Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1910 (Anul 73, nr. 240-263)
1910-11-02 / nr. 240
k-, pentru campania de sus în contra trusturilor, precum şi pentru politica vamală a Statelor Unite. Unul din adversarii cei mai resoluţi ai trusturilor, Roosevelt, e acum înlăturat, dar partidul, care politiceşte a trăit până acuma din ura în contra trusturilor, a ajuns la putere mai puternic decât oricând. Trusturile au învins. Aceasta e drept. Dar şi elementele de rezistenţă în contra lor s-au înputernicit. E probabil, că deocamdată lucrurile vor rămânea tot cum au fost până acuma, deoarece preşedintele e republican, şi pentru că parlamentul e încă tot în mâinele republicanilor. Dar la alegerile viitoare probabilitatea esirei din urnă a unui președinte de Republică democrat a devenit mai iminentă. Referitor la luptele dintre cele două partide ale Statelor-unite, să mai scrie din New-York: In urma victoriei pe care au repurtat-o democraţii în alegeri, este sigur că la 1913 va fi ales un preşedinte democrat. Deoarece Bryan a renunţat la acest post, în locul lui vor candida Harman, guvernatorul statului Ohio, şi Wilson, guvernatorul statului New Yersey. Mari speranţe are mai ales Wilson, fost preşedinte al Universităţii Princeton, care prin reorganizarea partidului democrat şi-a câştigat merite. Chestia cretană. Din Paris să anunţă că cercurile de acolo, şi de la Londra, voesc să dea o altă soluţie chestiei cretane. Anume acele cercuri ţin ca prinţul George să fie numit din nou guvernatorul insulei. Prinţul însă hezită a primi. * Mari demonstraţii în Mexico. In Mexico au fost zilele aceste mari manifestaţii contra Statelor-unite. Cauza demonstra-^ţiilor este, că în oraşul Rockspring din Statele-unite a fost linşat ca cetăţean al Mexicului, Rodriguez. Demonstranţii după cum se afirmă, au omorât 4 Americani, unul a fost ars pe rug. A fost mai departe ars un steag al Uniunii şi au încercat un atac contra ambasadorului Statelor unite. Demonstraţiile erau să se continue, dar prin măsurile luate li s’a pus capăt. Ministrul de externe a asigurat pe ambasador, că nu se vor mai comite excese. O depeşă din Guadalajara (Mexic) anunţă, că mulţimea a aruncat cu pietre în ferestrele caselor de comerţ americane, cauzând mari stricăciuni. Poliţia supraveghiază consulatul. Oraşul are înfăţişarea stărei de asediu. Nr 240—1910 GAZETA TRANSILVANIEI Pag. 3. ŞTIR I Noemvrie v. Sinod electoral. In vederea alegerii de protopresbiter al tractului Braşov, s-a ţinut ori, Duminecă, sinod electoral la biserica Sf. Nicolaie din Scheiul Braşovului, condus de administratorul-protopre-bier Irean Hamsea. Au fost aleşi trei mmbrii noi în sinodul protopopesc, d-nii Andreiu Lupan sen., Vasile Muntean (Dulcicu) şi George Neguşiu. Şedinţa sinodului, continuându-se sub rezidenţia părintelui Dr. Vasile Safiu,au cenzurat socotelile parodiei pe 1909 flându-se în regulă. S-a votat apoi urcarea salarului profesoarei de la şcoala Froebeliană dela 900, la 1400 cor. anual. Din Seghedin. Din Seghedin ni se ţcrie, că la intrarea redactorului nostru, Victor Branisce in temniţa de stat, mai erau acolo doi robi ai statului, un ţăran slovac şi un duelgiu. Aceştia amândoi au părăsit temniţa şi acum singurul »locatar de silă« al palatului de robie din Seghedin e d-nul Branisce, păzit de trei panduri. Dar să se mângâie d-l Branisce, că în curând va căpăta un nou soţ pe două luni, cum anunţăm aceasta la alt local al ziarului nostru. Doi gemeni promovaţi de-odatâ. D-ra Lia Moga şi d-l Ionel Moga (fraţi gemeni), copiii venerabilei matroane din Sibiiu, d-na Ana Moga şi ai regretatului medic Dr. I. Moga, s-au promovat astăzi, în 12 Nov. n., la universitatea din Budapesta la gradul de doctori în medicină. La serbarea aceasta unică, care în felul acesta, fiind vorba de gemeni, soră şi frate, poate nici nu s’a prcat întâmplat, aducem şi noi felicitările noastre sincere, dorind tinerilor