Gazeta Transilvaniei, august 1909 (Anul 72, nr. 166-187)

1909-08-01 / nr. 166

Nr. 166.—1909. GAZETA TRANSILVANIEI, de confesiunea gr.-or. şi gr.-cat. 6 instruc­toare şi 2 instructori. Dela pag. 22—42 se cuprinde mate­rialul de învăţământ propus în anul şco­lar 1908/1909 în cele 4 clase, conspectul elevelor înmatriculate în cele 4 clase, în cursul complementar şi conspectul eleve­lor din internat. Dintre datele statistice extragem ur­mătoarele după clase: In clasa I-a au fost înmatriculate 13 eleve, în a ll-a 38, în a Ill-a 47, în IV a 28 și în cursul comple­mentar 16 eleve; acestea din urmă au fost privatiste Cu totul au fost înmatri­culate 142 eleve, dintre cari 111 de con­fesiunea gr.-or. 3 de cea gr.-cat. 1 ev.­­luth. şi 1 rom. cat. După naţionalitate au fost 141 Românce şi 1 germană. Eleve in­terne au fos­t 102 şi externe 40. Intre mijloacele de învăţământ se cuprinde biblioteca corpului profesoral sporită anul acesta cu 44 opuri, dintre cari 28 dăruite de „Acadamia Română“, de d-1 C. G. Ionescu, inspector general al învăţ, secundar şi de alţii, iar 16 au fost cumpărate. Biblioteca elevelor s’a sporit cu 53 opuri. Din cronica şcoalei şi internatului amintim, că şcoala a fost vizitată în anul acesta de d-l losif St. Şuluţu, presidentul Asociaţiunii, ca delegat al comitetului, de d-l Alex. Munka, inspector reg. de şcoale, de subinspectorul Ioachim Nistor şi de d­l Ştefan Gyongyösy, delegat al ministrului de culte şi instrucţie publică. Examenele publice dela finea anului s’au ţinut din 21 Iunie începând până în 24 Iunie iar Marţi, în 24 Iunie a avut loc încheierea solemnă a anului şcolar şi distribuirea atestatelor. La finea anuarului este publicată în­ştiinţarea pentru anul viitor. * In Nr. 160 al zi­dului nostru sub ru­brica „Anuarele şcoalelor noastre“ s’a strecurat o eroare regretabilă în rândul ultim din coloana I, spunându-se din gr­e sală că şi anuarul gimnaziului din Blaj este publicat în două limbi: română şi maghiară. In loc de aceasta este a se ceti. »Ca şi anuarul gimnaziului din Năsăud... ŞTIRILE ZILEI. — 31 Iulie V. La închisoare! Expeditorul ziarului nostru d-l loan Spina­rcu, care împlinește anul acesta 25 ani în serviciul­­Gazetei*, a fost invitat de cătră procuratura din din Târgul-Mureşului să se prezente la 1 sept n. a. c. la Seghedin, ca să-şi împli­nească pedeapsa de 4 luni închisoare, la care a fost condamnat pentru reproduce­rea în »Gazetă* a cunoscutului articol »Opresiunea maghiară* scris de poetul nor­vegian Björnson. O procesie a întemniţaţilor români din Seghedin. Întemniţaţii din Seghedin se plâng printr’o scrisoare adresată ziarului »Lupta­ contra presei române, şi îndeosebi în contra pressii din România, fiindcă pe lângă repeţite cereri, nu li se trimit ziare la temniţă şi roagă fierbinte toate admi­nistraţiile ziarelor româneşti ca să şi aducă aminte de cei întemniţaţi. Mar­ca Monarchul la regele Wik­tem­­berculi­î. Din Stuttgart se anunţă că la 31 August a. c. Maj. Sa Monarchul va vi­zita Wik­ter­burgul la Friederichshafen, unde va fi primit cu mare pompă. Suve­ranii se vor duce apoi la Bodensee spre a asista la o ascensiune a balonului Zeppelin. Din Gherla ni se scrie : In săptămâna trecută am avut fericirea de a saluta în mijlocul nostru un oaspe plăcut, pe iu­bitul nostru poet Oct. Goga, care s’a oprit puţin şi în oraşul nostru, unde a fost că­lăuzit de d-l Dr. I Cr. Iuga, în societatea căruia între altele a visitate şi închisoarea renumită a Gherlei. Poetul, care inten­ţionează să facă studii psichologice asupra sărmanilor deţinuţi, s’a interesat cu dea­­mănuntul despre modul de trai din puş­cărie şi „cântăreţul pătimirii* a rămas adânc impresionat de soartea acestor ne­fericiţi membrii ai societăţii omeneşti. .Sara mai mulţi membrii ai inteligenţii ro­mâne din loc au improvizat o mică con­venire în restaurantul „Gönczi“ din loc, unde în bună dispoziţie au petrecut câteva oare în societatea simpaticului oaspe.