Gazeta Transilvaniei, septembrie 1910 (Anul 73, nr. 191-214)

1910-09-01 / nr. 191

I Maxwell, care în cuvântarea de deschidere accentuează că Alianţa, al cărei preşedinte este de la 1907, va găsi loc în liberul o­­raş hanseatic, independent de motive po­litice şi religioase, să muncească pentru marea operă a cooperaţiei, oferind în ace­laşi timp prilej delegaţilor din diferite ţări să se cunoască mai de aproape şi să-şi întărească credinţa în izbânda m­uncei lor. După Maxwel, ia cuvântul cunoscutul conducător al marelui magazin engros al societăţilor cooperative germane de con­sum, Heinrich Lorenz, care face o scurtă dare de seamă asupra cooperaţiei de con­sum în Germania, arătând progresele ei şi pe tărâmul producţiei organizate de so­cietăţile cooperative. Din partea consiliului comunal Ham­­burg-Altona, salută congresul, consilierul socialist Schaumburg. Preşedintele Maxwell supune congresului raportul asupra activi­tăţii alianţei Cooperative internaţionale, în numele comitetului central, în decurs de 3 ani, de la congresul din Cremma până în prezent. Din raport reiese repe­­dele progrese faţă de trecut, pe care l-a făcut Alianţa în ultimul timp. In raportul preşedintelui Alianţei Co­operativei, se mulţumeşte şi unui român pentru colaborarea statornică la organul lunar (Buletinul Alianţei) pe lângă mulţu­mirea ce preşedintele se simte dator să o exprime câtorva scriitori din alte ţări. Statutele modificate de comitetul cen­tral, în sensul ca organizaţ unile coopera­tive din deferite state, să aibă reprezen­tanţi după o normă mai dreaptă în comi­tetul central, se aprobă în bloc şi cu una­nimitate. ■ ■' ? Us Na —• 30 August v. Inundaţii. Duminecă seara o foarte violentă ploaie torenţială, care a durat 1^... două oare, a pricinuit inundarea câtorva părţi din oraşul Polci. Apa a ajuns înăl­ţimea de un metru. Pompierii au trebuit să intervie spre a salva p­ersoane şi măr­furi. De asemenea locuitorii din împreju­rimi au cerut ajutoare. Pagubele sunt con­siderabile. O telegramă ne anunţă, că ori s-a revărsat o ploaie torenţială asupra oraşu­lui Bucureşti. Număroşi oarmni s-ar fi înecat. Congresul învăţământului comercial. Al noulea congres internaţional pentru în­văţământul comercial a fost deschis ori în Viena de către arhiducele Leopold Sal­vator, protectorul acestui congres, în pre­­senţa delegaţilor din mai toate statele, miniştrilor de instrucţiune şi de comerţ, primarul Vienei, mai multor membrii ai corpului dipomatic, autorităţilor, corpora­­ţiunilor comerciale şi industriale. România este reprezentată prin d-1 N. Telega, şef de divisie în ministerul industriei. Târg de cai de lux. in 19 i. e. n. se va ţinea un târg de cai de lux la obor. Manevrele regale romane se vor face in regiunea Balş-Caracal-Slatina şi Piteşti. La aceste manevre vor participa trupele corpului I şi II de armată şi ele vor în­cepe la 28 Septemvrie v. şi vor ţine până la 10 octomvrie. Cu câteva zile înainte de manevre, trupele aparţinătoare corpurilor III şi IV, exceptând cele 14 batalioane ocu­pate cu paza graniţei spre Prut, vor fi con­centrate pentru zece zile spre a termina instrucţia. Cadrele trupelor din această din urmă categorie vor fi complectate cu oa­meni concediaţi din contingentul 1908. Trupele de rezervă din divizia 9 şi 10 Do­­brogea vor începe în luna Septemvrie e­­xerciţiile de războiu în unităţi mari. Vor fi primele manevre în urma n­onei orga­nizaţii a corpurilor de rezervă din Do­­brogea. Agitaţiunile ofiţerilor conspiratori din Serbia. După ştiri din Belgrad ofiţerii con­spiratori au început să se mişte spre a pune mâna pe putere. Faţă de această ati­tudine a ofiţerilor conspiratori, guvernul a hotărât să-i numească în posturile de miniştri plenipotenţiari în streinătate. Nu­mai la Viena şi Londra vor rămâne vechii miniştrii plenipotenţiari, deoarece se pre­vede, că curţile respective nu vor con­simţi la numirea unor conspiratori în ace­ste posturi. Bătaie CU moarte Ni­ se scrie : In Sărmaşul-mare în sara zilei de 11 Sept. o. pe