pe pânză sau hârtie, sau pe un carton gros, ori tăbliţă de lemn. Tot aceiaşi adresă să o vâre şi în lăuntrul pachetului, pentru cazul când s’ar sfârtica învălitoarea. Tot pentru acest scop e recomandabil să însemne pe adresă şi numele trimiţătorului. Cuprinsul pachetului să fie declarat exact. Curtea cu juraţi din Paris a condamnat pe Martini şi pe Marschal, colaboratori ai ziarului antimilitarist »La Guerre sociale« la 5 ani de temniţă şi 100 de lei amendă de fiecare, pentru că au aţâţat pe recruţi la nesupunere faţă de şefii lor. In Academia de Arte din Paris este o expoziţie de artă chineză veche. Sunt tablouri din veacul al VlII-lea până într’al XVIII-lea Sunt peste 200 de tablouri, apoi bronzuri, statuete de nefrit, foarte cu pricepere aşezate. Se află şi lucrări frumoase ale împărătesei bătrâne a Chinei. Lucrările din expoziţie sunt din colecţia doamnei Olga Iulia Wegener’, soţia cunoscutului călător d-rul George Wegener. Vânzarea băuturilor spirtuoase în România. In şedinţa de Vineri a camerei române, dep. Iarca a anunţat o interpelare cătră ministru de finanţe cerând următoarele tablouri: 1) Câte cârciumi au rămas în fiecare judeţ după introducerea monopolului cârciumelor; 2) Câte cârciumi s’au arendat; 3) Cari sunt sumele încasate din vinderea ţuicei şi a vinului dela Aprilie pănă acum ; 3) Şi cari sunt încasările făcute pe acelaşi period. Se zice, că d-l Iarca va arăta că legea d-lui Costinescu n’a făcut decât să sporească vânzarea beuturilor spirtoase. Atragem atenţiunea asupra publicaţiunilor perceptoratului oraşului de pe pag. 4, tocmai fericit, fiindcă această Doină numai doină n’a fost. Era o mixtură, un amestec de ismeneală (să mi se ierte cuvântul) modernă şi părţi de prin Doina Oltului sau Nunta ţărănească în această compoziţie, care prin apucăturile ei vrea să pară o surpriză grozavă. Autorul evreu al acestei nenorocite doine, acest autor, care de bunăseamă nu cunoaşte pe acei ce au creiat ’ doina şi care niciodată n’a putut să trăiască cu adevărat simţemintele adânci şi rare, cari vibrează în doină, acest autor e cunoscut în domeniul „valsurilor« şi »romanţelor« sau a diferitelor compoziţii dedicate, de un public de ambele sexe, care dă mai rar pe la Ateneu. Teologul Folescu (trebue să se ştie, că în societatea »Carmen« sunt mulţi studenţi) a dovedit pentru prima dată acum că are voce şi puternică şi mlădioasă şi cultivată, în două bucăţi din Grieg. D-na Locusteanu, d-şoara Drăgulinescu, şi d-nii Căpriţă şi Folescu au cântat în quartet două cântece vechi din veacul, XVI şi XVII. Aici s’a putut distinge pe lângă vocea sigură şi melodioasă a d-nei Locusteanu şi vocea clară a d-lui Căpriţă, care însă s’a distins în această seară în deosebi în Ţiganii ca solist. După un cântec popular-breton plin de o potolită duioşie, dar şi de o mişcătoare poezie, prin cuprinsul său, s’a cântat Ciobotarul, de solistul Folescu acompaniat de refrenul de după cortină a corului întreg. Era totuşi în acest cântec, care a făcut biruinţa serei de 25 Noemvrie şi care a trebuit să fie repetat, un solo atât de simplu şi de frumos. Dar răspunsurile corului aduceau note atât de surprinzătoare pentru suflet, atâta pace, o melancolie aş putea să zic înviorătoare... Acesta, deşi cântec popular francez, a făcut cunoscătorilor de muzică înzecită plăcere decât doina noastră, adică a d-lui Cohen Linaru... Intre melodiile populare a cântat doamna Locusteanu-Bonciu, neîntrecută pe acest teren, câteva cari nu erau trecute în program, par’că pe furiş, încheierea totuşi s’a făcut cu două melodii populare de Vidu: Coasa şi Prestedeal, în care am avut pe d-na Locusteanu solistă. Aceste două bucăţi au fost bine şi se vede înadins puse la sfârşit, aşa că auditorul a rămas mulţumit şi chiar şi acei în adevăr pretenţioşi au putut în felul acesta să uite pe d. Cohen... Totuşi se pare că societatea Carmen voieşte să ne dea tot mai multă muzică modernă (şi Doina a fost modernă) şi tot mai puţine culegeri din popor... R. C. va pleca la Roma, Paris şi Londra, în acelaş scop. Berlin, 14 Decemvrie. — Prinţul Eulenburg nu va mai apărea în faţa judecăţii. Comisia de medici a declarat procurorului, că starea nenorocitului prinţ este atât de agravată, încât nu va putea să mai reziste greutăţilor procesului sau ale închisoarei. Spre a rămânea în conformitate cu legea, prinţul Eulenburg va fi examinat din şease în şease luni