­i­c. Aflarea unei comori imense. Din Ro­ma se anunţă, că un muncitor de la căile ferate din Benventino lucrând la un vagon vechiu a găsit în el o ladă, căreia îi lipsia capacul. In ladă s’au găsit bancnote de câte 1000 lire, hârtii de valoare şi aur. Muncitorul a predat şefului gărei tesaurul găsit. Numărându-se banii s’a constatat o valoare de 1 milion şi 700.000 Nu se ştie cum au ajuns banii aceştia în vagon şi nu s’au prezentat încă nimeni spre a-i lua în posesiune. Se bănueşte că în urma de­­sastrului dela Messina, cineva a ascuns banii acolo şi a murit. Mari inundaţii în Bulgaria. In oraşul Stanimaka au căzut zilele aceste ploi mari cari au inundat toată regiunea. Râul Ceai a eşit din albia sa. Pănă acum s’au găsit patru cadavre de oameni. Se crede că vic­timele sunt număroase. Intre locuitori domneşte o mare panică. Jaf în Ziua mare. Mercuri la amiazi trei vagabonzi ruşi au întrat în localul băncii poporale din Fiume şi după ce au împuşcat pe directorul băncii, Miloş, şi au ameninţat cu revolvere pe cei doi servi­tori presenţi, au jefuit cassa în care se aflau 30.000 cor. In urma puşcăturilor de revolver s’a adunat o mulţime mare de oameni în ţaţa localului, cari aşteptau des­făşurarea evenimentelor. După ce briganzii au luat cu sine cele 20,000 cor. au sărit pe fereastră la stradă, unde mulţimea îi aştepta cu nerăbdare. Ţinând revolverele în mână, ei au căutat să fugă. Un agent al siguranţei publice dădu atunci semnalul că hoţii trebuesc urmăriţi. Publicul în urma aceasta s’au luat după briganzi, cari fugeau şi descărcau revolverele asupra mulţimei. Când se isprăviau cartuşele, ei umpleau revolverele în faţa publicului şi le descărcau din nou. In felul acesta ei au descărcat 40 de focuri pănă ce unul dintre hoţi a fost prins. Ceilalţi doi au reuşit să fugă. Marconi la Budapesta. Marconi, ce­lebrul iventator al telegrafiei fără sârmă, a sosit ori la amiazi la Budapesta venind din Rusia, împreună cu soţia şi cu fiica sa. Marconi va sta câteva zile în Buda­pesta. Judecată medievală. Ziarele din Ro­mânia publică următoarea telegramă din Budapesta . Un caz cu adevărat medieval s’a întâmplat în comuna Dag, din comi­tatul Sătmar. Iată acest caz : »Cânele pro­topopului Mihail Sardaru (?) și-a permis să latre după un domn oarecare, Herestes László, a cărui calitate este că-i Ungur. Acest Ungur atins în onoarea și demni­tatea sa de cânele nerespectuos al proto­popului român, a reclamat la solgăbirău, care găsind reclamaţia ungurului înte­meiată, a condamnat pe preot la 4 co­roane amendă şi o zi închisoare, deşi mar­torii aduşi de protopop au dovedit că cânele n’a atins pe Laszlo şi că e un câne ! pacinic, care latră şi n’a muşcat pe ni­­­meni. Protopopul Sardaru a făcut apel şi­­aici i s’a urcat pedeapsa la 50 coroane­­ amendă şi la 5 zile închisoare, osândin­­­­du-l şi la plata cheltuelilor de judecată­­ în total 202 coroane. Protopopul a făcut­­ recurs la minister, care a redus pedeapsa­­ la 20 coroane amendă şi o zi închisoare,­­ plus cheltuelile de judecată. Cânele va şti de acuma să nu mai­­ latre la Unguri. Un balon peste Montblanc, intenţia aeronautului Spelterini, de a trece cu ba­lonul său sferic »Sirius« peste Montblanc, plecând din valea Chamonix produce mare sensaţie în cercurile celor interesaţi. Spel­­terinii a trecut chiar cu balonul de m­ai multe ori Alpii, dar încercarea de a trece Montblanc prin îngusta vale Chamonix Itrirrtr’urr salt de 3000 metri, unde fiecare vânt