Gazeta Transilvaniei, august 1909 (Anul 72, nr. 166-187)
1909-08-01 / nr. 166
Nr. 166.—1909. GAZETA TRANSILVANIEI, de confesiunea gr.-or. şi gr.-cat. 6 instructoare şi 2 instructori. Dela pag. 22—42 se cuprinde materialul de învăţământ propus în anul şcolar 1908/1909 în cele 4 clase, conspectul elevelor înmatriculate în cele 4 clase, în cursul complementar şi conspectul elevelor din internat. Dintre datele statistice extragem următoarele după clase: In clasa I-a au fost înmatriculate 13 eleve, în a ll-a 38, în a Ill-a 47, în IV a 28 și în cursul complementar 16 eleve; acestea din urmă au fost privatiste Cu totul au fost înmatriculate 142 eleve, dintre cari 111 de confesiunea gr.-or. 3 de cea gr.-cat. 1 ev.luth. şi 1 rom. cat. După naţionalitate au fost 141 Românce şi 1 germană. Eleve interne au fost 102 şi externe 40. Intre mijloacele de învăţământ se cuprinde biblioteca corpului profesoral sporită anul acesta cu 44 opuri, dintre cari 28 dăruite de „Acadamia Română“, de d-1 C. G. Ionescu, inspector general al învăţ, secundar şi de alţii, iar 16 au fost cumpărate. Biblioteca elevelor s’a sporit cu 53 opuri. Din cronica şcoalei şi internatului amintim, că şcoala a fost vizitată în anul acesta de d-l losif St. Şuluţu, presidentul Asociaţiunii, ca delegat al comitetului, de d-l Alex. Munka, inspector reg. de şcoale, de subinspectorul Ioachim Nistor şi de dl Ştefan Gyongyösy, delegat al ministrului de culte şi instrucţie publică. Examenele publice dela finea anului s’au ţinut din 21 Iunie începând până în 24 Iunie iar Marţi, în 24 Iunie a avut loc încheierea solemnă a anului şcolar şi distribuirea atestatelor. La finea anuarului este publicată înştiinţarea pentru anul viitor. * In Nr. 160 al zidului nostru sub rubrica „Anuarele şcoalelor noastre“ s’a strecurat o eroare regretabilă în rândul ultim din coloana I, spunându-se din gre sală că şi anuarul gimnaziului din Blaj este publicat în două limbi: română şi maghiară. In loc de aceasta este a se ceti. »Ca şi anuarul gimnaziului din Năsăud... ŞTIRILE ZILEI. — 31 Iulie V. La închisoare! Expeditorul ziarului nostru d-l loan Spinarcu, care împlinește anul acesta 25 ani în serviciulGazetei*, a fost invitat de cătră procuratura din din Târgul-Mureşului să se prezente la 1 sept n. a. c. la Seghedin, ca să-şi împlinească pedeapsa de 4 luni închisoare, la care a fost condamnat pentru reproducerea în »Gazetă* a cunoscutului articol »Opresiunea maghiară* scris de poetul norvegian Björnson. O procesie a întemniţaţilor români din Seghedin. Întemniţaţii din Seghedin se plâng printr’o scrisoare adresată ziarului »Lupta contra presei române, şi îndeosebi în contra pressii din România, fiindcă pe lângă repeţite cereri, nu li se trimit ziare la temniţă şi roagă fierbinte toate administraţiile ziarelor româneşti ca să şi aducă aminte de cei întemniţaţi. Marca Monarchul la regele Wiktemberculiî. Din Stuttgart se anunţă că la 31 August a. c. Maj. Sa Monarchul va vizita Wikterburgul la Friederichshafen, unde va fi primit cu mare pompă. Suveranii se vor duce apoi la Bodensee spre a asista la o ascensiune a balonului Zeppelin. Din Gherla ni se scrie : In săptămâna trecută am avut fericirea de a saluta în mijlocul nostru un oaspe plăcut, pe iubitul nostru poet Oct. Goga, care s’a oprit puţin şi în oraşul nostru, unde a fost călăuzit de d-l Dr. I Cr. Iuga, în societatea căruia între altele a visitate şi închisoarea renumită a Gherlei. Poetul, care intenţionează să facă studii psichologice asupra sărmanilor deţinuţi, s’a interesat cu deamănuntul despre modul de trai din puşcărie şi „cântăreţul pătimirii* a rămas adânc impresionat de soartea