Gazeta Transilvaniei, decembrie 1908 (Anul 71, nr. 266-287)

1908-12-02 / nr. 266

Nr. 266 -1908. GAZETA TRANSILVANIEI, proiecţiuni cu schiopticonul. In timp de 1­2 oară d-sa a ţinut atenţiunea publi­cului în mare încordare arătând succesele realizate pe terenul aeronauticei începând de la Icar pănă la Santos Dumont, Zep­pelin, fraţii Wright şi locotenentul Coandă. Sala cea mare a gimnaziului român a fost şi de astădată înţesată de public.­l Basiliu M. D. Basiota. Unul din vechii noştri judecători cari s’au dis­tins prin hărnicia lor şi prin bunele lor sentimente şi credinţa lor faţă cu neamul din care au răsărit, a încetat din viaţă. Ne alăturăm la doliul profund al familiei, care ne-a trimis următorul anunţ funebru : Subscrişii cu inima înfrântă de durere aduc la cunoştinţa tuturor ru­deniilor şi cunoscuţilor, că Basiliu M. D Basiota, fost advocat, jude reg. pensionat, membru fondator al­­Aso­­ciaţiunii pentru literatura română şi cul­tura poporului român, etc. etc., după un mort greu şi îndelungat a încetat din viaţă în etate de 74 ani împărtăşit fiind cu Sf. Taine ale muribunzilor Sâmbătă în 5 Dec. a. c. la 7 oare seara. Rămăşiţele pămân­teşti ale scumpului defunct se vor aşeza spre vecinică odihnă în cimiteriul gr. cat. (Burbuleni) din Zagra. Miercuri în 9 Dec. anul c. Zagra corn. Bistriţă-Năsăud în 8 Dec. 1908. In­ veci amintirea lui: Dr. Basiliu Basiota nepot, fiu adop­tiv; Eudochia măr. Fetii nepoată; Emil Basiota, nepot. Promotiune. Din Cluj ni­ se comunică, că d-şoara Nora de Lemenyi, a fost pro­movată în 13 i. c. la universitatea de acolo ca doctor în limba şi literatura franceză şi română summa cum laude. In teza de doctorat a tractat viaţa şi activitatea scrii­torului francez Bernardin du Saint Pierre. La promoţiune cât şi la banchetul dat în onoarea distinsei d-şoare Dr. Lemenyi a asistat întreaga colonie română din Cluj. Felicitările noastre !! Turneul d-nei Bârsescu După cum suntem informaţi, d-na Agata Bârsescu, celebra noastră tragediană, a fost primită pretutindeni cu mare dragoste şi însufle­ţire. Reprezentaţiunea dată alaltăeri în Arad a avut un succes desăvârşit. D-nei Bâr­sescu i­ s’au făcut mari ovaţiuni de cătră pu­blicul românesc din Arad şi împrejurime. — In urma intervenţiei dep. V. Goldiş, d-na Bârsescu a primit concesiunea de a da câteva reprezentaţiuni şi la Brad. Necrolog. In Lugoş a încetat din viaţă în 12 Decemvrie­­. Cornel Prostean, func­ţionar de bancă, după lungi şi grele sufe­rinţe în etate de 32 ani, înmormântarea are Ioc astăzi. Odihnească în pace. Un preot sas mâncat de lupi. Din Vai­­chid (comit. Târnava mare) se comunică următoarea ştire îngrozitoare: Preotul sos din loc Friederich Heckert a plecat în noaptea de 11 Dec. cu căruţa la Sighi­şoara. La jumătate drumul 8 lupi flămânzi au dat năvală asupra cailor. Preotul având puşca la sine, a puşcat pe unul din lupi iar ceilalţi s’au retras în pădurea din a­­propiere. Fiind caii speriaţi, preotul s’a ho­tărât să se reîntoarcă acasă ; cu ajutorul vizitiului a întors căruţa şi caii s’au mai liniştit. S’a scoborât apoi din căruţă lă­­sându-şi şi puşca acolo, ca să suie lupul mort în căruţă şi să-l ducă acasă. In timp ce era ocupat cu ridicarea lupului mort, au apărut de-odată lupii refugiaţi în pă­dure şi o parte din ei au încunjurat pe tovarăşul lor mort, iar alţii s’au dat la cai. Caii s’au speriat şi în goană nebună au luat’o spre casă lăsând pe stăpânul lor pradă lupilor. In apropiere de crâşma sa­tului caii au răsturnat căruţa peste vizi­tiu. Oamenii din crâşmă au scos pe vizitiu de sub căruţă şi el le-a povestit ce s’a în­tâmplat şi înarmându-se cu puşti şi cu să­diri au grăbit să scape pe preot din gura lupilor. Când au sosit acolo însă n’au mai aflat