Gazeta Transilvaniei, aprilie 1910 (Anul 73, nr. 72-94)

1910-04-01 / nr. 72

e pianiste române din Bucureşti. Tânăra artistă Cella Delavrancea, fiica marelui nostru scriitor şi orator Barbu Delavran­cea, a dat în trecerea ei spre Bucureşti un concert, care a stors admiraţiunea pu­blicului sibi­an. D-şoara Cella Dela­vrancea, care este de altfel mult agreată la curtea regală şi princiară a României, a captivat auditorul prin technica ei ad­mirabilă şi îndeosebi prin modul uimitor cum a ştiut să interpreteze şi să dea viaţă operelor marilor maeştri compozitori. Con­certul artistei a fost în adevărata accepţie a cuvântului un rar eveniment muzical pentru Sibieni. a-u. *7 Din România. Bucureşti, 30 Martie v. Beta Academia Română. D-l I. Bog­dan, profesor universitar şi membru al Academiei, a fost numit preşedinte al co­misiei istorice a României. Le­nii dr. Un­­ciul şi I. Bianu, profesori universitari şi membrii ai Academiei şi C. Găisescu şi D. Rusu, doctori în litere şi filozofie, au fost numiţi membrii în această comisie, pe timp de 7 ani, cu începere de la 1 Aprilie a. c. Noua lege a teatrelor. Potrivit legei şle celei nouă a teatrelor, ministerul instruc­ţiei publice va face următoarele confirmări şi numiri: D-nul Pompiliu Eliade, ca di­rector al teatrelor şi director al teatrului din Bucureşti. D. I. Procopiu, deputat, mem­bru în conziliul de administraţie al teatru­lui din Bucureşti, ca reprezentant al mi­nisterului în acest conziliu. D. I. Brătescu- Voineşti, deputat, om de litere, ca mem­bru în comitetul de lectură al Teatrului din Bucureşti, numit de minister. Haralamb G. Leca, ca director al Teatrului din Iaşi. Gr. Buicliu, senator, membru în consiliul de administraţie al teatrului din Iaşi, ca reprezentant, al ministerului. Anton Nanu, ca membru în comitetul de lectură al tea­trului din Iaşi. N. Gane, membru al Aca­demiei Române, numit de minister. Al. Ol­­teanu, ca director al teatrului din Craiova. N. Cantuniari şi I. Florescu ca membrii, în­tâiul în consiliul de administraţia ca re­prezentant al ministerului, și al doilea ca membru în comitetul de lectură. * Interzicerea banchetelor militare în România. D. general Crăiniceanu a dat zilele trecute un ordin circular tuturor co­mandamentelor, prin care se interzic ban­chetele militare. Acest ordin a fost impus de următoarele consideraţiuni: Ori de câte ori se făcea o schimbare de comandant al unui corp de trupă, ofiţerii erau puşi la contribuţie. Se dedeau banchete coman­danţilor, cari piecau şi celor cari veneau. Apoi la zilele patronale, fie ale corpurilor de trupă, fie ale comandanţilor, se dedeau Nr. 72.—1910 GAZETA TRANSILVANIEI., Jenică Până şi Misăilă râdea de-şi ţinea coastele şi i­ se lungea gura până la urechi. Aşa am petrecut la cazarmă un an de zile întreg. Gând mai bine, când mai râu, când pe cai, când dedesubt, când li­ber, când... Da a trecut anul iute. Am fost la părăzi ars de soare, am fost la 10 Mai murat de pioae, am fost în foc sau mai drept vorbind la locuri, ba am făcut chiar şi o manevră ca soldat ! Mi-am trecut apoi examenele la sfârşitul anului şi astăzi sunt cogeamite ofiţer în rezervă, iar ca mâne voiu trece la gloate. La început, când m-am văzut scăpat de grija cazarmei, am­ simţit o nespusă bucurie, căci reveneam iarăşi la libertate, deşi nu prea ştiam ce se fac în libertatea mea. Acum însă, cu cât timpul ce trece aşa de iute mă îndepărtează de acele zile petrecute în cazarmă, cu atâta parcă îmi aduc aminte mai cu plăcere de greutăţile prin care am trecut, de neajunsurile pe cari le-am întâmpinat, de farsele pe care le-am făcut, şi chiar de micile mizerii ce am