medici activitate rodnică spre fericirea lor şi bucuria familiei distinse, din care fac parte. — D-şoara Dr. Lîa Moga este aplicată, în urma studiilor excelente, bine apreciate de profesorii facultăţii, de asistentă la institutul de anatomie patologică. D-l Dr. I. Moga se dedică carierei de medic în marina de resbel. Decorat cu marea cruce a ordinului »Sf. Leopold« a fost d-l Toma Dogariu, judecător la Curtea de Casaţie din Budapesta, care acum a eşit la pensie. D-l Dogariu şi-a câştigat merite în timpul cât a fost judecător şi este bine cunoscut în cercurile sociale româneşti. P. S. S. episcopul Miron Cristea s-a făcut membru fondator la »Reuniunea femeilor rom. din Caransebeş« precum şi la »Reuniunea femeilor rom. din Dicio-Sân- Mărtin. — Prin circularul de datal 16 Oct. c. P. S. Sa episcopul Miron Cristea, îndeamnă pe credincioşii să se înscrie — cel puţin — ca membrii ajutători cu câte 2 cor. la »Asociaţiune« şi la serile lungi de iarnă, »în loc să stea prin cârciume şi să cheltuiască banii pe beuturi stricăcioase sănătăţii şi pungii« — să cetească cărţile folositoare din biblioteca publicată de Asociaţiune. Circularului i-a alăturat un apel, cu »listă de abonament«, pe carea fiecare preot, respective învăţător, să o trimită la timpul său la adresa »Asociaţiunei« din Sibiiu dimpreună cu banii solviţi. Din Arhidieceză. In şedinţa consistorială de Miercuri Esc. la Mitropolitul Victor, a numit pe protonotarul consistorial Iacob Popa secretar mitropolitan, pe vicenotarul Iuniu Br. Micu de protonotar, pe actuarul Ioan Moldovan de vicenotar şi pe cancelistul Augustin Folea de actuar şi notar al senatului şcolastic. Adunarea generală a despărţământului Sibiiu al »Asociaţiunei« e convocată pe 7/30 Nov. c. la 11 oare, în sala festivă a muzeului Asociaţiunii pentru alegerea directorului despărţământului. Moartea lui I. Cionca. Din Bucureşti se anunţă moartea subită a profesorului de limba română la şcoala corn. evangelică Ioan Cionca, în etate de aproape 60 de ani. Răposatul a fost cel dintâiu profesor, de la care a învăţat limba română A. S Regală Prinţul Carol, care a fost adânc mişcat la vestea morţei »iubitului« său profesor — cum îl numia. Mulţumită publică. Pentru susţinerea cabinetului de lectură al »Clubului Român« din Viena, au binevoit a contribui următorii domni şi doamne: I. P. C. S. arhmandritul M Ion Calinemu, Cernăuţi, 100 cor., Dr. Lazar Gebeles din Pecica, Ungaria 20 cor. Soţia d-lui secretar minister. Teofil Gramatomici, D-na Fiorica Gramatovici 10 cor D-l prof. de la acad. de com. Nicolae Teclu şi d-l Ioan Cătană câte 5 cor. D-l Dr. Teofil Bogdan director al spitalului din Gigiu a binevoit sâ se înscrie ca un mbru fundator sorvind taxa de 50 sol. Le mulţămim din inimă pentru binevoitorul lor concurs, sprijinind astfel chestia Românilor din Viena. P. comit. George Vitencu, preşedinte, Ioanelinin, p. secretar, A 22-a anunare generală ordinară a »Ruimunii române de agricultură din comitatul Sibiiu«, în conformitate cu programul de lucru al muntei Runiuni, se va ţinea în una din Duminecile proxime în comuna Poplaca. Achitat. Curia regească din Budapesta a achitat pe primarul crminal Octavian Popp, acuzat de agitaţie în contra ideii de stat maghiar şi care a fost condamnat de tabla regească din Murăş Oşorhei la 15 zile închisoare de stat şi 20 coroane amendă. «Crima» d-lui Popp a fost că a spus învăţătorului din Cerghizel că n’are înţeles să atârne tabla cu «Himnusz» pe peretele şcoalei zidite de România . Nou oficiu postal. Dela 1 Nov. n. s’a înfinţat în comuna Benic lângă Teiuş. La acst oficiu postal aparţin comunele: Benic, Galda de jos şi de sus, Mesentea şi Intregalde. Furtuni. O furtună de zăpadă a bântuit în Benin şi eraprejurime, făcând mari stricaii noi plantaţiunilor şi pădurilor. Sute de arbori au fost smulşi din rădăcini. Circulaţia pe drumuri a fost împedecată, liniile telegrafice şi telefonice