pe preot. După­ ce au căutat mai mult timp au aflat bucăţi de haine, ochelarii şi cizmele, din cari şi picioarele erau scoase. Deschiderea parlamentului turcesc. — Parlamentul turcesc se va deschide Joi S’au luat toate măsurile în vederea aces­tei solemnităţi. Deoarece însă în lojile par­lamentului nu încap mai mult de 350 per­soane, s’a restrâns numărul persoanelor invitate. Afară de Sultan, prinţul moşteni­tor şi ceilalţi prinţi ai dinastiei au mai fost invitaţi capii bisericeşti; din corpul diplomatic au fost invitaţi­ numai doi am­basadori, dintre ofiţeri doi mareşali. Zia­rele se plâng, că la patru ziare turceşti a fost invitat un singur ziarist, de asemenea dintre corespondenţii străini au fost invi­taţi foarte puţini. Adunări »muit«. In Germania noua lege despre întrunirile­ publice, după cum se ştie, opreşte oratorilor întrebuinţarea limbei polone. O lege fără îndoială, fără seamăn de barbară. Oropsitul popor polon însă în ciuda sălbatecelor prigoniri, stăruie cu îndârjire crescândă în eroica luptă na­ţională ce duce. In zilele trecute au dat o duioasă dovadă despre cum îşi iubeşte un popor constru limba. In adunările lor pu­blice din Duisburg şi Ruhrort fiindcă în urma opreliştei amintite nu puteau să-şi întrebuinţeze în grai limba, ei au tipărit vorbirile oratorilor şi le-au împărţit între public. După ce au cetit cu toţii vorbirile, preşedintele adunării a scris textul mo­ţiune­ pe o tablă, iar adunarea a dat ex­presie aprobării sale prin semne mute. Văzând aceasta procurorul s’a înfuriat ne­spus şi a dat în judecată pe organizatorii adunării. Tribunalul din Duisburg însă a achitat pe acuzaţi, căci n’a putut să con­statate violarea legii, care dispune opre­liştea numai pentru întrebuinţarea în grai a limbei polone. Apropiindu-se şf. sărbători ale Cră­ciunului direcţiunea poştală a atras aten­ţiunea publicului să fie cu băgare de samă la unele dispoziţii luate chiar în favorul lui. Anume: Să nu pacheteze bani ori scumpeturi cu obiecte de ale mâncării ori altele. Să ţină samă, că fiind o mare în­grămădeală la peşte, să folosească corniţe, ori pânză groasă şi numai pentru obiecte de mai puţină valoare hârtie groasă de pachetat. Să lege bine cu sfoară pachetele şi să le sigileze. Să scrie adresa exact şi detaiat. — Adresa o poate scrie sau dea­­dreptul pe pânză sau hârtie, sau pe un carton gros, ori tăbliţă de lemn. Tot a­­ceiaşi adresă să o vâre şi în lăuntrul pa­chetului, pentru cazul când s’ar sfârtica învălitoarea. Tot pentru acest scop e re­comandabil să însemne pe adresă şi nu­mele trimiţătorului. Cuprinsul pachetului să fie declarat exact. Curtea cu juraţi din Paris a condam­nat pe Martini şi pe Marschal, colabora­tori ai ziarului antimilitarist »La Guerre sociale« la 5 ani de temniţă şi 100 de lei amendă de fie­care, pentru că au aţâţat pe recruţi la nesupunere faţă de şefii lor. In Academia de Arte din Paris este o expoziţie de artă chineză veche. Sunt ta­blouri din veacul al VlII-lea până într’al XVIII-lea Sunt peste 200 de tablouri, apoi bronzuri, statuete de nefrit, foarte cu pri­cepere aşezate. Se află şi lucrări frumoase ale împărătesei bătrâne a Chinei. Lucrările din expoziţie sunt din colecţia doamnei Olga Iulia Wegener’, soţia cunoscutului călător d-rul George Wegener. Vânzarea băuturilor spirtuoase în Ro­mânia. In şedinţa de Vineri a camerei ro­mâne, dep. Iarca a anunţat o interpelare că­tră ministru de finanţe cerând următoarele tablouri: 1) Câte cârciumi au rămas în fiecare judeţ după introducerea monopo­lului cârciumelor; 2) Câte cârciumi s’au arendat; 3) Cari sunt sumele încasate din vinderea ţuicei şi a vinului dela Aprilie pănă acum ; 3) Şi cari sunt încasările fă­cute pe acelaşi period. Se zice, că d-l Iarca