Gazeta Transilvaniei, septembrie 1909 (Anul 72, nr. 188-210)
1909-09-01 / nr. 188
Nr. 188.1909. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3. — Constatăm că cele spuse aci sunt aproape aceleaşi, ce au apărut in fruntea »Tegrafului Român«. De altfel unul de Sâmbătă al lui »Bud. Hirl.« aduce între ştirile zilei un interview cu episcopul Aradului, Ig. Pop, care spunea aproape aceleaşi lucruri. Un semn mai mult, că în biserica ortodoxă domină o deplină solidaritate ! In jurul ordonanţei. — De după culise. — »Dimineaţa« din Bucureşti zice că dela un personaj, care este de obiceiu bine informat asupra intenţiilor ministrului de culte, primeşte următoarele informaţii de o gravă importanţă . S’au arătat şi de-o parte şi de alta dispoziţii şi s’au făcut chiar iniţiative de tratative între guvern şi episcopii români cu scopul de a se amâna până la anul viitor izbucnirea conflictului din pricina, ordonanţelor ministeriale în chestia catechizării în limba maghiară şi de a se găsi în acest interval o modalitate împăciuitoare. Aceste începuturi de tratative stagnează acum şi nici n’ar fi avut şanse din cauza refuzului categoric al episcopilor români de-o parte, iar de altă parte, fiindcă ministrului Apponyi îi vine bine la socoteală să se arate grozav, provocând un conflict, pe tare, — aşa crede Apponyi — nu dânsul va trebui să-şi sfarme capul cum să-l aplaneze. Contele Apponyi mai este şi înfuriat împotriva episcopilor români din cauza unor denunţări, ce i s’au făcut despre oarecari demersuri făcute la Viena dinpartea episcopilor români. Apponyi este informat, că episcopii ar fi trimis un energic memoriu arhiducelui moştenitor Francisc Ferdinand şi că acest memoriuar fi redacted, în înţelegere cu episcopii, unul dintre deputaţii naţionalişti. O crimă ce nu se poate ierta! Contele Apponyi s-a simţit atins cu atât mai neplăcut de informaţiile ce le-a primit asupra memoriului ce ar fi timis la Viena episcopii români, fiindcă acest memoriu îi pregăteşte dificultăţi contelui Apponyi chiar înaintea moştenitorului. Şi se ştie că tocmai Apponyi este acela, care se trudeşte să înjghebeze un partid politic maghiar care să fie agreat de moştenitorul tronului. Intr’un cerc confidenţial contele s’a exprimat mult mai drastic, decât în »N. Fr. Pr.« acuzând pe episcopii români, de perfidie şi acest cuvânt aspru şi-l motivează, afirmând, că atunci, când coaliţia a venit la guvern şi dânsul, Apponyi, a început tratative cu episcopii români cu privire la reînoirea ordonanţei similare dar mai grave a fostului ministru Wlassics, episcopii români ar fi consimţit ca ordonanţa lui Wlassics, să fie reînoită cu oarecari atenuări, (?) în felul cum de fapt s’a dat ordonanţa lui Apponyi, care a stârnit o împotrivire atât de hotărâtă din partea episcopilor români. Contele Apponyi se arată foarte surprins de această împotrivire. 8) In sat la Tângueşti, piesă de teatru de V. Sfătosu. 9) Marşul cântăreţilor, cor. Orele 8 seara concert în reduta oraşului. Program: 1) Latina gintă de Marchetti, cor. 2) Solo de voce (3 bucăţi) d-na Olimpia Moldovan. 3) Pian (3 bucăţi) de d-nul Dr. Corn. Muntean. 4) Solo de voce (3 bucăţi) d-şoara Elena Paţiţia. 5) Hora de G. Dima, cor mixt. Luni 20 Sept. n. c. Orele 10 a. m. Şedinţa 11 în reduta oraşului. Ora 1 p. m. Prânz comun. Orele 3 p. m. Cercetarea expoziţiei de ţesături naţionale a Reuniunei femeilor române din Hunedoara — a muzeului de antichităţi şi a fortăreţei. Orele 8 seara teatru (Două Lumi) urmat de Dans. NB. Pentru cmartire, banchet, bilete de concert şi teatru etc. a se adresa institutului de credit „Iulia“, Alba-Iulia, până în 16 Septemvrie n. inclusiv. Serbările culturale de la Alba-Iulia Programul serbărilor:*) Sâmbătă 18 Septemvrie n. Orele 8 seara, Seara de cunoştinţă,cu cină comună, în Reduta orăşenească. Diu minecă, 10 Sept. n. c. Orele 8 dimineaţa Serviciu divin în bisericele româneşti din loc. Orele 10 a. m. Şedinţa I. în reduta orăşenească. Ora 1 p. m. Remehet in reduta orăşenească. Orele 4 p. m. Petrecere poporală în sala hotelului Europa. Program : 1) Iată ziua triumfală, G. Musicescu, cântată de corul localn Comănesc. 