rupte. Furtuni mari au bântuit şi prin Belgia, Darnmarca şi întreg ţinutul din Nordul Germaniei. Catastrofă ia mine de cărbuni. Se anunţâ din statul Colorado, în America, că în minele de cărbuni din Trinidad, s’a produs o expresie de gazuri, îngropând 70 de muncitori în dărâmăturile minei. Până acum s’au scos 37 de cadavre şi 9 răniţi. Inspectorul minelor încă a murit primejduindu-să, pe când făcea inhalaţiuni de oxigen unui muncitor. Procesul de calomnie pe calea pressei intentat de răposatul guvern coaliţionist, contra redactorului Habár Mihály se va pertracta înaintea curţei cu juraţi în zilele 21—23 Nov. c. în Budapesta. In zilele acestea se pertractează acuza de calomnie pe calea presei ridicată de Kossuth Ferencz şi Mesessy Béla. Cauzele procesuale de calomnie faţă de Apponyi, Andrăssy şi Darányi s’au cumulat şi se vor pertracta din 25—26 Nov. c. Călcaţi de tren. Lângă o gară din apropierea oraşului Praga s’a întâmplat o nenorocire de cale ferată. 4 persoane mergeau pe linia ferată, când pe la spate se apropia un tren de marfă. Din cauza viforului oamenii n’au observat trenul. Doi inşi au fost omorâţi, dar ceilalţi doi grav răniţi. Producţia şi petrecerea aranjată Sâmbătă sara de Corul bisericesc de pe Tocile (Braşov) a reuşit bine. Raport mai deraiat vom da în unul de Duminecă. Banca de asigurare „Fortuna“. — Prospect de fondare. — Importanţa cea mare a asigurărilor în viaţa socială şi economică a popoarelor e recunoscută şi apreciată astăzi de toate capetele luminate din lume. Popoarele culte, Englezii, Francezii Germanii etc. se întrec în a da o desvoltare cât mai extinsă instituţiunii de asigurare. La noi însă — putem zice — pănă acum nu s-a făcut aproape nimic pentru împământenirea şi popularizarea acestei instituţiuni. Tocmai de aceea, subsemnaţii fondatori conştii de însemnătatea cea mare a asigurărilor şi conştii de faptul, că la noi — mai mult ca la oricare alt popor — asigurările sunt unul dintre cele mai excelente mijloace menite a ne garanta avutul şi a ne asigura viitorul, ne-am decis să punem bază unei bănci de asigurare sub numirea : »Fortuna«, institut general de asigurare, societate pe acții, numire pe care adunarea generală constituantă o poate modifica. Prin acest institut voim să cultivăm în mod sistematic asigurările de tot felul, nu pruna linie însă asigurările contra focului şi asigurările asupra vieţii omeneşti. Afară de acestea intenţionăm să mai cultivăm — drect ori indirect — şi asigurările contra grindinei şi a altor pagube elementare, precum şi noul sistem de asigurare, introdus cu succes de câtva timp din străinătate, prin care se asură replătirea sarcinilor hipotecare, pentru cazul, când debitorii în decursul vieţii lor nu ajung a le replăti. Voim toate acestea pentru ca să deprindem poporul a-şi asigura avutul şi viitorul şi să-i dăm putinţă a ajunge cu lui ceas mai curând la uşurarea marilor sarcini hipotecare, ce-i îngreunează averea. Lucrurile noastre dorim să le întemeiem în prima linie pe acele bănci din patrie, cari vor participa ca acţionar, ştiut ştiut fiind că la noi —între împrejurările date — băncile sunt, reprezentanţii cei mai autorizaţi ai vieţii economice a poporului nostru. — Aceste bănci deci dorim să fie şi reprezentantele proiectatului nostru institut, căruia să-i acvireze materialul de asigurat şi de la care — în schimb — ele să capete un isvor de venit, iar din premiile, ce le vor încassa, un nou capital pentru afacerile lor. Natural însă, că pe lângă bănci în lucrările noastre vom căuta şi cere şi sprijinul celorlalte elemente productive ale poporului nostru, private şi publice. Căci scopul nostru este să întrunim la o mare acţiune comună pe toţi factorii de vieaţă ai poporului în mijlocul căruia vom avea să lucrăm. Cu un astfel de program şi în vederea atâtor mari scopuri, proiectăm ca noul institut de asigurare să se înfiinţeze cu un capital social de un milion