de o comisie de doctori. Sofia, 14 Decemvrie. Ministrul de externe bulgar, generalul Papricoff, a făcut nişte declaraţiuni foarte importante cu privire la situaţia actuală. „Noi n’am voit să cumpărăm niciodată independenţa noastră, noi am voit să despăgubim Poarta pentru alte interese ale ei. Aceasta a fost misiunea d-lui Leapceff şi dacă n’a reuşit e vina Turciei, care a cerut sume fabuloase. Nu e drept ca Bulgaria să plătească tribut pentru o vasalitate care nu există de fapt, iluzorie“. Concertul Societăţii »Carmen« Bucureşti, 26 Noemvrie 1908. Marţi seara societatea »Carmen« şi-a dat la Ateneu cel dintâi concert al său din iarna aceasta. Au cântat 130 de cântăreţi şi cântăreţe — şi, ca orice societate creştinească care se respectă, a început cu două cântece religioase, între cari colindul, Isus Prunc, al vestitului rus Tschaikovschy, colindul plin de o melancolie potolită care ţi spune povestea cununei de spini de pe capul Mântuitorului, a fost ascultat cu adevărată religiozitate. D-na Elena Locusteanu-Bonciu a cântat, solo, două frumoase melodii din Schubert; între acestea »Încotro« ? a câştigat aplauzele repetate ale publicului. O altă solistă a serei de 25 Nov. a fost d-şoara Drăgulinescu, mai întâi cu două melodii din »Anotimpurile« lui Haydn — şi s’a achitat strălucit. Şi, totuşi, cu cât mai strălucit s’ar achita dacă ar avea o voce ceva mai puternică. Tot bine s’a achitat d-sa şi în Doina de Cohen-Linaru. Singură societatea Carmen, adică acei cari, au pus această bucată în program nu s-au achitat Numărul Jubilar al „Gazetei Transilvaniei“ se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de 1 coroană 50 bani în Austro-Ungaria şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gazetei“ se va da fondului jubilar pentru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Viena, 14 Decembrie. — Clubul deputaţilor slavi a ţinut o conferinţă, la care au luat decizia de a lupta ca Bosnia şi Herţegovina să fie anexate la regatul croat. O conferinţă în acelaş sens a avut loc la Laibach, unde slavii s’au declarat în contra unui război pentru cele două provincii anexate şi au cerut recompense teritoriale pentru Serbia. Salonic, 14 Decemvrie — Treizeci de oameni armaţi au năvălit în magazinele gărei de la Salonic, unde era un mare depozit de zahăr şi alte mărfuri austriace, pe care parte le au risipit, parte le-au distrus. Constantinopol, 14 Decemvrie. — O comisiune compusă din fruntaşii Bosniei a sosit aici spre a protesta în contra anexărei Bosniei şi a Herţegovinei la Austria. De aici comisia Cărţi noi. In institutul de arte grafice „Minerva“ au apărut următoarele cărţi frumoase: Ludovic Dauş, „Iluzii“ roman 1.50 coroana Ion Bărseanul. „Dor pustiu“. 6. 050 N. Dunăreanu. „Răsplată“ (nuvele). Preţul cor. 1.50. I. L. Garagiale. „Momente, Schiţe, Amintiri“. Preţul cor. 2.—. Adina Gr. Olănescu. „Cugetări“. Preţul cor. 1 50. Guy de Maupassant. „O viaţă“ turailor adevăr) traducere da Em. Gârleanu. Preţul cor. 2—. Cor. Moldovan. „Cântarea cântărilor“. Preţul cor. I—. Caton Theodorian. „Sângele Solovenilor“. Cor. 1*50. C. Sandu-Aldea . „Sfaturile unui plugar luminat“, cărticica la. 50 bani. Al. Cazaban: „Chipuri şi suflete“. Cor. 150. Maria Baiulescu: „Extaz“ (poezii). Preţul cor. 150. M. Sadoveanu: „ Dureri înăbuşite “ ediţia II. Preţul cor. 2'-—■. M. Eminescu: „Poezii postume“, ediţie nouă. Cor. 150. Se pot procura şi prin librăria „Gazetei Transilvaniei“ în Braşov şi a se adauge la fiecare porto 10 bani. Cărţi nouă sosite la »Librăria Gazetei«. Din colecţiunea C. Sfetea au sosit 4 numeri. No. 1 Alexandri »Despot-Vodä« 1 cor. 10 porto. No. 2 Mihail Eminescu »Proza« 1 cor. 10 porto. No 3 C. Negruzzi »Poezii şi Teatru« 1 cor. 10 porto. No 4 Iomi Sandulescu »Poezia lirică« Pagina 3 2 cor. 10 porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Bramac«. Tuşea măgărească dispare curând după folosirea Emulsiunei Scott. Medici, moaşe, precum şi părinţi a confirmat aceasta în mii de scrisori. Rezuitatul ce-l obţine iraulsiuea Scott în privinţa însănătoşerii, este a se mulţumi preparării originale Scott, din cele mai bune substanţe. Insănătoşarea se ameliorează remarcabil deja după luarea celei dintâiu clase din Emulsiunea Scott. (11) Veritabili numai cu marca —pescarul— ca semn de garanţie a procedurei lui Scott. Preţul unei sticle originale 2 coroane 50 bani. Se capătă în toate farmaciile.