suferit. Şi îmi pare cu atâta mai rău după toate, cu cât le-am lăsat mai departe în urmă în drumul, pe care merg năprasnic tot înainte. Cel mult dacă îmi este dat să mă uit puţin înapoi şi să compar. De atunci multe lucruri cu siguranţă că s-au schimbat, obiceiurile căzărmii însă, am avut chiar ori satisfacţia să văd că au rămas aceleaşi. Acelaş respect de grad, acelaş dis­preţ pentru tot ce nu poartă o uniformă. Mă dusesem în adevăr să fac o vi­zită de politeţă generalului. Când am su­nat la uşă, un soldat care mătura în ogradă s-a apropiat de mine şi foarte mi­rat m a întrebat: »Adecă, că ce sunt d-ta la d-l ge­neral *?« Nu-i venea să creadă soldatului că un simplu civil ca mine poate să între în casa unui cogeametu general. Şi eu am fost odată ca ei. Un ge­neral îmi părea ceva supraomenesc, ceva aşa de grozav, că mai bine intram în fun­dul pământului decât să-l fi întâlnit pe stradă. Astăzi însă am ajuns să fac vizită chiar generalului şi pe fostul meu colonel de multe ori să mă fac, că nu-l văd ! Iar colonelul crapă de ciudă, că nu mă mai poate pune la­­închisoare.« Al. N. Gane, de­ asemenea banchete. Se mai dedeau ban­chete şi diferitelor misiuni militare străine. Pentru organizarea tuturor acelor banchete se impuneau ofiţerii la câte-o contribuţie de 20, 30 şi chiar 50 lei. Spre a scăpa ofi­ţerii de aceste contribuţiuni costisitoare, d. ministru de război a dat ordinul de care vorbim. Se vor permite numai ban­chetele, ce va fi nevoe să se dea în onoa­rea membrilor familiei regale, de pildă când A. S. R. Principele Ferdinand face inspecţiuni, sau A. S. R. Principesa Maria vizitează regimentul de roşiori, pe care îl comandă în mod onorific. Măsura aceasta a d-lui ministru, scrie »V. N.«, de război a fost primită cu multă satisfacţie de că­­tră ofiţeri. ti. 0­3 ABON­ATE LA­­GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Aprilie st. v. 1910 sa deschide nou abonament la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina mulţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulată a ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă ca să se reguleze abonamentul restant, almin­­trea va fi oprită trimiterea ziarului. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane, Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRAŢIUNEA Cronica externă. Chestia albaneză in camera tur­cească. Camera turcească a discutat alal­­tăeri chestiunea albaneză. Deputaţii alba­nezi au declarat, că revolta din Albania se datoreşte relei administraţiuni şi pro­­cedeurilor arbitrare al funcţionarilor De­putatul Ismael Kemal a arătat între al­tele cât de mare este patriotismul şi cre­dinţa Albanezilor şi a atacat pe miniştrii de interne şi de finanţe din cauza declara­­ţiunilor ce au făcut unor ziarişti ruşi cu privire la crearea unei alianţe balcanice şi la concederea autonomi­i pentru Macedo­nia. Ministerul de interne a reînoit des­­minţirea dată în acea­dă chestiune. Depu­tatul albanez Mufid­s a ridicat cu asprime în contra expediţiunei lui Djavid paşa din anul trecut declarând, că generalul e un om crud şi sanguinar. Miniştrii de interne şi de războiu au protestat cu energie con­tra ofenzei adusă generalului Djavid paşa Marele vizir luând apoi cuvântul a arătat frumoasele calităţi ale Albanezilor zicând, că ei ar fi cea mai frumoasă po­doabă a coroanei otomane. Marele vizir a justificat apoi măsurile luate în Albania declarându-le absolut necesare. Guvernul are datoria să asigure liniştea în Albania, pentru că de această linişte depinde situa­­ţiunea Turciei europene şi binele popula­­ţiunei albaneze. Discuţ­unea a fost încheiată. Discur­sul marelui vizir a produs o impresiune bună.