Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1910 (Anul 73, nr. 240-263)

1910-11-02 / nr. 240

k-, pentru campania de sus în contra trustu­rilor, precum şi pentru politica vamală a Statelor­ Unite. Unul din adversarii cei mai resoluţi ai trusturilor, Roosevelt, e acum înlăturat, dar partidul, care politiceşte a trăit până acuma din ura în contra trusturilor, a a­­juns la putere mai puternic de­cât ori­când. Trusturile au învins. Aceasta e drept. Dar şi elementele de rezistenţă în contra lor s-au înputernicit. E probabil, că deocamdată lucrurile vor rămânea tot cum au fost până acuma, de­oare­ce preşedintele e republican, şi pentru­ că parlamentul e încă tot în mâi­­nele republicanilor. Dar la alegerile vii­toare probabilitatea esirei din urnă a u­­nui președinte de Republică democrat a devenit mai iminentă. Referitor la luptele dintre cele două partide ale Statelor-unite, să mai scrie din New-York: In urma victoriei pe care au repur­tat-o democraţii în alegeri, este sigur că la 1913 va fi ales un preşedinte de­mocrat. De­oare­ce Bryan a renunţat la a­­cest post, în locul lui vor candida Har­man, guvernatorul statului Ohio, şi Wil­­­­son, guvernatorul statului New­ Yersey. Mari speranţe are mai ales Wilson, fost preşedinte al Universităţii Princeton, care prin reorganizarea partidului demo­crat şi-a câştigat merite. Chestia cretană. Din Paris să anunţă că cercurile de acolo, şi de la Londra, voesc să dea o altă soluţie chestiei cretane. A­­nume acele cercuri ţin ca prinţul George să fie numit din nou guvernatorul insulei. Prinţul însă hezită a primi. * Mari demonstraţii în Mexico. In Me­xico au fost zilele aceste mari manifesta­ţii contra Statelor-unite. Cauza demonstra­­­-^ţiilor este, că în oraşul Rockspring din Statele-unite a fost linşat ca cetăţean al Mexicului, Rodriguez. Demonstranţii după cum se afirmă, au omorât 4 Americani, unul a fost ars pe rug. A fost mai departe ars un steag al Uniunii şi au încercat un atac contra ambasadorului Statelor­ unite. Demonstraţiile erau să se continue, dar prin măsurile luate li­ s’a pus capăt. Ministrul de externe a asigurat pe ambasador, că nu se vor mai comite excese. O depeşă din Guadalajara (Mexic) anunţă, că mulţimea a aruncat cu pietre în ferestrele caselor de comerţ americane, cauzând mari stricăciuni. Poliţia suprave­­ghiază consulatul. Oraşul are înfăţişarea stărei de asediu. Nr 240—1910 GAZETA TRANSILVANIEI Pag. 3. ŞTIR­ I Noemvrie v. Sinod electoral. In vederea alegerii de protopresbiter al tractului Braşov, s-a ţinut ori, Duminecă, sinod electoral la bi­serica Sf. Nicolaie din Scheiul Braşovului, condus de administratorul-protopre-bi­er Irean Hamsea. Au fost aleşi trei m­mbrii noi în sinodul protopopesc, d-nii Andreiu Lupan sen., Vasile Muntean (Dulcicu) şi George Neguşiu. Şedinţa sinodului, continuându-se sub rezidenţia părintelui Dr. Vasile Sa­fiu,­­au cenzurat socotelile parodiei pe 1909 flându-se în regulă. S-a votat apoi urca­rea­ salarului profesoarei de la şcoala Froe­­beliană dela 900, la 1400 cor. anual. Din Segh­edin. Din Seghedin ni­ se ţ­crie, că la intrarea redactorului nostru, Victor Branisce in temniţa de stat, mai erau acolo doi robi ai statului, un ţăran slovac şi un duelgiu. Aceştia amândoi au părăsit temniţa şi acum singurul »locatar de silă« al palatului de robie din Seghe­din e d-nul Branisce, păzit de trei panduri. Dar să se mângâie d-l Branisce, că în curând va căpăta un nou soţ pe două luni, cum anunţăm aceasta la alt loc­al al ziarului nostru. Doi gemeni promovaţi de-odatâ. D-ra Lia Moga şi d-l Ionel Moga (fraţi gemeni), copiii venerabilei matroane din Sibiiu, d-na Ana Moga şi ai regretatului medic Dr. I. Moga, s-au promovat astăzi, în 12 Nov. n., la universitatea din Budapesta la gradul­­ de doctori în medicină. La serbarea aceas­­­ta unică, care în felul acesta, fiind vorba de gemeni, soră şi frate, poate nici nu s’a prcat întâmplat, aducem şi noi felicitările noastre sincere, dorind