Gazeta Transilvaniei, martie 1910 (Anul 73, nr. 47-71)

1910-03-02 / nr. 47

condolenţele lor, iar şeful ei a spus: »Noi am luptat contra lui Lueger pe chestii de principiu, dar am preţuit precum se cuvine, personalitatea sa şi calităţile sale«. La cimitir va mai ţinea probabil un discurs un reprezentant al soc. acad. »României Jună«. O delegaţie a clubului român din parlamentul austriac, a societăţii studenţeşti „ România Jună“ şi a Românilor din Ungaria compusă din 40 persoane a depus astăzi 8 coroane colosale pe catafalcul primarului Lueger, toate coroanele erau decorate cu tricolorul român. Intre coroanele depuse din partea Românilor din Ardeal şi Ungaria se află şi o mare cunună împodobită cu o panglică tricoloră şi cu inscripţia: „Presa românească din Transilvania şi Ungaria — distinsului amic al poporului nostru.“ O admirabilă cunună s-a depus şi in numele partidului naţional român din Ardeal şi Ungaria. Telegramele de condolenţă sosite până acuma şi cununile depuse pănă azi sunt în număr de câteva mii. Au condolat între alţii toţi membrii casei domnitoare, Papa, reprezentanţii diplomatici ai străinătăţii, toţi miniştrii apoi nenumărate corporaţiuni şi instituţiuni din monarchie şi străinătate. Dintre condolenţe telegrafice sosite din părţile locuite de Români relevez telegramele ziarelor »Gazeta Transilvaniei«, »Tribuna« şi »Lupta«. Deja sindicatul presei române a sosit la adresa ajutorului de primar al Vienei Dr. Neumeyer, următoarea telegramă: Sindicatul pressei române din Transilvania şi Ungaria deplânge pierderea distinsului nostru bârbat, care în viaţa lui de neîntreruptă luptă a putut simţi şi durerile altora. Octavicn Goga, preşedinte, Sever Bocu vicepreşedinte. Telegrame au mai sosit de la partidul naţional român din Bucovina, Românii din Cernăuţi, Rădăuţi, Suceava, din Braşov, Arad, Sibiiu, dela mai multe societăţi academice româneşti şi dela numeroşi particulari. Pe mâne aşteptăm sosirea mai multor delegaţi ai ţăranilor români din Ardeal şi Ungaria. Din Orăştie şi-au anunţat sosirea 6 ţărani. Bucureşti, 28 Februarie. Eri seara a plecat spre Viena delegaţia consiliului comunal al capitalei, însărcinată să asiste la funeraliile d-rului Lueger. Delegaţia e condusă de d-l deputat şi consilier comunal Em. Guloglu. Dintre numeroasele condolenţe adresate primăriei Vienei şi familiei defunctului relevez următoarele: Comitetul central al Ligei culturale a adresat vice-primarului Vienei următoarea telelegramă de condolenţă: ■»Liga culturală regretă adânc încetarea din viaţă a neuitatului prieten al României. Preşedinte Sava Şomănescu. Preşedintele Senatului a expediat următoarea telgeramă: D-lui Dr. Neumayer ajutor de primar al Vienei. Senatul român, dureros impresionat de moartea d-rului Carol Lueger, ilustrul primar al Vienei, mare amic al României m-a însărcinat de a Vă exprima partea, pe care o ia la doliul Vienei şi a Vă ruga să binevoiţi a fi interpretul său pe lângă familia defunctului prezentându-i viile sale condoleanţe. Preşedintele Senatului român General Budişteanu. Preşedintele Camerei a adresat surorilor defunctului primar următoarea condolenţă: Camera deputaţilor m-a însărcinat să arăt familiei prea regretatului Dr. Lueger, durerea sinceră, pe care a simţit-o la trista ştire a morţei sale. Toţi Românii puneau un mare preţ pe pretinia sinceră a omului luminii, care s-a stins. Toţi deplâng această pierdere crudă. Vă exprim în numele Camerei aceste sentimente, la care adaug condolenţele mele personale. M. Ferechide, preşedintele Camerei deputaţilor. Au condolat şi câteva consilii comunale din provincie. Condolenţe călduroase au mai trimis d-l Ion Ţeţu în numele societăţii tCarpaţii* şi d-l S. Mândrescu în numele »Cercului Românilor de peste munţi«. Cor.