Gazeta Transilvaniei, iulie 1910 (Anul 73, nr. 141-161)

1910-07-01 / nr. 141

Nr. 141—1910 GAZETA TRANSI­LV­A­NIE L Adunarea naţională cretană între al­tele a decis, că Creta va îndeplini preten­ţiile puterilor. Se crede, că aceasta e un pas spre resolvarea pacinică a chestiei cretane. „Un protopop agitator.“ Oradea-mare, 9 Iulie n. Dăunăzi cetii în »Gazeta Transilva­niei d­intr-o scurtă telegramă din Cluj, că protopopul Ioan Pop din Morlaca a fost osândit la 6 luni temniţă pentru pretinsă agitaţie săvârşită în adunarea învăţători­lor săi districtuali. Am trăsărit la aceasta ştire, ce se pierdea printre celelalte multe şi mai puţin importante, şi fiindcă se promitea un »raport« cu interes urmăriam gazetele, ca se vad şi cum se face »un protopop« agitator, după ce am văzut deja pe aici, cum se face câte un proto­pop instigatorul urei confesionale, unealta contrarilor noştri, ba am văzut cum se preface şi câte un vicar din Paul în Saul.. .. N’am aflat nimic. Ziarele noastre celelalte toate înregistrau fidel telegrama scurtă a »Gazetei« fără a mai face nici măcar o schimbare stilară, dar mi-te vre­un comentar. Trebue să declar, că în acele zile m-am luminat, in mod nefavorabil asupra ziaristicei noastre. Şi mi-am zis adese: Se poate înregistra aşa, pur şi simplu, o ştire atât de izbitoare, fără nici un co­mentar, fără a esprima o mirare, o indig­nare, o nedumerire ? Cum ? Ziariştii noş­tri nu găsesc nimic de remarcat, nimic de comentat, când se condamnă un pro­topop pentru agitaţie comisă în adunarea învăţătorilor districtuali ? E aceasta un lucru aşa de comun, nn­cât să se poată înregistra, ca ori­ce dat statistic? Doar protopopii noştri sunt inspectori şcolastici! Şi sunt datori să asiste la adunările învăţătorilor, unde se ţin atari adunări, şi trebue să fee cuvânt acolo. Acum, cum vine un protopop ca să »agite« acolo? Sau dacă nu agită, cum de este osândit pentru »agitaţie«. Pe când eram preocupat, zilnic, de atari frământări cu gândul, dacă întâm­plarea mă aduce, în călătorie, faţă în faţă cu »protopopul agitator«, simpaticul pro­topop Ioan Pop, din Morlaca. Mare mi-a fost bucuria, să aud de la cel mai clasic martor, detailurile acestui caz, care mie mi­ se pare simptomatic, mai ales în a­­ceasta eră a pacificatorilor conţi Khuen şi Tisza. — Cum se poate, frate, ca să te faci aşa un mare agitator? Eu te ştiam un om de treabă şi iubit de toţi? !.. . întreb pe cunoscutul meu, devenit »agitator« ori »martir«, ori cum să-i zic, una din două. Iată cum mi-a povestit interlocuto­rul meu antecedentele procesului său de agitaţie: »Prin Martie 1909 postul de notariu s-a întregit prin alegere, fiind 3 candidaţi românul, Horaţiu Gruciu şi 2 jidani, ş­i îndemnat de simţul meu de datorie naţi­onală şi având făgăduinţa întărită prin cu­vântul de onoare al candidatului român,­­ precum şi în scris a părintelui candidatu­lui (notariul Nicolae Cruciu) că îşi vor da­­ silinţa a fi în cele mai bune raporturi cu mine, — am stăruit şi am şi răuşit, ca a­­legerea lui Horaţiu Cruciu să se facă cu unanimitate. — N’a trecut însă bine nici măcar o lună dela alegere şi notarul meu român — absolut fără nici un motiv dat din partea mea începe a­ mă lovi din toate părţile, începe cu atacarea grânariului bise­­ricei, pretinzându-l pe sama comunei poli­tice pe motivul, că s’a creat din banii de încuartirării,de pe timpul manevrelor din 1895. Lasă apoi să mi­ se păşuneze un fâ­­naţ de vre-o 10 cară fân porţiune cano­nică folosită din timpuri imemorate în tot anul şi de antecesorii mei preoţi, — lasă a mi­ se împuşca într’una zi 3 cân­, — ad­mite dacă nu a chiar inspirat însuşi ca în