tinerilor medici ac­tivitate rodnică spre fericirea lor şi bucu­ria familiei distinse, din care fac parte. — D-şoara Dr. Lîa Moga este aplicată, în urma studiilor excelente, bine apreciate de profesorii facultăţii, de asistentă la in­stitutul de anatomie patologică. D-l Dr. I. Moga se dedică carierei de medic în ma­rina de resbel. Decorat cu marea cruce a ordinului »Sf. Leopold« a fost d-l Toma Dogariu, judecător la Curtea de Casaţie din Buda­pesta, care acum a eşit la pensie. D-l Do­gariu şi-a câştigat merite în timpul cât a fost judecător şi este bine cunoscut în cercurile sociale româneşti. P. S. S. episcopul Miron Cristea s-a făcut membru fondator la »Reuniunea fe­meilor rom. din Caransebeş« precum şi la »Reuniunea femeilor rom. din Dicio-Sân- Mărtin. — Prin circularul de datal 16 Oct. c. P. S. Sa episcopul Miron Cristea, în­deamnă pe credincioşii să se înscrie — cel puţin — ca membrii ajutători cu câte 2 cor. la »Asociaţiune« şi la serile lungi de iarnă, »în loc să stea prin cârciume şi să cheltuiască banii pe beuturi strică­­cioase sănătăţii şi pungii« — să cetească cărţile folositoare din biblioteca publicată de Asociaţiune. Circularului i-a alăturat un apel, cu »listă de abonament«, pe ca­­rea fiecare preot, respective învăţător, să o trimită la timpul său la adresa »Aso­­ciaţiunei« din Sibiiu dimpreună cu banii solviţi. Din Arhidieceză. In şedinţa consisto­rială de Miercuri Esc. la Mitropolitul Vic­tor, a numit pe protonotarul consistorial Iacob Popa secretar mitropolitan, pe vice­­notarul Iuniu Br. Micu de protonotar, pe actuarul Ioan Moldovan de vicenotar şi pe cancelistul Augustin Folea de actuar şi notar al senatului şcolastic. Adunarea generală a despărţământu­lui Sibiiu al »Asociaţiunei« e convocată pe 7/30 Nov. c. la 11 oare, în sala festivă a muzeului Asociaţiunii pentru alegerea directorului despărţământului. Moartea lui I. Cionca. Din Bucu­reşti se anunţă moartea subită a profeso­rului de limba română la şcoala corn. evan­­gelică Ioan Cionca, în etate de aproape 60 de ani. Răposatul a f­ost cel dintâiu profesor, de la care a învăţat limba ro­mână A. S Regală Prinţul Carol, care a fost adânc mişcat la vestea morţei »iubi­tului« său profesor — cum îl numia. Mu­lţumită publică. Pentru susţinerea cabinetului de lectură al »Clubului Român« din Viena, au binevoit a contribui urmă­torii domni şi doamne: I. P. C. S. arh­mandritul M Ion Ca­­line­mu, Cernăuţi, 100 cor., Dr. Lazar Ge­beles din Pecica, Ungaria 20 cor. Soţia d-l­ui secretar minister. Teofil Gram­atomici, D-na Fiorica Gramatovici 10 co­r D-l prof. de la acad. de com. Nicolae Teclu şi d-l Ioan Cătană câte 5 cor. D-l Dr. Teofil Bogdan director al spitalului din Gi­gi­u a binevoit sâ se înscrie ca un m­­bru fundator sorvind taxa de 50 sol. Le mulţămim din inimă pentru bine­voitorul lor concurs, sprijinind astfel chestia Românilor din Viena. P. comit. George Vitencu, preşedinte, Ioan­­­elin­i­n, p. secretar, A 22-a anunare generală ordinară a »Ru­im­unii ro­mâne de agricultură din comitatul Sibiiu«, în conformitate cu pro­gramul de lucru al mun­tei R­uniuni, se va ţinea în una din Duminecile proxime în comuna Poplaca. Achitat. Curia regească din Budapesta a achitat pe primarul crminal Octavian Popp, acuzat de agitaţie în contra ideii de stat maghiar şi care a fost condamnat de tabla regească din Murăş Oşorhei la 15 zile închisoare de stat şi 20 coroane amendă. «Crima» d­-lui Popp a fost că a spus învă­ţătorului din Cerghizel că n’are înţeles să atârne tabla cu «Himnusz» pe peretele şcoa­­lei zidite de Români­a . Nou oficiu postal. Dela 1 Nov. n. s’a înfi­nţat în comuna Benic lângă Teiuş. La a­cst oficiu postal aparţin comunele: Benic, Galda de jos şi de sus, Mesentea şi Intregalde. Furtuni. O furtună de zăpadă a bân­tuit în Benin şi eraprejurime, făcând mari stricaii noi plantaţiunilor şi pădurilor. Sute de arbori au fost smulşi din rădăcini. Cir­culaţia pe drumuri a fost împedecată, li­niile