* Principe japonez la Petersburg. Su­veranii Rusiei au primit alaltăeri în au­­d­enţă pe principele Fuşimi. După amiază ţarul a primit în audienţă pe Hilmi paşa. * Din cuma rusască. S-a supus Dumei proectul de lege secret cerând credite pen­tru apărarea naţională pe timp de 10 ani şi arătând modul de acoperire al acestor cheltueli. Proectul a fost trimis studiului comisiunei pentru apărarea naţională şi comisiunei financiare ŞTIRI. — 31 Martie ». Ultima şedinţă a societăţii geografice române. In sala de şedinţe a senatului din Bucureşti a avut loc Duminecă seara a doua şi ultima şedinţă a societăţii geo­grafice sub presidiul Principelui Ferdinand, având la stânga pe A. S. Regală Princi­pele Carol. D-l maior Ernest Şolcănescu a vorbit despre »Studii geografice militare asupra Văei Trotuşului«, iar d-l Popescu Ciocănel despre »Influenţa orientală în toponimia românească«, făcând constatarea, că se simte lipsia unor dicţionare geogra­fice speciale. S-a întrat apoi in şedinţa intimă, in care s-a votat budgetul pe anul 1910 şi s-au ales noi membri. Promoţiune. Din Cernăuţi ni­ se scrie: Sâmbătă în 9 Aprilie st. n. s-a promovat în aula univ. din Cernităţi doctor în sf. teologie d-l Cornel Corneanu secretar con­­zistorial în Caransebeş. Prim ministrul contele Kimen zace de câteva zile bolnav de friguri. Foile ma­ghiare scriu, că după însănătoşarea sa Khuen va pleca într-un concediu pentru­­­a să restabili pe deplin. »Pesti Naploc în­registrând ştirea spune că prim-ministrul nu vrea să fie de faţă la publicarea listei oficiale a partidului muncii. Director al căilor ferate ung a fost numit vice-directorul de până acum Ioan Marx consilier ministerial. Despre noul director se spune, că este o capacitate ca și Baross, celebrul ministru de comerciu al Ungariei. in sala de la hotelul »Europa« va con­certa Dumineca seara muzica regimentului 2, sub conducerea dirigentului acestei mu­zici. Începutul la oarele 8 seara. Intrarea 60 bani. Victimele catastrofei de la Ököritó. Din statistic­a oficială, apărută alaltăeri, despre victi­mele locului ,îngrozitor de la Ököritó reţineau următoarele date lugubre: Numă­­­­rul victimelor este 325 morţi şi 99 rem­rig. Ce­l mai multe victime, în număr de 1 238 aparţin comunei Ököritó, iar restul al­tor 18 comune din trei cercuri preto­riale. O delegaţie militară japoneză, care fos­se zilele trecute la Viena, pentru a vi­zita instituţiunile militare austriace, a fost primită alaltăeri in audienţă de Maj. Sa Monarchul. Dela banca »Racoţana« primim spre publicare următoarele: Subscrisul aduc prin aceasta la cunoştinţa celor interesaţi, că cu ziua de 14 Aprilie m-am retras din conducerea institutului de credit şi eco­nomii »Racoţana« din Şeica-mare, şi mul­­ţămesc tuturor acelora, cari au binevoit a mă ajuta în conducerea acelui institut, de la înfiinţarea lui şi până astăzi. Beka­­mare, în 13 Aprile 1910. Cu deosebită sti­mă Nicolae Racoţia, medic cercual. Talare pentru judecători. Ministrul Székely, e vorba, să introducă pentru ju­decători cu începere dela 1 Ianuarie 1911 talarele obicinuite în toate ţările apusului. Victoria vegetarianilor. Pe­ntru luptă­torii de circ şi atleţi, regimul cel mai po­trivit e cel vegetarian. Aşa susţine un medic francez, care a făcut experienţe. La o luptă între un vegetarian şi un luptător carnivor, a eşit învingător cei dintâi. Doi­­­zeci de lupte între atleţi de ambele re­gimuri alimentare au dat rezultate favo­rabile vegetarianilor. Dintre 15 carnivori numai doi au fost în stare sa ţie braţele întinse un sfert de ora, pe când din 32 de vegetariani 22 au trecut considerabil peste acest termin. Revista »Cumpăna« reorganizându-se, va apare de aci înainte odată pe lună, cu un număr mai mare de pagini şi de co­laboratori. Numărul viitor va apare la 9­­ Aprilie 1910. Pagina 8. Cometă Halley a fost observată alal­tăeri la oarele 4 şi juni. dimineaţa de ob­servatorul vienez. Convocare la adunarea ordinară de primăvară a des­părţământului Sibiiu, aparţinător »Reuniu­nii învăţătorilor români gr. cat. din archi­­dieceza gr.