cancelaria notarială cu sigil comunal şi signatura judelui comunal să se facă acu­ză la conzi­toriu în potriva mea, încearcă a mă scoate la lucrul direct al drumurilor şi şanţurilor, şi ca culme a tuturor din prilejul unui toast ţinut în prezenţa lui la o adunare de învăţători în luna Mai — mă arată ca agitator intervertind zisele mele. Nici unul dintre cei 8 martori (7 învăţă­tori şi un preot) nu verifică vorbele ce mi-lea atribuit, el însă rămâne statornic şi întăreşte cu jurământ insinuarea făcută. Rodul congriiei şi ajutoarelor de stat se arată căci toţi martorii deşi nu verifi­că acuza dacă fac mărturisiri foarte şovă­itoare, nu-şi aduc aminte, ba unul susţi­nea sus şi tare că am făcut politică. Dar procesul cum a decurs?—întreb eu, făcând acum un interview complet. — Ca de obiceiu. Perfr’actarea a avut loc înaintea tribunalului, nu la curtea cu jurați, în două rânduri, mai pe urmă în 30 iunie, când a fost ascultat ultimul martor. Procurorul m­-a acusat, advocatul meu, Dr. I. Pordea, m’a apărat, tribunalul m’a judecat, şi m’a osândit la 6 luni temniţă de stat şi 100 cor. amendă. Fireşte am făcut recurs , ce va fi, vom vedea. De­ocamdată eu socotesc, că ar fi bine ca preoţii noştri să nu să mai es­­pună pentru notari români; esperienţa a­­rată, că ei caută a-şi face trecere şi me­rite »patriotice« în feliul notariului meu. In­colo eu socotesc toată chestia ca o persecuţie politică pentru puţinul rost cultural, ce-l port şi eu în aceste părţi, lucrând la o bancă, zidind câte-o biserică şi stăruind să înfiinţez o parochie în Hue­din, vecinătatea sediului meu protopopesc. Când am fi putut discuta mai inte­resant fondul și motivele afacerii, a trebuit să mă despart de interlocutorul meu, care­­ a părăsit trenul. Un călător. P. S. Fiind­că s’a făcut oare­care a­­rtisie la ziarele noastre, pentru cinstea lor, trebue să relevez, că cele din Româ­nia sunt şi mai rău informate. »Univer­sul* şi celelalte au făcut din protopopul Morlăcii, Episcopul Aradului loan Pop,— şi s’au scandalisat, in fine, de aceasta cu­tezanţă de a osândi pe un episcop ! Un protopop, fireşte, e altceva, chinare mai frumos decât oricare altul sub soare, căci ce ziua zidea, noaptea se surpa Atunci i­ s-a arătat în vis, că spre a-şi pu-­­ tea duce opera la îndeplinire va trebui să­­ aducă o jertfă tot atât de mare, pe cât de măreaţă era ţinta la care aspira. Poe­tul popular îi cere ca jertfă pe cea mai iu­bită fiinţă, pe soţia sa tânără, pe care mă­­estrul primeşte s-o zid­ească, dând tot ce avea mai scump pe lume spre a-şi împlini misiunea pentru care a fost născut pe pă­mânt. Totdeauna, de câte­ ori citesc această podoabă a literaturii noastre populare, îmi aduc aminte de misiunea ce vi-aţi ales-o d-voastră, iubiţi domni profesori. Câţi din­tre d-voastră v-aţi respins perspective a­­demenitoare spre a primi corvada carierii de dascăl. Cine cunoaşte ceasurile de grea luptă sufletească, în care cei mai mulţi dintre d-voastră, trebuind să se rezemneze îndoit in împrejurările grele în cari trăiai, au adus marea jertfă: munca neştiută şi necântată de poeţi, jertfa anonimă a su­fletului ce-l treceţi în generaţiile de Ro­mâni vrednici şi cu carte. Şi precum legendarul Manole aducea jertfa fără să-şi caute cântăreţul, găsin­­du-l însă pentru că fapta îi era prea mare decât a rămânea înecată în uitare, tot ast­fel aş dori, ca în mine să vedeţi pe cel ce în numele recunoscătorilor d-voastră elevi, vă aduce prinosul de mulţumită a­­dâncă.