* Pagina 2 GAZE T h r R A N S I L V A N i B I. Nr. 47 —101*1 şi de plictiseli pentru ea — începe să-i devie dragă, atrăgătoare... Ceasuri întregi stă pironită înaintea oglinzii. Mâna ei e veşnic ocupată cu acele plicticoase şi nesfârşite operaţiuni de transformare, pe care le sufere mai ales rochiile şi pălăriile femeilor, uneori şi exteriorul ei. Dar aceasta nu-i de ajuns. Pofta vine mâncând, un cuvânt de încurajare i-a descris o lume infinită de iluzii şi speranţe. Acum drumul iubirii, ce-i părea interzis pentru veşnicie sau aşa de puţin accesibil, că adeseori se întreba serios, dacă va putea şi ea fi iubită vreodată — ea, care ardea de dorinţa de a iubi — începe să-i apară sub un aspect mai puţin îngrijitor, în culori mai vesele şi mai favorabile ei. Devine chiar îndrăzneaţă, prezumpţioasă şi... pretenţioasă. Îşi aduce aminte, că pe când era mică şi n-avea încă conştiinţa urâciunii sale, părinţii ei o răsfăţau adesea cu cuvinte de tandreţe şi încurajare, ce se adresează de ordinul vârstei copilăreşti, şi cari rămân uneori singurele, vai! pe cari le aude omul In vieaţă... Că printr-acele cuvinte scumpe amin Românii şi Lueger. Deputatul român bucovinean O n c iu 1 consacră In ziarul »Reichspost“ un mişcător necrolog mult regretatului primar Lueger. »Dela al doilea asediu al Vienei din I partea Turcilor — scrie el — neamurile subjugate din imperiul habsburgic şi-au îndreptat întotdeauna privirile cătră Viena, ca spre un far de lumină şi libertate. Această fascinaţiune a exercitat-o Capitala timp de secole. In zilele noastre, nimeni mai bine ca Lueger a personificat forţa a ceasta liberatoare a Vienei. Noi, Românii, am găsit în neuitatul primar, un prie- I tin sincer, care nu ne-a refuzat nici- I odată sprijinul. Vienez până în măduva oaselor, hrănit numai cu idol de libertate, Lueger a ridicat cel dintâiu steagul nea- j i târnărei etnice al neamurilor oropsite, şi I aceasta într-o vreme când bântuia cu fu-! I rie boala şovinistă, când era ca o dogmă I intangibilă necesitatea heghemoniei unei naţionalităţi în dauna celorlalte. »Lui Lueger îi datoresc [recunoştinţă |a Românii din Ungaria. In favoarea lor au ridicat glasul, manifestându-se pe faţă şi cu energie în contra şovinismului maghiar. Sentimentele lui de dragoste pen- j I tru neamul nostru le-a arătat şi cu prile- J jul vizitei sale la Bucureşti şi cu acela al primirei delegaţiunei consiliului comunal al Capitalei României. Nici un alt bărbat Prelaţii bisericei noastre ortodoxe, I. P. S. Sa Mitropolitul Meţianu şi P. S. Sa, episcopul Aradului. I. I. Pop, asistând în Budapesta la şedinţele fundaţiunii Gozsdu, s-au prezentat noilor miniştri şi au fost primiţi foarte afabil. Declaraţii de-ale lui lusth, staţiunea ultimă din turneul de agitaţie electorală a lui lusth a fost oraşul Karczag. Aici a aflat de lipsă să-şi mai accentueze odată punctul său de vedere în chestia naţionanalităţilor şi a votului universal, desvinovăţindu-se de acuza, că el ar fi încheiat un pact cu naţionalităţile. Iată ce a zis el: In chestia naţionalităţilor a spus că dânsul — dacă ar ajunge la guvern — va înfiinţa legi foarte severe contra acelora, cari tind spre străinătate şi agită necontenit şi va şi aplica aceste legi nu ca guvernul 67-ist, care a făcut numai legi pe hârtie. Dânsul va dispune ca »agitatorii« să nu mai aibă drepturi