va arăta că legea d-lui Costinescu n’a fă­cut decât să sporească vânzarea beuturi­­lor spirtoase. Atragem atenţiunea asupra pu­­blicaţiunilor perceptoratului oraşului de pe pag. 4, tocmai fericit, fiindcă această Doină nu­mai doină n’a fost. Era o mixtură, un amestec de isme­­neală (să mi­ se ierte cuvântul) modernă şi părţi de prin Doina Oltului sau Nunta ţărănească în această compoziţie, care prin apucăturile ei vrea să pară o sur­priză grozavă. Autorul evreu al acestei nenorocite doine, acest autor, care de bu­­năseamă nu cunoaşte pe acei ce au creiat ’ doina şi care niciodată n’a putut să tră­iască cu adevărat simţemintele adânci şi rare, cari vibrează în doină, acest autor e cunoscut în domeniul „valsurilor« şi »romanţelor« sau a diferitelor compoziţii dedicate, de un public de ambele sexe, care dă mai rar pe la Ateneu. Teologul Folescu (trebue să se ştie, că în societatea »Carmen« sunt mulţi stu­denţi) a dovedit pentru prima dată acum că are voce şi puternică şi mlădioasă şi cultivată, în două bucăţi din Grieg. D-na Locusteanu, d-şoara Drăgu­linescu, şi d-nii Căpriţă şi Folescu au cântat în quartet două cântece vechi din veacul, XVI şi XVII. Aici s’a putut dis­tinge pe lângă vocea sigură şi­ melodioasă a d-nei Locusteanu şi vocea clară a d-lui Căpriţă, care însă s’a distins în această seară în deosebi în Ţiganii ca solist. După un cântec popular-breton plin de o potolită duioşie, dar şi de o mişcă­toare poezie, prin cuprinsul său, s’a cân­tat Ciobotarul, de solistul Folescu acom­paniat de refrenul de după cortină a co­rului întreg. Era totuşi în acest cântec, care a făcut biruinţa serei de 25 Noemvrie şi care a trebuit să fie repetat, un solo atât de simplu şi de frumos. Dar răspunsurile corului aduceau note atât de surprinzătoare pentru suflet, atâta pace, o melancolie aş putea să zic înviorătoare... Acesta, deşi cântec popular francez, a făcut cunoscă­torilor de muzică înzecită plăcere decât doina noastră, adică a d-lui Cohen Linaru... Intre melodiile populare a cântat doamna Locusteanu-Bonciu, neîntrecută pe acest teren, câteva cari nu erau trecute în program, par’că pe furiş, încheierea totuşi s’a făcut cu două melodii populare de Vidu: Coasa şi Preste­deal, în care am avut pe d-na Locusteanu solistă. Aceste două bucăţi au fost bine şi se vede în­adins puse la sfârşit, aşa că auditorul a rămas mulţumit şi chiar şi acei în adevăr pretenţioşi au putut în fe­lul acesta să uite pe d. Cohen... Totuşi se pare că societatea Carmen voieşte să ne dea tot mai multă muzică modernă (şi Doina a fost modernă) şi tot mai puţine culegeri din popor... R. C. va pleca la Roma, Paris şi Londra, în acelaş scop. Berlin, 14 Decemvrie. — Prin­ţul Eulenburg nu va mai apărea în faţa judecăţii. Comisia de medici a declarat procurorului, că starea neno­rocitului prinţ este atât de agravată, încât nu va putea să mai reziste greutăţilor procesului sau ale închi­­soarei. Spre a rămânea în conformi­tate cu legea, prinţul Eulenburg va fi examinat din şease în şease luni de o comisie de doctori. Sofia, 14 Decemvrie. Ministrul de externe bulgar, generalul Papricoff, a făcut nişte declaraţiuni foarte importante cu privire la situaţia actuală. „Noi n’am voit să cum­părăm nici­odată independenţa noa­stră, noi am voit să despăgubim Poarta pentru alte interese ale ei. Aceasta a fost misiunea d-lui Leapceff şi dacă n’a reuşit e vina Turciei, care a ce­rut sume fabuloase. Nu e drept ca Bulgaria să plătească tribut pentru o vasalitate care nu există de fapt, ilu­zorie“. Concertul Societăţii »Carmen«­ Bucureşti, 26 Noemvrie 1908. Marţi seara societatea »Carmen« şi-a dat la Ateneu cel dintâi concert al său din iarna aceasta. Au cântat 130 de cântăreţi şi cântă­reţe — şi, ca orice