2) Peneș Curcanul, poezie de V. Alexandri, declamată de d-1 Octavian Costea. 3) a. »Pic« de I. Vidu, eșec. de cor. b. Brâul popilor de Muzicescu. 4) Oltul, poezie de O. Goga, declamată de d-l Oct. Costea. 5) »Moţul la drum« de I. Vidu, col. 6) Limba românească de G. Sion, declamată de d-l. 7) Declamaţiune de d-nul A. P. Baţiuţiu. *) Ziarele româneşti sunt rugate a reproduce acest program. ŞTIRILE ZILEI, de oară în tren. In urma intervenţiilor energice a poliţaiului nostru Boantă şi şefului gărei, pasagerii au putut descinde. La vizarea paşapoartelor s’au făcut noui şicane pasagerilor întârziindu-i cu viza. D. ministru de interne I. Brătianu, care se afla pe peronul gării, în urma raportului dat de poliţaiul nostru a anchetat în persoană cazul, convingându-se de veracitatea faptelor. Prinţul George al Serbiei. »Znovo« publică ştirea senzaţională că prinţul George vrea cu orice chip să fie reabilitat ca principe moştenitor. El a vizitat în acest scop pe cei 2 miniştri vechi radicali Pasiei şi Protici şi le-a comunicat că va convoca marea Scupştină pentru a fi numit din nou moştenitor al tronului Serbiei. Prinţul George a vizitat mai târziu şi pe fratele său Alexandru. »Znovo« alaugă la aceste: »Sângele va trebui să curgă. Nu ştim ce răspuns a primit prinţul George de la cei doi miniştri şi nu avem cunoştinţe despre hotărârile consiliului de miniştri, care a fost convocat din cauza atitudinei prinţului George. Cerem însă în mod hotărât să se aplice faţă de prinţul George măsurile legii, spre a-l pedepsi pentru brutalităţile şi ameninţările lui«. Lanţul de aur al urimarului din Cernăuţi. Cu ocazia serbărilor din anul trecut (13 August) împăratul a acordat primarului de atunci dreptul de a purta un lanţ de aur. Acest lanţ e terminat acum şi se compune din piese mai mari şi mai mici de aur unite între ele cu bucăţi, pe cari se văd semne simbolice cu motive din istoria imperiului habsburgic şi a Bucovinei. Piesele mai mici sunt ornate cu petre preţioase. De lanţ atârnă un medalion pe a cărui faţă anterioară se simbolizează autonomia provincială şi are inscripţia: »Temelia unui stat liber e o comună liberă«. Pe verso sunt alegoriile industriei şi comerţului cu inscripţia: »Cetăţenii Capitalei Bucovinei primarului lor liber ales 1908«. COOk Şi Peary vor sosi probabil la 21 Septemvrie în Newyork. Elementele moderate îşi dau ştiinţa să atenueze conflictul, şi e probabil că atât Cook, cât şi Peary se vor supune, după cum e obiceiul american, verdictului unui juriu în mod necondiţionat. E de notat, vreme că de-o opinia publică devine favorabilă lui Cook. Cauza pentru care Cook nu era crezut era imputarea ce i se aducea lui Cook că a mers prea repede la Pol. De când s’a auzit însă, că Peary a înaintat şi mai repede opinia publică nu mai consideră pe Cook drept un şarlatan. Când şi-a terminat Cook discursul seu la Copenhaga, prinţul George, miniştrii şi toţi profesorii i-au dat mâna. Când Cook a părăsit sala, toţi asistenţii s’au ridicat de pe băncile lor. Deşi unii tot îl mai atacă pe Cook, toţi exploratorii scandinavi îl apără. Cununii. Susana N. Maior şi Augustin Gheovan teolog abs. când, prof. ne anunţă cununia lor, care se va celebra în biserica gr. cat. din