Gazeta Transilvaniei, februarie 1911 (Anul 74, nr. 24-46)
1911-02-01 / nr. 24
Nr. 24—19 il GAZETA TRANdlL VASIlEl. Demagogii ţin discursuri incendiare, spunând că de aceea mor atâţia oameni, pentru că Chinezii îi tolerează pe europeni. Agitatorii spun, că numai o răscoală generală a boxerilor şi omorârea tuturor europenilor poate aduce scăpare. Guvernul chinez se teme de o asemenea răscoală. Din Charbin se anunță, că Japonia a hotărât să ocupe Manciuria, dacă guvernul chinez nu va lua măsuri severe pentru stingerea ciumei. In legătură cu ceie de mai sus lăaim să urmeze descrierea ce o dă un martor ocular în marele ziar rusesc »Nov. ^ fre nea«, despre ne maipomenita mizerie din oraşele ciumate : »Vreţi să vedeţi, zice corespondentul, oameni morţi şi părăsiţi pradă cânilor, pe străzi, în şanţuri, prin coridoare, latrine? Duceţi-vă la Fudzeadean ! »Sau dacă vreţi să vedeţi, cum cadavrele sunt aruncate de rudele lor în râul Simgari, pentru ca de acolo apa sâ le ducă în Amurul rusesc, duceţi-vă la Fudaeadean ! »Dacă veţi merge acolo, veţi mai vedea cum sub ochii autorităţilor, sute şi taii de cadavre, despoiate sau numai înlăturate într-o pânză, sunt duse cu carul şi aruncate în buruienile insulei Simgari, unde câinii şi lupii fac ospăţuri bogate, iar resturile vor fi duse, cu ocazia inundaţiilor de primăvară, să infecteze apele Amurului. »Multe cadavre sunt transportate în saci, cami apoi se întrebuinţează la încărcatul grânelor, cumpărate de oştile ruseşti. Oaşul întreg este infectat. La început murea câta 1—2 Chinezi pe zi, acuma ! »umărul victimelor a ajuns la câte 3—4 sute în 24 oare... »Toate aceste împrejurări au făcut ca din tot oraşul să nu rămâi« decât nunti o pătrime din locuitori, iar boala să se întindă pretutindeni, pustiind ţara. Prin vecinătate sunt multe sate, cari au rămasstră nici un locuitor. Numai cânii au râs ras stăpâni, umplând cu urletele ioralsice văzduhul împuţit de hoituri. »Şi faţă de aceste grozăvenii, autorităţile sunt nepăsătoare. Moţii sunt îngropaţi (cari apucă să fie îngropaţi în cijuterul comun, de unde spui sărăcimea îi desgroapă, pentru ca să le fure hainele şi scândurile coşciugelor. De pe strade cadavrele sunt strânse şi transportate cu aceleaşi trăsuri, cu cari se transportă apoi pasagerii. »Dar nici poporul nu se alarmează, ci crede aceasta ca o urgie pedepsitoare a lui Dumnezeu, iar pe cei morţi îi considera ca ero, a căror suflete vor repausa alături de a boxerilor«. lată şi declaraţiile unui savant român, a d-lui Dr. I. Cantacuzino, fost director general al serviciului român despre primejdia ciumei şi a colerei. »Cred, că nu trebue să ne temem prea mult de ciumă. Pe uscat se propagă greu şi cum bântite acum în ţinuturi foarte depărtate nu ar putea veni în Europa pe această cale. E posibil însă ca prin vasele de comerţ, cari ating porturile chineze să se infecteze unele porturi europene, ştiut fiind că şoarecii din localităţile infectate au tendinţa de a părăsi acele localităţi şi pot veni astfel în con- ■ «act cu şoarecii de pe vapoare. Dar există uri mijloc eficace de apărare : deratizarea acelor vase de comerţ. »Totodată dispunem da un ser anlipestos, a cărui eficacitate nu poate fi tăgăduită. Negreşit trebue utilizat în doze masive şi în cazuri grave, mai ales în cazuri de ciumă pneumonică, injecţiunile urmează să fie făcute pe cale intravenoasă. Acest serum, care are proprietăţi preventive şi curative, dă rezultate excelente. Cu prilejul epidemiei de ciumă din Oporto, întrebuinţarea lui a redus mortalitatea cu aproape 50 la sută. »Mai de temut e împrejurarea, că e contaminat de ciumă portul Odesa. De acolo această epidemie ne ar putea fi adusă uşor, în primaul rând nouă. Totuşi porturile noastre Sulina, Galaţi şi Constanţa fiind prevăzute cu aparatele necesare de deratizare, primejdia invaziunei e înlăturată. »Mult mai mult