acestor nefericiţi membrii ai societăţii omeneşti. .Sara mai mulţi membrii ai inteligenţii române din loc au improvizat o mică convenire în restaurantul „Gönczi“ din loc, unde în bună dispoziţie au petrecut câteva oare în societatea simpaticului oaspe.ic. Aflarea unei comori imense. Din Roma se anunţă, că un muncitor de la căile ferate din Benventino lucrând la un vagon vechiu a găsit în el o ladă, căreia îi lipsia capacul. In ladă s’au găsit bancnote de câte 1000 lire, hârtii de valoare şi aur. Muncitorul a predat şefului gărei tesaurul găsit. Numărându-se banii s’a constatat o valoare de 1 milion şi 700.000 Nu se ştie cum au ajuns banii aceştia în vagon şi nu s’au prezentat încă nimeni spre a-i lua în posesiune. Se bănueşte că în urma desastrului dela Messina, cineva a ascuns banii acolo şi a murit. Mari inundaţii în Bulgaria. In oraşul Stanimaka au căzut zilele aceste ploi mari cari au inundat toată regiunea. Râul Ceai a eşit din albia sa. Pănă acum s’au găsit patru cadavre de oameni. Se crede că victimele sunt număroase. Intre locuitori domneşte o mare panică. Jaf în Ziua mare. Mercuri la amiazi trei vagabonzi ruşi au întrat în localul băncii poporale din Fiume şi după ce au împuşcat pe directorul băncii, Miloş, şi au ameninţat cu revolvere pe cei doi servitori presenţi, au jefuit cassa în care se aflau 30.000 cor. In urma puşcăturilor de revolver s’a adunat o mulţime mare de oameni în ţaţa localului, cari aşteptau desfăşurarea evenimentelor. După ce briganzii au luat cu sine cele 20,000 cor. au sărit pe fereastră la stradă, unde mulţimea îi aştepta cu nerăbdare. Ţinând revolverele în mână, ei au căutat să fugă. Un agent al siguranţei publice dădu atunci semnalul că hoţii trebuesc urmăriţi. Publicul în urma aceasta s’au luat după briganzi, cari fugeau şi descărcau revolverele asupra mulţimei. Când se isprăviau cartuşele, ei umpleau revolverele în faţa publicului şi le descărcau din nou. In felul acesta ei au descărcat 40 de focuri pănă ce unul dintre hoţi a fost prins. Ceilalţi doi au reuşit să fugă. Marconi la Budapesta. Marconi, celebrul iventator al telegrafiei fără sârmă, a sosit ori la amiazi la Budapesta venind din Rusia, împreună cu soţia şi cu fiica sa. Marconi va sta câteva zile în Budapesta. Judecată medievală. Ziarele din România publică următoarea telegramă din Budapesta . Un caz cu adevărat medieval s’a întâmplat în comuna Dag, din comitatul Sătmar. Iată acest caz : »Cânele protopopului Mihail Sardaru (?) și-a permis să latre după un domn oarecare, Herestes László, a cărui calitate este că-i Ungur. Acest Ungur atins în onoarea și demnitatea sa de cânele nerespectuos al protopopului român, a reclamat la solgăbirău, care găsind reclamaţia ungurului întemeiată, a condamnat pe preot la 4 coroane amendă şi o zi închisoare, deşi martorii aduşi de protopop au dovedit că cânele n’a atins pe Laszlo şi că e un câne ! pacinic, care latră şi n’a muşcat pe nimeni. Protopopul Sardaru a făcut apel şiaici i s’a urcat pedeapsa la 50 coroane amendă şi la 5 zile închisoare, osândindu-l şi la plata cheltuelilor de judecată în total 202 coroane. Protopopul a făcut recurs la minister, care a redus pedeapsa la 20 coroane amendă şi o zi închisoare, plus cheltuelile de judecată. Cânele va şti de acuma să nu mai latre la Unguri. Un balon peste Montblanc, intenţia aeronautului Spelterini, de a trece cu balonul său sferic »Sirius« peste Montblanc, plecând din valea Chamonix produce mare sensaţie în cercurile celor interesaţi. Spelterinii a trecut chiar cu balonul de mai multe ori Alpii, dar încercarea de a trece Montblanc prin îngusta vale Chamonix Itrirrtr’urr salt de 3000 