poate arunca balonul şi pe cei aflaţi în el spre pereţii de ghiaţă formaţi de Montblanc şi să-l sfarme, este o intrerpin­­dere nebună chiar pentru Spelterini. Cu toate acestea trei domni au curagiul de a face această călătorie. Sunt d-nii conte Chateaubriand, un succesor direct al cele­brului scriitor, d-l Otto Dunker din Brema şi redactorul sportiv al ziarului parisian »Figaro«, intenţia lui Spelterini este de a se urca lângă gheţuşul din apropriere de Bossours şi a trece peste coasta Mont­blanc între Dome du Gouter şi munţii Blestemaţi (Monts maudit) şi a se scoborî apoi în valea Aosta. Balonul »Sirius« are o capacitate de 2000 metri cubi şi e um­flat cu hidrogenul, pe care contele Zep­pelin îi l-a furnizat deja în tuburi de fer la Chamonix. Care familie română ar fi aplicată să facă vo­luna lui Septemvrie o călătorie în societatea altei familii române? Direc­ţiunea Budapesta, Viena, Nürnberg, Brus­sel, Ostende,­­Londra, Par­s, Berlin, Viena. Informaţii se pot lua la redacţiunea zia­rului nostru. Cancelist advocaţial cu praxă de can­celarie advocaţială de 10 ani. Român, ab­solvent de şcoalele civile, cu diplomă de executor, vorbeşte, scrie şi conciliază în limba română, maghiară şi germană, cu scrisoare frumoasă şi referinţe eminente, voeşte a-şi schimba locul de prezent în o cancelarie advocaţială mai mare. Conduce o cancelarie advocaţială perfect şi lucră foarte repede şi cu maşina de scris. A se adresa la Teodor Gosma în O.­­Radna (Transilvania.) Concert la promenadă. Musica ora­şului va cânta mâne, Sâmbătă, la oarele 5 zi la promenada de jos. Aducem in­ cunoştinţa Ov. public, ca preţul apelor minerale şi hygie­­n­îce din­ depositul nostru din ctun­­da Oarei Nr. 25 pe lângă schimbul med­at al st­elelor este armato­rul: Cioria i litru 10 m­. /2 litru Iii. Bo, patak „ 12 „ „ — „ Maúld ,, Hi „ „ 14 „ Bolh(,gy ,, io „ „ — „ Baross „ 12 „ „ - „ Elopi tak „ IS „ „ 11 „ La cumpărare de 15 stiele Fehérkö Felsőrákos Mária Kászon Salutáris 1 li Horgász He­páti iiferáMi Mittrvnaism­ ^ 31 31 14« Borszék nu 31 AO 31 33 22 „ »3 33 14 „ Sztojka »3­2S „ „ 22 „ Ui fii ‘/2 litru 11 fii. Bohoti­n 21­ „ „ 22 „ 16 » „ li „ Hargitta 31 ^ 31 V ■22 . 7­1 n 14 „ Székely-Selters 3, ati , 33 U ij 22 »casă.— Apelăm la sprijimi! Oii. paiií£Éi* Societatea pe acții a exploatării și exportului apelor minerale. (479,89—150 T e I e t o aiXr. 34441. ULTIME ȘTIRI. Budapesta, 13 August. Cercurile medicilor maghiari sunt foarte deprima­te pentru atitudinea indiferentă şi rece ce-o observă cartea regală şi îndeo­sebi Maj­ea Monarchul faţă de con­gresul medical. Congresul, precum se ştie, este pus sub protectoratul prea înalt al Maj. Sale. Medicii maghiari sunt informaţi, că la programul de vară al Maj. Sale nu este luat congresul me­dical şi prin urmare sunt puţine spe­ranţe ca Maj. Sa sau archiducele moş­tenitor să asiste la deschiderea con­gresului. 1 e­ aici mare supărare în Istan­­­­c. Budapesta, 13 August. Unele din ziarele maghiare lansează ideia, ca la congresul internaţional medical să se însceneze o demonstraţie ca răspuns I la acţiunea medicilor români şi slavi. Ziarul lui Kossuth „Budapest“ scrie­­ între altele : „Să le arătăm oaspeţilor , că naţionalităţile nu ştiu decât să ea- i domnieze. Deşi cadrele programului­­ sunt deja fixate, se mai poate stre­cura câte ceva ce ambiţia naţională îndreptăţită ar vrea să intercaleze în­­ program. De mult nu s’a mai dat pri­lej ca acesta pentru a dovedi unita­tea şi independenţa statului maghiar...