politice. Pe aceia cari sunt, credincioşi naţiunei maghiare îi va trata ca pe nişte fraţi. Dânsul pretinde ca toţi streinii să ştie limba maghiară şi în cazul când aceştia nu se vor opune, nici dânsul nu va pune obstacole desvoltârii culturale şi economice a naţionalităţilor. Justh s-a întrebat apoi, dacă impunând astfel de condiţiuni, lucrează contra naţiunei. Dânsul voeşte ca legăturile dinte maghiari şi naţionalităţi să fie cât mai strânse, ei să se considere ca Iriţi, căci numai cu puterile unite se va putea ajunge la îndependenţa economică a ţării. In ce priveşte reforma electorală, dânsul doreşte ca votul să fie universal şi secret şi este convins de necesitatea votului secret, ca astfel să poată întra în parlament elementele, cari intr-adevăr lucrează pentru fericirea ţârei. tiridale, a impresionat-o mai ales mult o promisiune, ce i se făcea adesea şi care încă de pe atunci îi producea fiori neînţelese, dar puternici: că, dacă va fi ascultă- toare şi cuminte, când s-o face măre, are I să vie Făt-Frumos şi s-o ceară în căsătorie. Şi i se povestia atâtea lucruri năs- I drăvane despre acest mire fantastic, atâtea I minuni, că inima ei caldă şi curată începuse să-l iubească mai ’nainte de a şti ce este iubirea şi ce înţeles are cuvântul de căsătorie. Gând ’mai târziu decepţiunile vieţii de cari nu e scutit nimeni, dar cari vin mai de timpuriu la feteie ce n-au obrajii trandafirii — se abătură asupră-i smulgându-i una câte una, iluziile cu cari își hrănise mintea ei de copilă,amintirea lui Fătfrumos începu să-i pară și ea, ca multe altele de acelaș fel, o poveste ridiculă, o glumă stupidă, a cărei ironie deabia acum o simţia cu toată puterea, dar şi cu tot desgustul, unei minţi coapte şi deplin echilibrate. Dar să-l uite n-a putut... ţVf» Ui !,V. ) de stat austriac n-a făcut atâta bine Românilor din imperiul habsburgic ca defunctul primar al Vienei, — acest erou devenit legendar încă în viaţă fiind.“ Mişcări electorale şi constituiri. In Bihor. In 10 Martie c. — cum am anunţat — Românii din Bihor au ţinut o conferenţă în Oradea, în care s-a fixat atitudinea partidului naţional din părţile bihorene, în vederea alegerilor pentru cameră. La conferenţia au luat parte dintre deputaţii noştri d-nii: Dr. Mihali, Dr. Lucaciu şi Dr. Vaida. S-a decis, ca să se ia lupta electorală în comitat cu toată forţa. Să vor pune candidaţi în 7 cercuri electorale, unde Românii au şanse de reuşită. Aceste cercuri sunt: Beiuş, Ceica, Aleşd, Ţinca, Marghita, Bihor şi Ugra. In Beiuş va candida din nou d-l Dr. Vas. Lucaciu. Printre alţi candidaţi să amintesc d-nii: Dr. A. Lazar, N. Zigre, Dr. Coriolan Pop, Dr. Ciordaş şi câţiva preoţi din Bihor. Români bihoreni, la lucru ! # In comitatul Aradului. Ziarele ungureşti de ori publică — nu ştim din ce isvor — candidaţii partidului naţional român din comitatul Aradului. In comunicat să zicem că d-nii Dr. Oncu şi Dr. Suciu nu mai candidează. Astfel candidaţii după cercuri ar fi următorii: In cercul Siriei Dr. Ştefan C. Pop, în cerc. Radnei Vas. Goldiş, în cerc. '.Boroşineului Sever Bocu, în cerc. Iosăşel Dr. George Popa, adv. în Buteni, în cerc. Chişineului Ort. Goga, poetul nostru şi în cerc. Sânt- Anei, Dr. Iustin Marsen, adv. * Şvabii din Bănat. Şvabii din Bănat se deşteaptă tot mai mult la viaţă naţională. Partidul german poporal, de care se ţin Şvabii naţionalişti, are 5 candidaţi pentru alegeri, anume vor păşi ca candidaţi: Edmund Steinacker, Victor Orendi, Dr. Kremling, Dr. Simeon Rarran şi Ioan Rosier. Şvabii vor face alianţă la alegeri cu minorităţile sau majorităţile române din cercuri.