metri, unde fiecare vânt poate arunca balonul şi pe cei aflaţi în el spre pereţii de ghiaţă formaţi de Montblanc şi să-l sfarme, este o intrerpindere nebună chiar pentru Spelterini. Cu toate acestea trei domni au curagiul de a face această călătorie. Sunt d-nii conte Chateaubriand, un succesor direct al celebrului scriitor, d-l Otto Dunker din Brema şi redactorul sportiv al ziarului parisian »Figaro«, intenţia lui Spelterini este de a se urca lângă gheţuşul din apropriere de Bossours şi a trece peste coasta Montblanc între Dome du Gouter şi munţii Blestemaţi (Monts maudit) şi a se scoborî apoi în valea Aosta. Balonul »Sirius« are o capacitate de 2000 metri cubi şi e umflat cu hidrogenul, pe care contele Zeppelin îi l-a furnizat deja în tuburi de fer la Chamonix. Care familie română ar fi aplicată să facă voluna lui Septemvrie o călătorie în societatea altei familii române? Direcţiunea Budapesta, Viena, Nürnberg, Brussel, Ostende,Londra, Pars, Berlin, Viena. Informaţii se pot lua la redacţiunea ziarului nostru. Cancelist advocaţial cu praxă de cancelarie advocaţială de 10 ani. Român, absolvent de şcoalele civile, cu diplomă de executor, vorbeşte, scrie şi conciliază în limba română, maghiară şi germană, cu scrisoare frumoasă şi referinţe eminente, voeşte a-şi schimba locul de prezent în o cancelarie advocaţială mai mare. Conduce o cancelarie advocaţială perfect şi lucră foarte repede şi cu maşina de scris. A se adresa la Teodor Gosma în O.Radna (Transilvania.) Concert la promenadă. Musica oraşului va cânta mâne, Sâmbătă, la oarele 5 zi la promenada de jos. Aducem in cunoştinţa Ov. public, ca preţul apelor minerale şi hygienîce din depositul nostru din ctunda Oarei Nr. 25 pe lângă schimbul medat al stelelor este armatorul: Cioria i litru 10 m. /2 litru Iii. Bo, patak „ 12 „ „ — „ Maúld ,, Hi „ „ 14 „ Bolh(,gy ,, io „ „ — „ Baross „ 12 „ „ - „ Elopi tak „ IS „ „ 11 „ La cumpărare de 15 stiele Fehérkö Felsőrákos Mária Kászon Salutáris 1 li Horgász Hepáti iiferáMi Mittrvnaism ^ 31 31 14« Borszék nu 31 AO 31 33 22 „ »3 33 14 „ Sztojka »32S „ „ 22 „ Ui fii ‘/2 litru 11 fii. Bohotin 21 „ „ 22 „ 16 » „ li „ Hargitta 31 ^ 31 V ■22 . 71 n 14 „ Székely-Selters 3, ati , 33 U ij 22 »casă.— Apelăm la sprijimi! Oii. paiií£Éi* Societatea pe acții a exploatării și exportului apelor minerale. (479,89—150 T e I e t o aiXr. 34441. ULTIME ȘTIRI. Budapesta, 13 August. Cercurile medicilor maghiari sunt foarte deprimate pentru atitudinea indiferentă şi rece ce-o observă cartea regală şi îndeosebi Majea Monarchul faţă de congresul medical. Congresul, precum se ştie, este pus sub protectoratul prea înalt al Maj. Sale. Medicii maghiari sunt informaţi, că la programul de vară al Maj. Sale nu este luat congresul medical şi prin urmare sunt puţine speranţe ca Maj. Sa sau archiducele moştenitor să asiste la deschiderea congresului. 1 e aici mare supărare în Istanc. Budapesta, 13 August. Unele din ziarele maghiare lansează ideia, ca la congresul internaţional medical să se însceneze o demonstraţie ca răspuns I la acţiunea medicilor români şi slavi. Ziarul lui Kossuth „Budapest“ scrie între altele : „Să le arătăm oaspeţilor , că naţionalităţile nu ştiu decât să ea- i domnieze. Deşi cadrele programului sunt deja fixate, se mai poate strecura câte ceva ce ambiţia naţională îndreptăţită ar vrea să intercaleze în program. De mult nu s’a mai dat prilej ca acesta pentru a dovedi unitatea şi independenţa statului maghiar...