telegrafice şi telefonice rupte. Fur­tuni mari au bântuit şi prin Belgia, Da­rn­marca şi întreg ţinutul din Nordul Ger­maniei. Catastrofă ia mine de cărbuni. Se a­nun­ţâ din statul Colorado, în America, că în minele de cărbuni din Trinidad, s’a produs o expresie de gazuri, îngropând 70 de muncitori în dărâmăturile minei. Până acum s’au scos 37 de cadavre şi 9 răniţi. Inspectorul minelor încă a murit primej­­duindu-să, pe când făcea inhalaţiuni de oxigen unui muncitor. Procesul de calomnie pe calea pres­sei intentat de răposatul guvern coaliţio­­nist, contra redactorului Habár Mihály se va pertract­a înaintea curţei cu juraţi în zilele 21—23 Nov. c. în Budapesta. In zi­­lele acestea se pertractează acuza de ca­lomnie pe calea presei ridicată de Kossuth Ferencz şi Mesessy Béla. Cauzele proce­suale de calomnie faţă de Apponyi, An­­drăssy şi Darányi s’au cumulat şi se vor pertracta din 25—26 Nov. c. Călcaţi de tren. Lângă o gară din apropierea oraşului Praga s’a întâmplat o nenorocire de cale ferată. 4 persoane mergeau pe linia ferată, când pe la spate se apropia un tren de marfă. Din cauza viforului oamenii n’au observat trenul. Doi inşi au fost omorâţi, dar cei­lalţi doi grav răniţi. Producţia şi petrecerea aranjată Sâm­bătă sara de Corul bisericesc de pe To­cile (Braşov) a reuşit bine. Raport mai deraiat vom da în unul de Duminecă. Banca de asigurare „Fortuna“. — Prospect de fondare. — Importanţa cea mare a asigurărilor în viaţa socială şi economică a popoarelor e recunoscută şi apreciată astăzi de toate capetele luminate din lume. Popoarele culte, Englezii, Francezii Germanii etc. se întrec în a da o desvol­­tare cât mai extinsă instituţiunii de asi­gurare. La noi însă — putem zice — pănă acum nu s-a făcut aproape nimic pentru împământenirea şi popularizarea acestei instituţiuni. Tocmai de aceea, subsemnaţii fondatori conştii de însemnătatea cea mare a asigurărilor şi conştii de faptul, că la noi — mai mult ca la oricare alt popor — asigurările sunt unul dintre cele mai excelente mijloace menite a ne garanta avutul şi a ne asigura viitorul, ne-am de­cis să punem bază unei bănci de asigurare sub numirea : »Fortuna«, institut general de asigurare, societate pe acții, numire pe car­e adunarea generală constituantă o poate modifica. Prin acest institut voim să cultivăm în mod sistematic asigurările de tot felul, nu pruna linie însă asigurările contra fo­cului şi asigurările asupra vieţii omeneşti. Afară de acestea intenţionăm să mai cul­­tivăm — d­rect ori indirect — şi asigură­rile contra grindinei şi a altor pagube ele­mentare, precum şi noul sistem de asigu­rare, introdus cu succes de câtva timp din străinătate, prin care se as­­ură replătirea sarcinilor hipotecare, pentru cazul, când debitorii în decursul vieţii lor nu ajung a le replăti. Voim toate acestea pentru ca să deprindem poporul a-şi asigura avutul şi viitorul şi să-i dăm putinţă a ajunge cu lui ceas mai curând la uşurarea marilor sarcini hipotecare, ce-i îngreunează averea. Lucrurile noastre dorim să le înte­meiem în prima linie pe acele bănci din patrie, cari vor participa ca acţionar­, ştiut ştiut fiind că la noi —între împrejurările date — băncile sunt, reprezentanţii cei mai autorizaţi ai vieţii economice a poporului nostru. — Aceste bănci deci dorim să fie şi reprezentantele proiectatului nostru in­stitut, căruia să-i acvireze materialul de asigurat şi de la care — în schimb — ele să capete un isvor de venit, iar din pre­miile, ce le vor încassa, un nou capital pentru afacerile lor. Natural însă, că pe lângă bănci în lucrările noastre vom căuta şi cere şi spri­jinul celorlalte elemente productive ale po­porului nostru, private şi publice. Căci scopul nostru este să întrunim la o mare acţiune comună pe toţi factorii de vieaţă ai poporului în mijlocul căruia vom avea să lucrăm. Cu un astfel de program şi în vede­rea atâtor mari scopuri, proiectăm ca noul institut de asigurare să se înfiinţeze cu un capital social de un milion coroane împărţit în 5000 de acţii a cor. 200 no­minal.