coroane împărţit în 5000 de acţii a cor. 200 nominal. Acţiile vor fi pe nume şi se vor răscumpăra cu valoarea lor nominală plus o taxă de fondare şi organizare de 5%. La subscrierea fiecărei acţii e a se plăti — pe lângă taxa de fondare şi organizare — încă 10% din capital. Următoarele 20% vor avea să se plătească cel mult în 15 zile după adunarea de constituire, iar restul în rate, ce se va stabili viitoarea direcţiune a institutului, cu acea observare însă, că aceste rate nu pot fi mai mari ca 10% şi în termene mai scurte de o lună. Sumele ce se vor plăti în contul acţiilor subscrise se pot depune la oricare institut de credit şi economii, care e luat între membrii »Solidarităţii«, asociaţiune de institute financiare în Sibiiu. Institutul, ce-l proiectăm se înfiinţează cu sediul în Sibiiu, pe timp de 100 ani, care la timpul său va putea fi prelongit din partea adunării generale. El îşi va putea extinde activitatea atât în ţară, cât şi în străinătate. Termenul ultim pentru subscrierea acţiunilor se fixează cu ziua de 31 Martie 1911. In caz de suprasubscriere, fondatorii îşi rezervă dreptul ori să stabilească capitalul social la o sumă mai mare ca un milion cor, ori să reducă subscrierile făcute şi să numească prima direcţiune constătătoare din 12 membrii — pe timp de 3 ani. Sibiiu, la 30 Octomvrie 1910. Parteniu Cosma, dir. exec. al »Albinei«, prezidentul »Solidarităţii« în Sibiiu. Romul Cărăbaş, dir. ex. al »Timişanei« în Timişoara. Andreiu Gosma, dir. ex. al Silvaniei« şi mare proprietar în Şimleu. loan I. Lăpedatu, dir. exec. al »Ardelenei« în Orăştie. Dr. Coriolan Pop, adv., dir. exec. al »Bihorenei« în Oradea-mare. Constantin Popp, revizor-şef de lichidatură la »Albina« şi redactorul »Revistei Economice« în Sibiiu. Sava Raicu, secretar-director substit. la »Victoria« în Arad. Dr. Gavril Suciu, advocat în Haţeg. Dr. Gavril Tripon, adv., dir. exec. al »Coroanei« în Bistriţa. Bibliografie. A apărut: Explicarea cu temeiu şi uşor de priceput, al Catehismului catolic, însoţită de exemple acomodate şi alese ; carte ajutătoare la instrucţiune în şcoală şi pentru familii creştine, de Iosif Bcharbe, Tomul I. Prelucrată după ediţiunea a II-a de membrii »Societăţei bis.-literare« a teologilor din Viena, coreasă şi retipărită după ediţiunea a V-a de membrii Societăţei bis.-literare »Alexi-^’vncai« cu aprobarea Ven. Ordinariat. Gherla tiparul tipografiei diecezane 1910. Preţul 5 cor. Tot in editura societăţei »Alexi-Şincai« a teologilor din Gherla au apărut mai înainte din acest Catehism Volumul II. preţul 3 cor. 20 b. şi Volumul III. preţul 3 coroane 20 bani. * Transilvania, revista »Asociaţiunii« a apărut Nr. 5, Septemvre-Oct. cu următorul cuprins: Andreiu Bârseanu: Cuvântul de deschidere ţinut în 5/18 Septemvre 1910 la adunarea generală din Dej a »Asociaţiunii pemru literatura română şi cultura poporului român«. Dr. Elie Dâianu : Baronul Vasile L. Popp. Prof. G. Precup: Unitatea noastră culturală. Dr. Nic. Drăganu: Asperităţi sintactice. Dr. Ioan Raţiu: August Treboniu Laurian. Dr. Ioan Lupaş: Documente istorice Dr. I. Gherghel, Dr. I. Jung. însemnări: Museul »Asociaţiunii«. Numiri populare de plante (Al. Borzea), Unelte de treerat. Neaoş. (Dr. Nic. Drăganu), Biblioteca poporală a »Asociaţiunii«. Partea oficială: Procese verbale. Ilustraţiuni : Casa din Fofeldea, în care s-a născut A. Treboniu Laurianu. Baronul V. L. Popp. Aug. Treboniu Laurianu. * In editura librăriei Socec et Comp. Bucureşti a apărut »Neoiobăgia« studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, de distinsul nostru scriitor C. Dobrogeanu-Gherea. Preţul Lei 3.50. * De Lucian Bolcaş a apărut zilele acestea în institutul grafic Tribuna-Nichit şi cons. 2 broşuri. »La cărările Vieţii« (nuvelă) şi »Seri albastre« (pentameron) preţul unei broşure col. 1.50. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu, Succesorii. Redactor resp. loan Spuderca