la 129 ore, doi colonişti, fraţii Borbe Lajos şi Borbe Domokos, cam chefuiţi mer-­­­geau spre casă. In drum însă aproape de locuinţa lor, 5 tineri de asemenea colonişti de ai lor i-au întâmpinat cu bâte şi furci şi au început ai bate, încât Borbe Lajos după o oară de la întâmplare a murit iar celălalt zace greu bolnav. Pricina se zice că s-ar fi iscat din ură. Păstorul Sufletesc. Din foaia biseri­cească, ce apare cu acest nume în Şimleu, a ieşit cu datul 1 Sept. c. Nr. 9 cu cuprins bogat de articole bisericeşti. Numărul e împodobit cu portretul părintelui Moise Brumboiu, vrednicul paroch al Tohanului vechiu. Portretul e însoţit de câteva no­tiţe biografice, în care se scoate la iveală activitatea şi vrednicia acestui slujitor al altarului. Un premiu pentru perfecţionarea mo­toarelor. Membrul consiliului comunal din Paris, Dausset, a declarat că are de gând să ofere un premiu de 100.00 lei aceluia, care va reuşi să construiască cel mai uşor şi mai rezistent motor. O nouă ciocnire la graniţa greco-turcă­ Lângă Papuli şi Narta la graniţa greacă au avut loc din nou ciocniri între bandele grece cu gărzii de frontieră turci. Cinci Greci au fost ucişi şi unul a fost rănit. Turcii nu au avut nici o perdere. Deraiare de tren. Un tren de călători venind din Cherbourg a deraiat Duminecă în staţiunea Bernay. Locomotiva şi şase vagoane au fost sfărâmate , mecanicul şi fochistul precum şi 3 călători au fost u­­cişi, mai sunt 30 de răniţi, dintre cari câţiva mai grav. Revoltă din cauza holerei, in mai multe comune din Rusia ţăranii s-au răs­culat din cauza holerei. Astfel în satul Sverkovskoie ţăranii au atacat pe medic şi ajutorul lui şi au voit să-i omoare. Dânşii au scăpat numai prin fugă. La Pe­­­trikov a fost arestat un ţăran, care agita contra medicilor. Dânsul spunea,că numai pe ţărani îi ameninţă holera, pe când pe cei bogaţi îi cruţă. Bioscopul Apollo atât de plăcut pu­blicului din Braşov, îşi va începe repre­zentaţiile în cele dintâiu zile ale lunei Octomvre, în hala Reuniunii săseşti de cântări, de lângă promenada de jos. Câţiva din impiegaţii bioscopului au sosit deja la Braşov, pentru a face instalaţiile necesare. Nr. 191—1910 GAZETA TRANSILVANIEI Ceva despre navigaţia aeriană. De Traiem Vuia. (Urmare.) Toate condiţiile, atât cele ştiinţifice cât şi cele practice ale maşinei de zburat, fiind de mult dată, ni se pune întrebarea: de ce soluţia acestei probleme n’a avut loc mai de timpuriu? Înainte de toate am făcut observa­ţia, că viteza de translaţie este prima condiţie, pentru­ ca un aeroplan se poată pluti în atmosferă. E deci absolut nece­sar, pentru­ ca o maşină de zburat să se poată menţine în aer, ca ea se obţină o viteză orizontală îndestulătoare. Soluţia acestei probleme a părut de­ o dificultate extremă în ochii cercetătorilor. Astfel Langley (op. cit. pag. 4) susţinea, că una dintre cele mai mari d­ficultăţi ale aero­planului este înălţarea şi scoborârea lui sigură (ascend and descend with sa­fety). Chanute (op. cit. pag. 259) scria: »Aceste două din urmă probleme, ridicarea şi co­­borârea sigură, — fără nici o pregătire pe sol, — par a fi foarte greu de rezolvit și vor fi probabil cele din urmă dezle­gate­. (This last two problems — the rising and the alighting safety, without special preparation of the ground — seem very difficult of solution, and are pro­bably the last which will be worked out). Aceste cuvinte au darul de a fi cuvinte profetice. Constructorii celor din urmă maşini — este vorba de cele anterioare anului 1906 — n’au priceput la început importanţa capitală a acestei probleme, care după dreapta observare a lui Cha­nute, trebuia se fie rezolvită în urmă, deşi constructorii mai vechi arătaseră calea de urmat. Neizbânda maşinilor lui H. Maxim şi C. Ader, ca­re nu amintesc decât pe cele mai însemnate, au îndepăr­tat pe aviatorii mai noi dela calea arătată de aceşti doi cercetători şi astfel n’au luat de loc în seamă solidele lor indicaţii. Fraţii Wright inspirându-se mai mult de exemplul dat de Lilienthal