­­ Acţiile vor fi pe nume şi se vor răscumpăra cu valoarea lor nominală plus o taxă de fondare şi organizare de 5%. La subscrierea fiecărei acţii e a se plăti — pe lângă taxa de fondare şi organizare — încă 10% din capital. Următoarele 20% vor avea să se plătească cel mult în 15 zile după adunarea de constituire, iar re­stul în rate, ce se va stabili viitoarea di­recţiune a institutului, cu acea observare însă, că aceste rate nu pot fi mai mari ca 10% şi în termene mai scurte de o lună. Sumele ce se vor plăti în contul acţiilor subscrise se pot depune la oricare insti­tut de credit şi economii, care e luat în­tre membrii »Solidarităţii«, asociaţiune de institute financiare în Sibiiu. Institutul, ce-l proiectăm se înfiinţează cu sediul în Sibiiu, pe timp de 100 ani, care la timpul său va putea fi prelongit din partea adunării generale. El îşi va putea extinde activitatea atât în ţară, cât şi în străinătate. Termenul ultim pentru subscrierea acţiunilor se fixează cu ziua de 31 Martie 1911. In caz de suprasub­­scriere, fondatorii îşi rezervă dreptul ori să stabilească capitalul social la o sumă mai mare ca un milion cor, ori să reducă subscrierile făcute şi să numească prima direcţiune constătătoare din 12 membrii — pe timp de 3 ani. Sibiiu, la 30 Octomvrie 1910. Parteniu Cosma, dir. exec. al »Albi­nei«, prezidentul »Solidarităţii« în Sibiiu. Romul Cărăbaş, dir. ex. al »Timişanei« în Timişoara. Andreiu Gosma, dir. ex. al Sil­­vaniei« şi mare proprietar în Şimleu. loan I. Lăpedatu, dir. exec. al »Ardelenei« în Orăştie. Dr. Coriolan Pop, adv., dir. exec. al »Bihorenei« în Oradea-mare. Constantin Popp, revizor-şef de lichidatură la »Albina« şi redactorul »Revistei Economice« în Si­biiu. Sava Raicu, secretar-director substit. la »Victoria« în Arad. Dr. Gavril Suciu, advocat în Haţeg. Dr. Gavril Tripon, adv., dir. exec. al »Coroanei« în Bistriţa. Bibliografie. A apărut: Explicarea cu temeiu şi uşor de pri­ceput, al Catehismului catolic, însoţită de exemple acomodate şi alese ; carte ajută­toare la instrucţiune în şcoală şi pentru familii creştine, de Iosif Bcharbe, Tomul I. Prelucrată după ediţiunea a II-a de membrii »Societăţei bis.-literare« a teolo­gilor din Viena, coreasă şi retipărită după ediţiunea a V-a de membrii Societăţei bis.-literare »Alexi-^’vncai« cu aprobarea Ven. Ordinariat. Gherla tiparul tipografiei diecezane 1910. Preţul 5 cor. Tot in editura societăţei »Alexi-Şin­­cai« a teologilor din Gherla au apărut mai înainte din acest Catehism Volumul II. preţul 3 cor. 20 b. şi Volumul III. preţul 3 coroane 20 bani. * Transilvania, revista »Asociaţiunii« a apărut Nr. 5, Septemvre-Oct. cu urmă­torul cuprins: Andreiu Bârseanu: Cuvântul de des­chidere ţinut în 5/18 Septemvre 1910 la adunarea generală din Dej a »Asociaţiu­nii pemru literatura română şi cultura poporului român«. Dr. Elie Dâianu : Baro­nul Vasile L. Popp. Prof. G. Precup: Uni­tatea noastră culturală. Dr. Nic. Drăganu: Asperităţi sintactice. Dr. Ioan Raţiu: Au­gust Treboniu Lau­rian. Dr. Ioan Lupaş: Documente istorice Dr. I. Gherghel,­­ Dr. I. Jung. însemnări: Museul »Asociaţiunii«. Numiri populare de plante (Al. Borzea), Unelte de treerat. Neaoş. (Dr. Nic. Dră­ganu), Biblioteca poporală a »Asociaţiunii«. Partea oficială: Procese verbale. Ilustra­­ţiuni : Casa din Fofeldea, în care s-a năs­cut A. Treboniu Laurianu. Baronul V. L. Popp. Aug. Treboniu Laurianu. * In editura librăriei Socec et Comp. Bucureşti a apărut »Neoiobăgia« studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, de distinsul nostru scriitor C. Do­­brogeanu-Gherea. Preţul Lei 3.50. * De Lucian Bolcaş a apărut zilele acestea în institutul grafic Tribuna-Nichit şi cons. 2 broşuri. »La cărările Vieţii« (nuvelă) şi »Seri albastre« (pentameron) preţul unei broşure col. 1.50. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu, Succesorii. Redactor resp. loan Spuderca

Next