* Diferiţi candidaţi. Ziarele din Budapesta anunţă, că în cercul electoral al Hărmanului, din comitatul Braşovului, va candida Dr. Jekel, fost vice-comite în Braşov, cu programul partidului muncii. — In Şimieu (Sălagu) îşi pune din nou candidatura bar. Banffy. In 20 f. c. îşi ţine darea de samă. — In Timişoara s-a pornit o mişcare, ca Wekerle, deputatul de acum al Timişorii, să fie rugat a întră în partidul muncii şi cu acest program să primească din nou candidatura. * In Caransebeş. Ca întregire la ştirea, ce am dat-o despre mişcarea burdistă din Caransebeş, ni se scrie, că cu prilejul constituirii partdului muncii, Burdia şi-a ţinut darea de samă. Aderenţii lui l-au candidat din nou. Credem însă, că acum va mânca-o nespălată. Intre creaturile burdiste, cari au fost la »adunătură« sunt nume necunoscute, obscure, cum e Petru Brancovici, ales de prezident al partidului muncii, apoi Zăria Miulescu, Pavel Şandru, Petru Borţun, preoţii Grozăvescu din Corneareva, Vasile Paicu, David Popiştiu, Mateiu Olariu, etc. O ceată de lingăi scârboşi ! Aplicarea convenţiunei comerciale româno-austro-ungare. In cercurile, bine informate, vieneze se asigură că, cu toate greutăţile politice ce-i stau în cale, convenţia comercială încheiată i.tre Austro- Ungaria şi România se va aplica în curând. Spre a se ajunge la acest rezultat, s’a recurs la următoarea soluţiune : Cum între România şi Austro-Ungaria există o convenţiune veterinară specială, vitele, oile şi porcii vor fi adresaţi autorităţilor sanitare austro-ungare de la frontieră, iar aceştia, după ce vor da certificatul de sănătate, vor remite destinatarului transporturile. Aşa că, veterinarii oficiali vor servi ca intermediari între crescătorul român şi cumpărătorul ungur, in chipul acesta se asigură României concesiunile de export obţinute prin noua convenţie, iar Austro- Ungaria are şi ea posibilitatea de a beneficia de scăderile de tarif, căpătate din partea României. Din camera romană, in şedinţa de Sâmbătă a camerei s’a votat proiectul de lege pentru reorganizarea Casaţiei cu 69 bile albe contra 2 negre. In curând se vor depune la cameră câteva proiecte de legi importante, cari vor face probabilă prelungirea sesiunei Corpurilor legiuitoare pănă la sfârşitul lui Martie. Noul budget al statului a fost fixat la cifra de 461 milioane lei, cu un spor de aproape 26 milioane, faţă de budgetul în curs. O mică dare de seamă. Abrud, 3 Martie 1910. Anii trecuţi 1908 şi 1909 au fost cei mai nefavorabili ani pentru industria minieră din »Munţii apuseni«. Atât secetaî-*-'' cât şi iarna cea lungă începută pe la finea lui Octomvrie 1908 şi terminată abia prin Aprilie 1909, a contribuit ca şteampuriie să stea, deci ca lucrările în mine să stagneze. Cu atât mai favorabil pentru industria minerieră este timpul de acum. În iarna aceasta şteampuriie abia au pauzat, —■ deja pe la mijlocul lunei Februarie a anului c, toate erau în funcţiune şi aurul de şteampuri în săptămâna trecută s-a adus în comerţ. Se înţelege, că şi minele se lucrează mai intenziv şi numărul minelor în benedicţie, creşte din zi în zi. Producţia aurului liber, încă din luna ianuarie a anului curent, a cresei— treptat — din săptămână în săptămână. Cele 3 institute principale pentru schimbarea aurului — anume colturile erariale din Zlatna, oficiul reg. pentru schimbarea metalelor din Abrud-sat şi firma comercială Dr. Wagner din Abrud — în ultima săptămână kau schimbat aur în preţ de 72.000 cor., care corespunde unei cantităţi de circa 30 kg.