­­ Sunt de­sigur pe lumea asta clădiri mai măreţe decât cea pe care aţi ridi­cat-o d-voastră. Noi Românii din Ardeal însă nu avem alte mai scumpe. Şi când, în care de cucernicie simţi nevoia să-ţi pleci genunchii şi să te închini lui Dum­nezeu, atunci nu te chiamă să intri in ele nici măreţul dom din Colonia, nici fai­moasa catedrală din cutare oraş al Euro­pei, ci te îndrepţi spre bisericuţa copilă­riei tale, unde ai învăţat mai întâi să ro­steşti mai întâi rugăciunea mângăi­­toare. De aceea, iubite d-le director şi iu­biţi d-ni profesori, ne vedeţi aici venind cu suflete recunoscătoare şi cu dorinţa vie, să vă dea Dumnezeu tărie şi viaţă spre a păstra mai departe cu atâta vred­nicie comoara scumpă a gimnaziului ro­mân din Braşov. ŞTIRI. Regele Carol la Viena- »Viitorul« află, că intre 15 şi 30 August Regele Carol se va duce la Viena spre a vizita pe împă­ratul Austro-Ungariei şi a-l felicita cu această ocazie personal pentru jubileul de 80 ani. Regele va fi însoţit de Principele Ferdinand în acea călătorie şi de d-l mi­nistru de război­, D. Cunţan. Despre moartea regre­tatului profesor Cunţan, corpul profesoral dela seminarul nostru din Sibiiu, a dat următorul necrolog: Corpul profesoral dela seminarul »Andreian« aduce cu durere la cunoştinţă, că valorosul său membru De­­metriu Cunţan, presbiter, spiritual, profe­sor de cântare bisericească şi tipic etc. după un serviciu credincios de’46 ani, în al 74-lea an al­ităţii, şi-a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului Duminecă, în 27 Iunie st. v. a. c. în Sălişte, înmormântarea a avut loc Marţi, în 29 iunie st. v. a. m., după serviciul divin în curtea bisericii mari din Sălişte. — Vecinica lui pomenire ! Apel cătră abiturienţii jubilări din 1900 dela gimnaziul din Braşov. Cu oca­­ziunea întâlnirii noastre după 10 ani am înfiinţat, dimpreună cu absolvenţii din 1895 un fond la masa studenţilor, selvind cor. 600, hotărând ca la acest fond se contribuim şi pe viitor an de an cu cel puţin 10 cor. de fiecare ! Deoare­ce la întâlnirea colegială, au luat parte dintre noi numai 13 inşi, de aceea rog pe a­­ceasta cale pe aceia, cari au absentat de la întrunire (vreo 15 inşi) să se identifice în hotărârea luată şi ca semn că sunt solidari cu noi să-şi trimită în timpul cel mai scurt cel puţin câte 10 cor. la masa studenţilor, asemenea ceea ce sunt rugaţi a îndeplini şi pe viitor în fiecare an în luna iunie. Fondul va purta numele: »Fondul abiturienţilor din 1895 şi 1900«. Aurel Nistor preot. Cununii. D-şoara Marioara Macsimi­­lian şi d-l Petru Debu ne anunţă cunu­nia lor religioasă, care se va ţinea în 4/17 iulie a. c. la oarele 5 p. m. în bise­rica gr. or. a Sfintei Adormiri din Bra­şovul vechiu. D-şoara Livia Glonţa şi d-l Romul Doctor, absolvent de teologie ne anunţă cununia lor religioasă, care se va oficia Duminecă în 11 Iulie v. la oarele 4 p. m. in biserica gr. or. din Beclean. Felicitări părinţilor şi tinerilor miri! Teologi-grevişti. Din Cernăuţi ni se scrie: Teologii din seminariul greco orien­tal din Cernăuţi au declarat în 8/VII grevă generală prin foame. Cauza acestei greve e costul mizerabil, pe care-l dă semina­riştilor bucătarul polon Koczko, care a luat în arendă de la conzistor întreţinerea seminariştilor, primind pentru fiecare se­minarist lunar 76 coroane. Seminariştii speră că prin acest mijloc drastic vor face, ca cei chemaţi, în prima linie con­­zistorul gr. or. al Bucovinei, se pimă ca­păt acestor rele,cari de ani de zile bantul în seminar. B. a. In jurul dispariţiei ,lui loban Orth,­ Consiliul tribunalului Curţ­i imperiale din­­ Viena sub preşidenţia prezidentului cava- ; Ier Seidl s’a ocupat zilele acestea cu cere-­­ rea Arhiducelui [losif Ferdinand, un nepot al arhiducelui loan Salvator, numit loan Orth, care acum 20 de ani a dispărut