Ulieşul-mare la 19 Sept. 1909. Ioan Blaga şi Anuţa Pop îşi vor serba cununia lor Duminecă în 19 Sept. st. n. a. c. la 4 oare p. m. în biserica gr. cat. din Urca de câmpie. Necrolog. Vineri in 10 Sept. n. a încetat din viaţă în Braşov după scurte dar grele suferinţe Nicolae Prişcu culegătortipograf în etate de 28 ani. Defunctul a fost angajat în timpul din urmă în tipografia românească din Bistriţă şi a semnat câteva luni de zile ziarul »Revista Bistriţei« ca redactor responsabil. înmormântarea va avea loc astăzi la 4 p. m. în cimitirul bisericei Sf. Nicolae. Pe reposatul 51 deplâng mama Maria Prişcu, surorile Eufrosina măr. Bidu şi Pilona şi cumnatul Dumitru Bidu. Odihnească în pace! Muzica oraşului va cânta mâne. Marţi la 5/2 la promenada de jos. In program : »Stelata«. Sufragetele engleze. Sufragetele din Londra au făcut o demonstraţiune violentă la locuinţa de vară a primului ministru Asquith. Pe când acesta se ducea la biserică, sufragereie s’au luat după el, l’au insultat cu cuvinte grave şi în urmă l’au lovit de mai multe ori După aceea s’au dus la locuinţa lui, unde i-au spart ferestrele de la sufragerie. Voind să năvălească în locuinţă, poliţia ie-a pus pe fugă. — 31 August v. D-l dr. Teodor Mihali, a avut amabilitatea de a ne da nouă părerile d-sale asupra situaţiei, în forma din fruntea ziarului, înainte de a desfăşura înaintea alegătorilor din Vinţul de sus unde ia parte la darea de seamă a d-lui Maniu. Cum noi ţinem, mai cu seamă în acest timp de transiţie al ziarului nostru, ca cetitorii să fie conştienţios informaţi asupra celor ce se petrec la»forurile competente«, publicăm cu o deosebită plăcere cele comunicate de prezidentul clubului dietal naţionalist. (4 )Sinodul de sin al bisericei Sf. Nicolae, în care a fost la ordinea zilei dimisiunea celor 27 membrii ai comitetului parochial, a votat inerdere membrilor dimisionaţi şi aprobând procederea lor i-a invitat să reintre din nou în comitetul parochial. Pan hotărârea aceasta conflictul isbucnit în sânul comitetului parochial al bisericei Sf. Nicolae a fost aplanat. Un raport mai amănunţit vom publica într’un număr viitor. Generalul Crămiceal, şeful statului major român trimis la manevrele din Gross-Meserich a fost primit Vineri în audienţă de cătră cei doi monarhi. Împăratul Wilhelm l’a invitat să ia parte la manevrele armetei germane. Acţii de ale »Luncanel«, banca ce se va înfiinţa în Alarghita (Bihor), cu un capital social de 200 mii cor. se pot subscrie şi la redacţia noastră. O acţie costă 100 cor., iar condiţiile de plătire sunt foarte avantagioase. In braşov s’au prenotat deja un număr însemnat din aceste acţii. E de însemnat, că această bancă, între împrejurările date va face mari progrese. Aviz celor ce ar voi să prenoteze acţii.*) Românul şi Sasul. Unul dintre scriitorii români de dincolo, întrebat fiind ce crede despre societatea scriitorilor a zis: »Cred foarte nimerit că scriitorul să se întocmească în societate, chiar dacă n’ar rămânea decât cu plăcerea de a fi făcut o societate mai mult. Cum societăţile la noi nu prea sunt număroase, una mai mult nu e încă prea mult. S’a zis că dacă ai lua doi nemţi şi i-ai arunca din vârful unui turn, pe drum ar face un »Verein«; ce s’ar întâmpla însă de ar arunca doi scriitori români? Uitându-se batjocoritor unul la altul şi-ar striga: — Căzătură! — Căzătură! Şi n’ar băga de seamă că amândoi cadrAşa ni-i rassa: individualistă; aşa ni-i breasla: certăreaţă«. Şicanele ungurilor. Ziarele din România scriu: In urma atitudinei patriotice a medicilor români, autorităţile maghiare fac toate dificultăţile şi mizeriile posibile, călătorilor, care întră în ţară prin gara Predeal. Aseară trenul accelerat