“ Budapesta, 13 Aug. Unul dintre hoţii prinşi, implicaţi în furtul sen­­saţional de la banca poporală din Fiu­me, a depus că se numeşte Solomon Kischînovski, originar din Odessa. Poliţia din Budapesta, a fost infor­mată că n­oţii au petrecut acum două săptămâni în Budapesta unde în în­ţelegere cu alt rus cu numele Kri­­viczki, au pus la cale furtul. Kri­­viczky a fost ori arestat. La intero­gator a declarat că cei doi complici, cari au reuşit să fugă, se numesc M. Spector şi Petr­i Orlov Făcându-se o perchisiţie minuţioasă la locuinţa doi Budapesta a lu Kri­viczky s’au aflat scrisori compromiţătoare şi fotogra­fiile lui Spector şi Orlo­­. Cercetările continuă. Agram, 13 Aug. Astăzi se întru­neşte corpul profesoral medical al universităţii de aici pentru a lua o Pagina 3. hotărâre cu pr­ivire la participarea medicilor croaţi la congresul din Bu­dapesta. Belgrad, 13 Aug. Se susţine şti­rea, că la 30 Aug. va fi din nou proclamat moştenitor al tronului Sâr­­biei prinţul George, in urma abzice­­rei prinţului Alexandru. Paris, 13 Aug. In urma călduri­lor nemai­pomenite au murit ori 15 persoane. Teheran, 13 Aug. Noul Şah al Persiei a încercat să se sinucidă (?!). Fiind împiedecat la aceasta, a decla­rat că ab zice de tronul Persiei. Melilla, 13 Aug. Trupelor spa­niole le-a succes să respingă pe Ca­­bili, cari au avut mari pierderi. B i b li o g r a i i In tipografia »Neamul Românesc* din Vălenii-de-Munte au apărut următoarele cărți : „Balade“ adunate de C. N. Mateescu, cu o prefaţă de A. Iorga, preţul Lei P50.­­Poezii“ de G. Rotică. Ediţia de lux, Lei P50, ediţia poporală 60 bani. In tipografia sem. din Blaj a apărut al VH-lea şi cel din urmă fascicol din tra­ducerile eminente din „Odele lui Quin­tus Horatius Flaccus“ de d-l Gavril Pop canonic, pe cari le recomandăm călduros publicului cetitor, cari sunt prevăzute cu interpretări escelente în folosul tinerimei studioase şi al privaţilor. Preţul 50 fileri Divers­e. O casă în călătorie. Arta inginerilor americani, care nu e tocmai săracă în fapte uimitoare, a realizat acum imposibilul, ea a reuşit a duce o casă în două etaje, având o greutate de 200.000 kilograme pe apă şase kilometri, în condiţiuni de transport grele, până la locul destinat. E vorba de o casă clădită din cără­mizi şi peatră, care a fost dusă din Sha­­rpsburg în împrejurimile orașului Pitts­burg în Pensilvania pe celalt mal al flu­viului Allegnany, peste drum de Pittsburg la locul numit Alleghany­ City pentru ca să i se instaleze în ea biurourile companiei Heinz După ce casa a fost ridicată după sis­temul obicinuit de o coloană de muncitori experimentaţi, ea a fost legată de şase automobile cari au dus-o pe un drum îna­dins făcut pentru acest transport până la fluviu. A fost un drum de vreun kilometru care a ameninţat transportul cu primej­die din pricină că ducea pe un teren mo­cirlos şi nepotrivit pentru greutate aşa de­­ mare, şi apoi din pricină că acea casă era veche de vreo 60 ani şi deci a cerut tot felul de precauţiuni pentru a împiedeca o­­ catastrofă provocată prin sguduire. Ceva mai uşoară a fost călătoria pe apă dar şi aici inginerii au trebuit să-şi frământe ca­pul cum să treacă acea casă sub cele pa­­­­tru poduri aruncate peste Alleghay, ceea­­ ce era un lucru greu pe acest fluviu re- I pede. Pe cealaltă parte a fluviului transpor­­­­tul a întâmpinat alte dificultăţi, fiindcă trebuia trecut un zăgaz şi în trei locuri I să treacă peste calea b­rută Buffalo-Ro­­­­chester Pittsburg linie duplă. După ce s-a­­ făcut astfel un drum de 10 kilometri, casa­­ în două etaje, grea de două mii de tone­­ a ajuns în opt zile la locul de destinaţie­­ fără de a fi suferit cea mai mică strică­ciune Transportul clădirii a costat numai 18.000 mărci, o sumă care faţă de marile greutăţi pe care trebuia să ie învingă nu e de sigur mare. Proprietar : Dr. Aurel Muresianu. L 3 Rcon.­ ­ Redactor respons.: Victor Branisee.

Next