fără urmă. Precum se ştie loan Orth s’a căsătorit acum 20 ani la Londra cu ar­tista Stubi Mili, apoi în tovărăşia a 3 ofi­ţeri şi 24 matrozi a plecat cu vaporul Santa Margareta spre America. Dânsul a fost văzut pentru ultima dată la 10 iulie 1890 când a plecat cu vaporul de la Buenos Ayres spre Valparaiso. Acu­ma sunt 20 de ani, că nu se ştie nimic nici despre dânsul nici despre persoanele care-l întovărăşiau. Nepotul lui voeşte să dovedească că vaporul a dispărut în va­luri la 21 iulie 1890 la Cap Ford, în urma unui uragan îngrozitor, şi prin aceasta cere ca unchiul lui să fie declarat mort şi să desemneze un tutor. Tutor a fost numit avocatul Leopold Teltscher, iar or­dinul referitor la chestia aceasta a apărut în »Monitorul oficial« şi în toate gaze­tele din străinătate. Dacă în timp de 6 luni nu se prezintă nimeni se dovedească că Ioan Orth trăeşte declararea morţii se va ridica la valoare de drept. In cazul acesta si celelalte persoane, ce se aflau pe vapor, vor fi declarate moarte. Cu balonul peste oceanul atlantic-Ziarele »New­-York Times« şi »Daily Te­legraph« au pus la dispoziţia aviatorului Wellman o sumă de bani, ca să treacă cu balonul peste Oceanul Atlantic. Dânsul va pleca în August sau în Septembrie şi va parcurge cu balonul distanţa New-York, Londra. »Daily Telegraph« atrage atenţia cetitorilor săi, că sborul peste Ocean va reuşi probabil, aceasta însă nu dovedeşte, că baloanele se vor putea pune în servi­ciul comerţului între aceste două conti­nente. Scopul este a se dovedi, că baloane pot servi în cazul unui răsboiu maritim. Balonul va fi în legătură de telefonie fără sârmă cu cele două ziare. Caterisire. Membrii consistoriului spiritual al metropoliei s’au întrunit Du­minecă în Bucureşti pentru a da sentinţa în procesul preoţilor Florea Drăghici şi Stancu Păunescu din jud. Teleorman, care au adus acuzaţii de imoralitate în contra Mitropolitului Primat. După o deliberare de două oare, ambii preoţi au fost con­damnaţi la caterisire pentru lipsa de pa­rohie fără voie în zilele de 3 şi 4 Maiu, cum şi pentru răsvrătire în contra I. P. S. Mitropolit Primat. Sentinţa a fost dată cu drept de apel, la consistoriul superior bisericesc. Ştiri mărunte. Se anunţă din New- York,că aviatorul Walter Brophius a făcut o ascensiune la Atlantic City, ridicându-se până la o înălţime de 2000 metrii. Astronomul Galle, care a descoperit planeta Neptun, a murit în vârstă de 98 ani. La Peterhof, reşedinţa perechei im­periale ruseşti au fost constatate trei ca­zuri de holeră asiatică. In America sunt călduri tropicale. Alaltăeri au fost 23 decese provocate de insoldaţiuni. Concert militar. In cafeneaua »Tran­silvania« va cânta fiecare joi, muzica mi­litară, începutul la oarele 8 seara. Intrarea liberă. Se caută un candidat de advocat harnic, cu pradă bună, în cancelaria ad­vocatului Dr. Const. Moga Braşov. Postul se poate ocupa imediat. Pag. 3. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 13 Iulie. La finea şe­dinţei de ori guvernul a depus pe biroul camerei proiectul de lege pri­vitor la un Împrumut de 560 milioane coroane pentru diverse investiţiuni. Berlin, 13 Iulie. Din toate păr­ţile imperiului sosesc ştiri alarmante despre inundaţiuni. De mai multe zile plouă fără întrerupere. Pagubele sunt enorme. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii. Radactor respons.: Ioan Spuderca. Wallisch­hof, sanatoriu aranjat — după sistemul Da Lahmann— cu toate întocm­irile moderne ale therapiei fisicale şi dietetice; 1/2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: M a r i­a-E­nzensdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturza

Next