-cat. de Alba-lulia şi Făgăraş*, ce se va ţinea la 8 oare a. m. în localul şcoalei gr. cat. din Szelindek (Slimnic) la 8 Maiu st. n. 1910. Program: 1) Participarea la servi­ciul divin. 2) Prelegere practică din învă­ţământul intuitiv »Vaca«, de Ioan Stănilă. 3) Prelegere practică din higienă »îngri­jirea corpului«, de A. Recean. 4) Prelegere practică din fizică »Despre corpurile ae­­riane«, de T. Sârbu 5) Deschiderea adu­nării prin prezident. 6) Disertaţie din sfera pedagogică, de L. Maior. 7) Disertaţie po­porală »Cultura, munca şi cruţarea«, de Petru Olariu. 8) Constatarea membrilor prezenţi. 9) Discuţiune asupra prelegeri­lor practice precum şi a disertaţiunilor. 10) Referata comisiunii asupra dispoziţiu­­nilor cuprinse în proiectul de statuie pen­tru înfiinţarea unui »Orfelinat« al învăţă­torilor gr. cat. din archidieceză. 11) Stato­­rirea budgetului anului viitor. 12) Alege­rea oficialilor. 13) Statorirea locului şi a programei adunării de toamnă 14) Even­tuale propuneri. 15) Închiderea adunării. Sibiiu, in 8 Aprilie 1910. Romul Botezan m. p., Petru Olariu m. p., prezident, notar. Budapesta, 13 Aprilie. Şeful de­mocraţilor capitalei, fostul dep. Vi­­szonyi, care promisese lui Khuen spri­jinul aderenţilor săi, a notificat ori prim-ministrului, că nu-l va mai spri­jini, deoarece s’a convins, că întreaga activitate a guvernului actual e în­dreptată spre a reînvia vechiul re­gim tiszaist. Viena, 13 Aprilie. După ştiri pro­venite din cercuri militare, pertracta­rea finală în afacerea de otrăvire cu d­aucali a locotenentului Hofrichter se va ţinea în 28 i. c. n. Constantinopol, 13 Aprilie. Un nu­măr mai mare de şefi ai revoluţiu­­nei albaneze au depus armele. Se pre­vede că în câteva zile spiritele se vor linişti. Belgrad, 13 Aprilie. Din sursă bună se anunţă, că sultanul a confe­rit regelui Petru al Serbiei, titlul de posesor al primului regiment de ca­valerie de gardă; d lui Passici, pri­mul ministru sârb, titlul de paşă, iar d-lui Milovanovici, ministrul de ex­terne, pe acel de bey. Bruxelles, 13 Aprilie. O telegramă din Ostend­a vesteşte despre un nou naufragiu întâmplat pe canalul Mînecii şi care a făcut 9 victime omeneşti. Vaporul englez „Impresia“ s a cioc­nit pe timp de ceaţă cu un vas pi­lot, cufundându-l. Pe vaporul cufun­dat se aflau 9 persoane; nici una n-a fost salvata. New­ York, 13 Aprilie. Lângă Bo­­wite, în Texas, 14 lucrători ocupaţi la construirea unei căi ferate au fost ucişi prin explozia prea timpurie a unei mine. Triest, 13 Aprilie. Dri dimineaţă s-a lansat noul vas de răsboiu „Zryni“ care are o depl­sare de 14,457 tone. Au asistat la ceremonia lansărei va­sului, archiducele Francisc Ferdinand, ducesa de Hohenberg, archiducele Francisc Salvator, archiducesa Maria Valeria, comandantul marinei, amiralul Montecuccoli, ministrul apărărei na­ţionale, numeroşi amirali, generali, autorităţile, deputaţi, mai mulţi ata­şaţi militari străini, corpul consular. Naşă a vasului a fost archiducesa Maria Valeria. FOSTA REDACŢIEI. Mai multora. Tablourile „Ecce homo“ şi „Golgota“ sunt de vânzare pentru preţul de 50 cor. Proprietar : Dr. Aurel­­Mureşianu. Succesorii. Redactor respons.: Ioan Spuderca.

Next