însă avem să ne temem de isbucnirea epidemiei de holeră» In Rusia, în Ungaria şi în Constantinopol sunt fără îndoială focare latente de hol ■ leră, potolite pe timpul iernei, cari in priţ măvara vor face să se ivească noui cazuri. Faţă de această reisbucnire a holerei e necesar să avem toată grija. Având un corp medical bine pregătit şi vigilent, cred totuşi, că va trece şi această primejdie pentru noi«. ŞT IEI. — 31 Ianuarie v. Jertfe frumoaseDin Cluj ni se scrie, că d-l Teodor Mihail, preşedintele clubului naţionalităţilor, — unul dintre patronii concertului, ce aranjează tinerimea din Cluj, la 5 Martie n. a. c., — a trimis 1000 cor. pentru augmentarea fondului Stroiescu, a cărui noblă menire, e ajutorarea tinerilor universitari lipsiţi, de la universitatea din Cluj. Tot cu această ocaziune, d. T. Mihali şi-a rescumpărat biletul pentru concert, cu 100 cor., şi a promis, că la tot cazul, va lua parte personal şi la concert. Fapta marinimoasă a domnului deputat Mihali, a produs o vie animaţie în tinerimea din Cluj şi-şi exprimă sentimentele de stimă şi mulţumire domnului deputat. PetroCorp Studenţii dela gimnaziu şi şcoala comercială rom. gr. or. din Braşov învită la petrecerea cu dans, ce se va ţinea Miercuri 2 (15) Februarie 1911 în Reduta orăşenească In pauză se va juca Banul Mărăcine, Bătuta şi Caluşerul. Comitetul aranjator. Venitul curat este destinat pentru masa studenţilor români din Braşov. Corul bisericei gr. or. romane din Budapesta aruleazâ în 4 Martie n. a. c. în sau albă din hotelul «Roya»e un concert urmat de dans, în favorul fondului propriu. Spre acest scop s’a format un cor mixt, din care fac parte mai mulţi domni şi dame din colonia română din Budapesta. Foc In Badfalfi. In noaptea de 7 Februarie, pe la 12 care s-a aprins din cauze necunoscute fabrica de postav a lui Toma Neacşu (Branca), care dormind în fabrică, cu doi copii ai săi, abia a putut scăpa cu viaţa Pagubele statorite oficios se urcă la suma de 23.780 cor. Asiguraţia a fost numai de 4700 cor. De capul acestui bun român s-au legat multe nenorociri in timpul din urmă. in 189?» i s-a înecat în Dunâr« 150 oi, iar în 1899 a avut pagube de 6000 cor. în nutreţuri. Tacă a 7 copi, este vrednic de toată compătimirea şi ajutor posibil, căci nenorocirea din urmă a adus la sapă de iarna. Promovare La universitatea din Clj au fost promovaţi la gradul de doctor In ştiinţele de drept din Alexandru Vasu din Voita şi Nicolae Boeriu, de loc din Grid, comitatul Făgăraşului, închiderea şcoalelor în Lupj. Din cauza morburilor diferite, cam bântite între copiii oraşului Lugoj, vice-comitele a dispus închiderea şcoalelor primare pe timp de o lună. De la IASOCiatmnec. Şi-au mai răscumpărat it licitările de Anul nou in scopul înzestrării muzeului naţional domnii: Ioan Papiriu Pop, protopop in biciu 4 cor., loan Marin preot în Rrusadului 1 cor., in total 5 cor. Contribuirile totale sunt cor. 419 04. Băile de la Borses — vândute Vechii proprietari ai băilor Bursec, comunele Szárhegy şi Ditrov, din săcuime, au vândut băile unei bănci din Budapesta, cu suma de un milion de coroane. Sarbarea Oairei Principatelor în Sofia. Cu ocasiunea celei de a 52-a aniversare a Unirei Principatelor, s’a dat la şcoala românească din Sofia o frumoasă serbare, în prezenţa personalului negaţiunei, membrilor coloniei, corpului didactic şi a întregei populaţiuni şcolare. S’a oficiat un Te-Deum de către preotul român I. Sgala, după care directorul şcoalei, d-l V. Gr. Mihaescu, a ţinut o cuvântare asupra Unirei şi însemnătăţii zilei. Au urmat coruri şi recitări cu subiect ocazional. Serbarea s’a terminat cu reprezentarea piesei »Moş Ion Roată şi Unirea«. Logodnă- D-l Johann Nierter, notar comitatent şi d-şoara Emmy Albrich, — din Braşov — finanţaţi. Adunarea societăţii comercianţilor. Ni se scrie: In n-rul 23 al »Gazetei Transilvaniei« s a publicat