au căutat a face se lunece maşinale lor întâi pe un plan înclinat, pentru­ ca mai târziu să le lanseze prin împingerea obţinută prin că­derea unei greutăţi. Tot astfel a procedat şi Langrey, care a încercat se lanseze maşina sa de pe o schelă construită pe ţărmul unei apa. Procedeu imitat şi de francezi, cari au mers şi mai departe pe această cale res, preconizând lansarea cu plute pe suprafaţa apei. Acestor erori trebue se atribuim nesuccesul profesorului Langley şi al experimentatorilor francezi: Archdeacon, Ferber, Blériot, Voisin, etc. Când pe la sfârşitul anului 1905 trecu în Europa vestea succeselor senzaţionale anunţate de fraţii Wright, cărora însă nu li se da decât puţin crezământ, aviatorii francezi se puseră pe lucru şi cunoscând, dintr’un model vechiu trimis de fraţii Wright lui Archdeacon, precum şi din descrieri comunicate anterior în Aero­­phile, multe din amănuntele maşinei aces­tora, nu se sfiiră a o copia. Modul de lan­sare, însă, al maşinii Wright le era cu desăvârşire necunoscut. In primăvara anului 1903 am pre­zentat un memoriu Academiei de Ştiinţe de aici, în care stăruiam asupra impor­tanţei lansării aeroplanului pe roate şi demonstram că, toate celelalte chestii pă­­rându-mi-se de mult rezolvite, nu ne mai rămâne decât se construim o asemenea maşină. Memoriul fu pus la dosar, savan­ţii oficiali francezi judecând desigur, pe acea vreme, că ar fi fost nedemn din partea lor se dea atenţie unui manuscris privitor la maşina de­ zburat. In toamna aceluiaş an (1903), înce­pusem construirea unui aeroplan, între­prindere care pe atunci constituia un adevărat pericol. După um­ite peripeţii, maşina abia fir isprăvită în toamna anu­lui 1905, iar experimentarea ei, din lipsa unui teren propice, nu putu avea loc, decât pe la începutul anului 1906. Autorizarea de a face experienţe la terenul militar de manevre de la Issy les-Moulineaux n’am obţinut-o decât pe la sfârşitul lui iunie, cu restrângerea, ca experienţele se nu aibă loc decât Dumineca. Această maşină pretindea, pentru prima oară, se obţină viteza orizontală, înaintând pe pământ prin mijlocirea a patru roate cu cauciuc. »Aparatul lui Vuia — scria Aéropoie din Februarie 1906 — are cel puţin avantajul de a su­prima diferitele artificii, la cari s’a recurs până acum pentru lansarea aeroplanelor: fracţie cu ajutorul unui automobil sau al unei bărci­ automobile (autocanot), lansa­rea pe şine sau pe planuri înclinate, svârlirea în spaţiu prin mijlocirea unor catapulte formidabile , de o rupere de nas sigură pentru experimentator şi pentru maşină, etc. Ridicarea în aer, graţie sis­temului im­aginat de Vuia, ar putea avea foc­uri şi unde şi prin mijloacele proprii ale maşinei­. Aeroplanul fu experimentat în Montessou la 18 Martie şi se ridică cu o mare uşurinţă de la pământ, dar din cauza lipsei de îndemânare a pilotului, maşina fu aruncată în mijlocul unei ţarini şi suferi oarecari stricăciuni. Ea fu re­construită, şi modificări devenite necesare la motor, au întârziat încercările până în August, acelaş an. In 19 August maşina se înnălţă la 4 metri, parcurgând o dis­tanţă de 24 metri în aer. Manevrarea greşită o făcu însă se cadă şi să sufere din nou stricăciuni. Dacă fac acest scurt istoric al ma­­şinei mele, e numai pentru ca se fixez un punct important al problemei navigaţiei aeriane. In acel timp, adecă atunci când mașina mea se ridicase dela pământ, Santos-Dumont, care pretinde a fi primul, care s’a ridicat dela pământ cu un aero­plan cu motor, nici nu concepuse mașina sa, cum nici fixat nu era dacă trebue se prefere elicopterul ori aeroplanul. (Aéro­­phile, Ianuarie 1906). In vara aceluiaş an terminase însă un aeroplan, copie a aero­planului Wright, şi ignorând modul de lansare precis al acestuia, imaginase o lansare proprie, deşi schimbată şi compli­cată, descrisă de Aérophile (Iulie 1906), care consta la început, în atârnarea aero­planului de un balon, apoi într’un cata­pult destinat Să dea maşinei impulsiunea primă necesară. (Aici e nevoe să ne