societate creştinească care se respectă, a început cu două cântece religioase, între cari colindul, Isus­ Prunc, al vestitului rus Tschaikovschy, colindul plin de o melancolie potolită care ţi spune po­vestea cununei de spini de pe­ capul Mân­tuitorului, a fost ascultat cu adevărată religiozitate. D-na Elena Locusteanu-Bonciu a cân­tat, solo, două frumoase melodii din Schu­bert; între acestea »Încotro« ? a câştigat aplauzele repetate ale publicului. O altă solistă a serei de 25 Nov. a fost d-şoara Drăgulinescu, mai întâi cu două melodii din »Anotimpurile« lui Haydn — şi s’a achitat strălucit. Şi, totuşi, cu cât mai stră­lucit s’ar achita dacă ar avea o voce ceva mai puternică. Tot bine s’a achitat d-sa şi în Doina de Cohen-Linaru. Singură socie­tatea Carmen, adică acei cari, au pus a­­ceastă bucată în program nu s-au achitat Numărul Jubilar al „Gazetei Transilvaniei“ se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de 1 coroană 50 bani în Austro-Un­­garia şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gaze­tei“ se va da fondului jubilar pen­tru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Viena, 14 Decembrie. — Clubul deputaţilor slavi a ţinut o conferinţă, la care au luat decizia de a lupta ca Bosnia şi Herţegovina să fie anexate la regatul croat. O conferinţă în ace­­laş sens a avut loc la Laibach, unde slavii s’au declarat în contra unui război pentru cele două provincii anexate şi au cerut recompense teri­toriale pentru Serbia. Salonic, 14 Decemvrie — Trei­zeci de oameni armaţi au năvălit în magazinele gărei de la Salonic, unde era un mare depozit de zahăr şi alte mărfuri austriace, pe care parte le au risipit, parte le-au distrus. Constantinopol, 14 Decemvrie. — O comisiune compusă din fruntaşii Bosniei a sosit aici spre a protesta în contra anexărei Bosniei şi a Her­­ţegovinei la Austria. De aici comisia Cărţi noi. In institutul de arte grafice „Minerva“ au apărut următoarele cărţi frumoase: Ludovic Dauş, „Iluzii“ roman 1.50 coroana Ion Bărseanul. „Dor pustiu“. 6. 050 N. Dunăreanu. „Răsplată“ (nuvele). Preţul cor. 1.50. I. L. Garagiale. „Momente, Schiţe, Amintiri“. Preţul cor. 2.—. Adina Gr. Olănescu. „Cugetări“. Pre­ţul cor. 1 50. Guy de Maupassant. „O viaţă“ turai­­lor adevăr) traducere da Em. Gârleanu. Preţul cor. 2­—. Cor. Moldovan. „Cântarea cântărilor“. Preţul cor. I—. Caton Theodorian. „Sângele Solove­­nilor“. Cor. 1*50. C. Sandu-Aldea . „Sfaturile unui plu­gar luminat“, cărticica l­a. 50 bani. Al. Cazaban: „Chipuri şi suflete“. Cor. 150. Maria Baiulescu: „Extaz“ (poezii). Preţul cor. 1­50. M. Sadoveanu: „ Dureri înăbuşite “ ediţia II. Preţul cor. 2'-—■. M. Eminescu: „Poezii postume“, edi­ţie nouă. Cor. 150. Se pot procura şi prin librăria „Ga­zetei Transilvaniei“ în Braşov şi a se adauge la fiecare porto 10 bani. Cărţi nouă sosite la »Librăria Gazetei«. Din colecţiunea C. Sfetea au sosit 4 numeri. No. 1 Alexandri »Despot-Vodä« 1 cor. 10 porto. No. 2 Mihail Eminescu »Proza« 1 cor. 10 porto. No 3 C. Negruzzi »Poezii şi Teatru« 1 cor. 10 porto. No 4 Iomi Sandulescu »Poezia lirică« Pagina 3 2 cor. 10 porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Bramac«. Tuşea măgărească dispare curând după folosirea Emul­­siunei Scott. Medici, moaşe, precum şi părinţi a confirmat aceasta în mii de scrisori. Re­zuitatul ce-l obţine i­raulsiu­­ea Scott în privinţa însănătoşerii, este a se mulţumi preparării originale Scott, din cele mai bune sub­stanţe. Insănătoşarea se ameliorează remarcabil deja după luarea celei dintâiu clase din Emul­­siunea Scott. (11) Veritabili numai cu marca —pescarul— ca semn de garanţie a procedurei lui Scott. Preţul unei sticle origi­nale 2 coroane 50 bani. Se capătă în toate farmaciile.

Next