prin secretarul societăţii noastre, ţinerea adunării generale ordinare a societăţii incorect, deoarece societatea noastră nu se numeşte: »A gremiului comercianţilor români din loc«, precum s-a publicat, ci, conform statutelor, se numeşte »Societatea comercianţilor români din Braşov«, deci vă rog cu toată stima, binevoiţi a mai publica astăzi încă odată. Îndreptând eroarea în următorul înţeles: »Adunarea generală a societăţii comercianţilor români din Braşov pentru încheierea anului 1910, se va ţinea Duminecă 6/19 Faur 1911 la 2 oare p. m. în cancelaria secretarului societăţii, a d-nului Ioan Lengeru, Strada şioalii Nr. 8, la care comitetul societăţii învită cu toată onoarea şi pe aceasta cale, pe toţi membrii societăţii. Ordinul zilei s a comunicat prin invitări separate fieărui membru. In numele comitetului societăţii: I. Săbădeanu, preşedinte«. Reuniunea economică în Brad. Despre reuniunea economică din Brad, fără rost. »Rev. Econ.« scrie următoarele: Din Brad a venit săptămânile trecute vestea unei acţiuni neobicinuite până acum în patria noastră. Un înalt funcţionar de stat neromân, inginerul suprem silvic A. Mihalus, »îndurerat de marea sărăcie cu care luptă poporul român din Zarand«, şi-a propus să-i vină acestuia în ajutor, pentru a se putea ridica la o stare materială mai suportabilă. Mijlocul cel mai potrivit i s’a părut înfiinţarea unei reuniuni economice, »căci reuniunile, însoţirile sunt mântuirea cetăţenilor«. A instituit un »comitet organizator« din câteva persoane oficiale: inspector reg. de şcoale, funcţionari de mine şi profesori de stat, conduşi probabil toţi de aceleaşi sentimente umane faţă de poporul român, ca şi iniţiatorul — şi câştigând pentru ideia sa şi pe prof. gimn. d-l Dr. Pavel Oprişa şi câţiva soţi ai săi (pe aceştia sigur pentru firmă, pentru a câştiga încrederea poporului) a convocat pe 16 crt. deja adunarea generală de constituire a nouei reuniuni. Scopul mărturisit al reuniunii în înfiinţare, precum spun iniţiatorii în »Convocarea« publicată şi româneşte este: »Să ne luminăm unii pe alţii; să ne sprijinim în toate cele bune, frumoase, plăcute şi folositoare; să dăm plugarilor muncitori poveţe, aupi, seminţe mai bune, unelte agricole mai corespunzătoare, vite de soiu ales, să-i învăţăm cura să le îngroască, cum să-şi vândă cu dobândă mai mare mărfurile, cum să şi le procure, cum să scape de sărăcia, care tot mai tare se apropie de noi ş. a. Intre împrejurările noastre politice şi sociale iniţiativa d lui Mihalus este de-a dreptul enigmatică. Ea a provoat în întreaga na tri presa nedumeriri legitime astpra scopului adevărat, urmărit cu înfiinţarea nouei reuniuni economice, ştiut fiid, că până în prezent astfel de cooperări n’au existat la noi şi am fost consecvent lipsiţi, chiar şi pe teren economic, de orice sprijin, material sau moral din partea cercurilor oficiale şi a societăţii maghare Ce să fie? Azistăla poate la un proces de prefacere al cercurilor maghare pornit tocmai de la Brad? Abia credem. Dar chiar dacă vom admite, că d-l Mihalus şi soţii săi sunt conduşi în acţiunea lor de cele mi curate intenţiuni faţă de pporul zărăndean, se naşte întrebarea: permisese ca intelectualii români şi poporul nostru din Zarand să-şi dea comursul la înfiinţarea unei nouă reuniuni cu caracter însă nelămurit, câtă vreme scopurile indicate în »Convocarea« amintită crai sus, se pot ajunge şi prin instituţiile româneşti deja în fiinţă în comitat şi în Brad. În Orăşte ştim, că există »Reuniunea economică“, a cărei cerc de act vitate se extinde asupra întreg conicatului Hunedoarei, iar In Brad, de unda porneşte noua acţiune. »Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român« are un despărţământ. In jurul acestor două aşezăminte să se grupeze deci toţi iranienii dornici da muncă culturală şi economica în sânul poporului din Zarand. Ducă