“ Budapesta, 13 Aug. Unul dintre hoţii prinşi, implicaţi în furtul sensaţional de la banca poporală din Fiume, a depus că se numeşte Solomon Kischînovski, originar din Odessa. Poliţia din Budapesta, a fost informată că noţii au petrecut acum două săptămâni în Budapesta unde în înţelegere cu alt rus cu numele Kriviczki, au pus la cale furtul. Kriviczky a fost ori arestat. La interogator a declarat că cei doi complici, cari au reuşit să fugă, se numesc M. Spector şi Petri Orlov Făcându-se o perchisiţie minuţioasă la locuinţa doi Budapesta a lu Kriviczky s’au aflat scrisori compromiţătoare şi fotografiile lui Spector şi Orlo. Cercetările continuă. Agram, 13 Aug. Astăzi se întruneşte corpul profesoral medical al universităţii de aici pentru a lua o Pagina 3. hotărâre cu privire la participarea medicilor croaţi la congresul din Budapesta. Belgrad, 13 Aug. Se susţine ştirea, că la 30 Aug. va fi din nou proclamat moştenitor al tronului Sârbiei prinţul George, in urma abzicerei prinţului Alexandru. Paris, 13 Aug. In urma căldurilor nemaipomenite au murit ori 15 persoane. Teheran, 13 Aug. Noul Şah al Persiei a încercat să se sinucidă (?!). Fiind împiedecat la aceasta, a declarat că ab zice de tronul Persiei. Melilla, 13 Aug. Trupelor spaniole le-a succes să respingă pe Cabili, cari au avut mari pierderi. B i b li o g r a i i In tipografia »Neamul Românesc* din Vălenii-de-Munte au apărut următoarele cărți : „Balade“ adunate de C. N. Mateescu, cu o prefaţă de A. Iorga, preţul Lei P50.Poezii“ de G. Rotică. Ediţia de lux, Lei P50, ediţia poporală 60 bani. In tipografia sem. din Blaj a apărut al VH-lea şi cel din urmă fascicol din traducerile eminente din „Odele lui Quintus Horatius Flaccus“ de d-l Gavril Pop canonic, pe cari le recomandăm călduros publicului cetitor, cari sunt prevăzute cu interpretări escelente în folosul tinerimei studioase şi al privaţilor. Preţul 50 fileri Diverse. O casă în călătorie. Arta inginerilor americani, care nu e tocmai săracă în fapte uimitoare, a realizat acum imposibilul, ea a reuşit a duce o casă în două etaje, având o greutate de 200.000 kilograme pe apă şase kilometri, în condiţiuni de transport grele, până la locul destinat. E vorba de o casă clădită din cărămizi şi peatră, care a fost dusă din Sharpsburg în împrejurimile orașului Pittsburg în Pensilvania pe celalt mal al fluviului Allegnany, peste drum de Pittsburg la locul numit Alleghany City pentru ca să i se instaleze în ea biurourile companiei Heinz După ce casa a fost ridicată după sistemul obicinuit de o coloană de muncitori experimentaţi, ea a fost legată de şase automobile cari au dus-o pe un drum înadins făcut pentru acest transport până la fluviu. A fost un drum de vreun kilometru care a ameninţat transportul cu primejdie din pricină că ducea pe un teren mocirlos şi nepotrivit pentru greutate aşa de mare, şi apoi din pricină că acea casă era veche de vreo 60 ani şi deci a cerut tot felul de precauţiuni pentru a împiedeca o catastrofă provocată prin sguduire. Ceva mai uşoară a fost călătoria pe apă dar şi aici inginerii au trebuit să-şi frământe capul cum să treacă acea casă sub cele patru poduri aruncate peste Alleghay, ceea ce era un lucru greu pe acest fluviu re- I pede. Pe cealaltă parte a fluviului transportul a întâmpinat alte dificultăţi, fiindcă trebuia trecut un zăgaz şi în trei locuri I să treacă peste calea brută Buffalo-Rochester Pittsburg linie duplă. După ce s-a făcut astfel un drum de 10 kilometri, casa în două etaje, grea de două mii de tone a ajuns în opt zile la locul de destinaţie fără de a fi suferit cea mai mică stricăciune Transportul clădirii a costat numai 18.000 mărci, o sumă care faţă de marile greutăţi pe care trebuia să ie învingă nu e de sigur mare. Proprietar : Dr. Aurel Muresianu. L 3 Rcon. Redactor respons.: Victor Branisee.