a­­mintim datele menţionate mai sus). în­cercării© lui Santos-Dumont au rămas fără rezultat. Rezultatul încercării mele din 19 August în Issy-les-Moulineaux a fost iasă cunoscut în cercurile celor inte­resaţi şi iată ce scria Aérophile din Sep­­tembre 1906, referitor la încercările lui Santos-Dumont: »In 22 August, spre 4 oare dimineaţa, o nouă încercare fu făcută în acelaş­ioc. Părăsind faza experienţelor preparatoare Santos-Dumont aborda ridi­carea directă prin singurul efect al vite­zei şi al reacţiei de susţinere a aerului sub aripi. Aparatul împins prin elice înaintă pe cete 3 roate ale carului său elastic fără balon purtător, nici pistă în­clinată de lansare, fără nici un fel de artificiu. încercarea fu dintre cele mai încurajatoare şi uşurarea aparatului prin propriile sale mijloace destul de vădită, pentru­ ca roatele dinainte ale carului se părăsească pământul. Păru însă evident, că motorul de 24 de cai n’ar putea da aeroplanului o viteză îndestulătoare, pen­tru­ ca un zbor complet se aibă foc­. Ră­mâne, deci, stabilit, că Santos-Dumont n’a părăsit bizarele lui mijloace de lansare, decât, după­ ce a avut cunoştinţă de suc­cesul mijloacelor de lansare preconizate de mine. In acelaş număr, revista L’Aéro­­phile scrie:­ »Am dat deja o descriere amănunţită a foarte interesantului aero­plan imaginat de Vuia; am publicat şi un raport asupra încercărilor lui preli­minare. (Aéroplii­e din Februarie şi Apri­lie, 1906.) (Va urnat.) ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 13 Sept. Prim-minis­­trul Khuen a avut Duminecă în Vi­ena consfătuiri mai lungi cu minis­trul de finanţe Lukacs, cu ministrul de externe Aehrenthal şi cu banul Croaţiei Tomasici. După aceea Khuen a fost primit în audienţă de Maj. Sa. In audienţa aceasta a fost vorba des­pre activitatea viitoare a camerei şi de convocarea delegaţiunilor. In chestia con­vocărei delegaţiunilor şi a budgetului comun se va ţinea în 22 i. c. un consiliu comun de mi­niştri. Convocarea delegaţiunilor este luată în vedere pe ziua de 22 Oct. Ministrul Khuen a luat parte dii sea­ră la dineul curţii, dat în onoarea misiunei engleze. Budapesta, 13 Sept. Examenul bacteriologic a stabilit, după cum a­­nunţă oficial ministrul de interne, că dintre pacienţii suspecţi izolaţi­­ suferă de holeră aziatică. Presburg, 13 Sept. Pe bordul unui remorcher sosit din Budapesta, un marinar s-a îmbolnăvit, prezen­tând simptome de holeră. El a fost izolat Remorcherul a fost desinfec­­tat numai­decât şi pus la carantină. Un alt caz suspect îl prezintă deţi­nutul Carl Foltyn, care s’a îmbolnă­vit în arestul poliţiei. Numitul fusese adus din Viena. S’a îmbolnăvit de asemenea şi o lucrătoare, care pre­zintă simptome suspecte. Ambii pacienţi au fost izolaţi. Atena, 13 Sept. Situaţia se pre­zintă excepţional de critică. Atât în armată, cât şi în cercurile politice, s-au format două tabere Una din ele cere retragerea guvernului şi al­cătuirea unui cabinet mixt. Guvernul a dispus arestarea a 30 sub-ofiţeri şi a mutat în provincie pe mai mulţi ofiţeri superiori. Comandantul pieţei a interzis tinerilor ofiţeri de a lua parte la un dineu politic al parti­dului popular. Ofiţerii şi au manifes­tat nemulţumirea faţă de acest or­din, ţinând discursuri într’o piaţă publică. Roma, 13 Sept. In oraşul Nea­­pole s’a ivit colera. Dintre 12 bol­navi 8 au încetat din viaţă. Roma, 13 Sept. In Abefinia a isbucnit răsboiul civil. In 11 i. c. a fost o luptă crâncenă între aderen­ţii împărătesei Taitu şi cei ai moş­tenitorului de tron Lig Iason. Au în­vins aceşti din urma. Lupta s’a în­tâmplat în provincia Kigra şi afir­mativ au căzut 1000 de oameni. Pag. 3 Bibliografie. In editura Librăriei Ciurcu din Bra­şov a apărut manualul didactic: Curs de Constituţie pentru şcoalele primare cu limba de propunere română, întocmit pe baza planului ministerial de Erödi Iános insp. reg. de şcoale şi Nicolae Sulică prof. gimn. Prețul 40 bani. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii. Redactor response Ioan Spuderca.

Next