viaţă nouă în aceste două aşezăminte, în deosebi in »Reuniunea economică« din Orăştie, în rândul întâiu chemată a îmbrăţişa toate problemele, puse în programa nouei reuniuni din Brad şi vor binemerita din toate punctele de vedere mai mult pentru popor, decât prin o cooperare cu străinii la noua reuniune, de valoare dubie din punct de vedere economic şi la tot cazul periculoasă din punct de vedere naţional. Viena, 13 Febr. După anchetarea cazului din Mihalcea (Bucovina), unde sătenii români au izgonit din comună pe învăţătorul rutean, s’a hotărât să se facă şi clase româneşti, paralel cu cele rutene, împăcându se astfel ambele tabere. Paris, 13 Febr. Ciuma continuă să facă ravagii în China şi Mandoiuria. Alaltăeri au fost în Schantung 140 de morţi, in Mukden 449, iar la Tschin 300, în cari şi două surori de caritate, franceze. La Schantung au fost arse alaltăeri 800 cadavre. Viena, 13 Febr. Deputatul socialist român Grigorovici a reuşit să obţină, ca guvernul să egalizeze lefurile învăţătoarelor din Bucovina cu ale învăţătorilor. Această chestiune a fost agitată timp de două ani, deoarece creştinii sociali se opuneau egalizărei. Pagina 3. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii. Redactor resp. loan Spuderca. „Economul“ inst. de credit şi econ. Cluj. Raportul comitetului de reviziune. Onorată adunare generală! In decursul anului 1910 am examinat în mai multe rânduri cărţile principale şi auxiliare ale institutului de credit şi economii »Economul», mai departe am examinat bilanţul anului 1910 şi contul profitului şi perderilor şi am aflat, că acelea sunt conduse cu conştienţiozitate şi încheiate corect şi acurat. Ara cercat şi ne-am convins, că activele arătate în valori şi efecte să sită de ţaţă şi în consonanţă cu registrele de contabilitate şi incluse în inventar. Vă rugăm deci a primi bilanţul şi a da absolutorul direcţiunii şi subscrisului comitet de reviziune pentru gestiunea anului espirat. Proiectul direcţiunii referitor la împărţirea profitului net l’am examinat şi* recomandăm spre primire, prin urmare propunem să se dea : dividenţă acţionarilor... K. 20.000*— pentru scopuri filantropice, din cari: b% pentru fondul de zidire al bisericii gr.-cat. din Cluj, administrat de institut... K. 2.53131% împărținde prin adunarea generală prezentă. K 2531 31.05.06202 10^ tantiemă direcțiunii.... « directorului e-5.06261 zecutiv... €2 025*04 8%' « funcționarilor. 5% « comitetului de €4.050 0* reviziune. 2% « . comitetului de reviziune, membrii esterni. 5% « fondului de pende rezervă.. 2 /0 « fondului de re-3.543 82 zervă. Restul de 47°/0. Supradividendă acționarilor.... Dotarea serviciului informator (din cari K. 500*— opuri «8.000*— literare).................................... 12.500*— Remuneraţia personalului, care nu se împărtăşeşte din fantiemă............................................... 1.400*— Parohiei române gr.cat. pentru susţinerea şcoalei rom. gr.cat. din Cluj (dotaţia anuală cf. decizinii adunării generale din 1907...................... « 2.200*Dotaţia anuală a fondului «Dr. Alexandru Mocsonyi» pentru ajutorarea şcoalelor confesionale.................................... . 1.500*— Fondului cultural al arhidiecezei gr.-cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, rata II, din contribuirea de K. 1000— .... « 250*__ Mesei studenţilor academici «Dr. Aurel Mureşianu» din Cluj...................................... « 300*_ Ambulanţei «Ioan Petran» pentru bolnavii lipsiţi ... « 200*__ Fondului special de reservă, dotaţie extraordinară ... « 6.000*__ Fondului de pensiuni, dotație, extraordinară................... . 1.44427 Total K. 70 62611 Cluj, 28 ianuarie 1911. loan Butean m. p. președinte. 7. Lissai m. p. Simeon Pop m. p. Gavrilă Popii m. p. A. G. Dmişa m. p. Marțian m p. Ion Godolan m. p. zi uni. « « suecdl C2.531 311012 51 €2.531*31 «1.012*52