a fost întârziat într’adins o oară întreagă. La sosirea în gara Predeal, poliţia ungurească în cap cu poliţaiul Kurg a oprit pe călători de a descinde din vagoane, sub pretext, că n’au jandarmi suficienţi pentru pază. Publicul a fost nevoit să stea o jumătate *) Vezi apelul din niul nostru poporal. Aviz pentru înscrierile la gimnaziul nostru din Braşov In vederea aglomerării probabile a şcolarilor veniţi de la alte gimnazii la gimnaziul nostru din Braşov, — Direcţiunea şcol. ne roagă să aducem la cunoştinţă tuturor, pe cari îi priveşte, că: a) în ziua de Marţi şi de Mercuri (1 şi 2 Septemvrie v.) se vor face înscrieri numai cu foştii elevi ai gimnaziului nostru şi înscrierile pentru cl. f. gimnazială (fără considerarea că de unde vin elevii: h) elevii veniţi de la alte şcoale se vor înscrie numai joi (în 3 Sept. v.) pănă la limitele impuse de încăperile şcolare. Este deci în interesul fiecărui şcolar al gimnaziului nostru, ca neapărat să se prezinte Luni sau Marţi la înscrieri, ca să nu rămână pe urmă fără loc în clasa sa! ULTIME ŞTIRI. Vinţui de jos, 13 Septembrie. Eun, Duminecă s’a ţinut aci darea de seamă a deputatului. Maniu ascultată de mari mulţimi de alegători. D-l Maniu a fost însoţit de deputaţii Vlad, St. Pop, şi preşidentul Mihaii, care a făcut însemnate declaraţii la situaţie, expunând un program de muncă pentru viitor. In rezoluţia luată la adunare s’a făcut protestare şi ordonanţa lui Apponyi pentru Dumineca viitoare îşi va ţinea darea de seamă la Gib. Dr. Vlad, şi la Făgăraş Dr. Şerban. Bibliografie. Din »Biblioteca poporală Socec« au apărut următorii numeri a 30 bani: Nr. 79, continuând Guy de Maupassant »Pe coastele Africei. Nr. 80. Halima »O naie şi una de nopţi«. Nr. 81—82 loan Popovici■ Bănăţeanu »Nuvele din viaţa meseriaşilor vol. I (55 bani). Nr. 83. »Fata Pope’« de Ion Bragoslav. Nr. 84. »Nuvele umoristice« de Ion Creangă, E. Baican, T. Stefanelli şi E Teliman. Nr. 85 — 86 »Smei şi Zâne« de Artur Gorovei /KK-uainij. Tot în Editura Socec au mai apărut: »Bătrânii« de Em. Gârleanu, schiţe din viaţa boerilor Moldoveni, edit. II. Preţul 3 Lei , iar din »Biblioteca Socec« a scriitorilor Români a apărut »O seamă de cuvinte« şi Cronica de Ioan Neculce (95 b.) Din »Biblioteca pentru toţi«, a apărut nr. 485 cuprinzând »Snoave« versificate de V. Bilciurescu. Bucolicele şi Georgicele lui Verginiu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. Strajanu. Bucurescu I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. Mureşianu. Preţul col. 2.60 plus 10 fii. porto. Traducerea e făcută de un bărbat competent, din cuvîntul cuvîrit şi e însoţită de analisa tuturor cuvintelor cuprinse în textul latin. Elevii gimnasialî, cari au fost nevoiţi pănă acuma a utiliza traduceri streine, desigur se vor bucura de acestă carte. POŞTA REDACŢIUNEI. H. P. P. Rândurile personalissime au mers la fofeldea. Pentru celelalte acuma se face socoteala. Aurel Dobrescu. Scrisoare la Pesta. E prea de tot aspru. Când. Poate în vreun număr poporal. Mai puţină admiraţie pentru faptele mari ale altora şi mai multă stăruinţă pentru faptele bune proprii. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Răni. Redactor respons.: Victor Branisce. Dr. S Silii 1. CIUBCU. VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena C on suit atiun i 1 on celebrităţile medicale, cu specialiştii de le facultatea de medicină din Viena. Telefon nr. 17065. Wällischhof, sanatoriu iranjat — după sistemul De Lahmann — cu toate întocmirile modern ale therapiei fisicale şi dietetice;/2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Maria-Enzensdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului : Dr. Marius Sturza