Gazeta Transilvaniei, februarie 1911 (Anul 74, nr. 24-46)

1911-02-01 / nr. 24

Nr. 24—19 il GAZETA TRANdlL VASIlEl. Demagogii ţin discursuri incendiare, spunând că de aceea mor atâţia oameni, pentru că Chinezii îi tolerează pe euro­peni. Agitatorii spun, că numai o răscoală generală a boxerilor şi omorârea tuturor europenilor poate aduce scăpare. Guver­nul chinez se teme de o asemenea răs­coală. Din Charbin se anunță, că Japonia a hotărât să ocupe Manciuria, dacă guver­nul chinez nu va lua măsuri severe pen­tru stingerea ciumei. In legătură cu ceie de mai sus lă­­aim să urmeze descrierea ce o dă un martor ocular în marele ziar rusesc »Nov. ^ fre nea«, despre ne mai­pomenita mizerie din oraşele ciumate : »Vreţi să vedeţi, zice coresponden­tul, oameni morţi şi părăsiţi pradă câni­lor, pe străzi, în şanţuri, prin coridoare, latrine? Duceţi-vă la Fudzeadean ! »Sau dacă vreţi să vedeţi, cum cada­vrele sunt aruncate de rudele lor în râul Simgari, pentru ca de acolo apa sâ le ducă în Amurul rusesc, duceţi-vă la Fud­­aeadean ! »Dacă veţi merge acolo, veţi mai vedea cum sub ochii autorităţilor, sute şi taii de cadavre, despoiate sau numai înlă­­t­urate într-o pânză, sunt duse cu carul şi aruncate în buruienile insulei Simgari, unde câinii şi lupii fac ospăţuri bogate, iar resturile vor fi duse, cu ocazia inun­daţiilor de primăvară, să infecteze apele Amurului. »Multe cadavre sunt transportate în saci, cami apoi se întrebuinţează la încăr­catul grânelor, cumpărate de oştile ruseşti. Oaşul întreg este infectat. La înce­put murea câta 1—2 Chinezi pe zi, acuma ! »umărul victimelor a ajuns la câte 3—4 sute în 24 oare... »Toate aceste împrejurări au făcut ca din tot oraşul să nu rămâi« decât nu­nti o pătrime din locuitori, iar boala să se întindă pretutindeni, pustiind ţara. Prin vecinătate sunt multe sate, cari au rămas­stră nici un locuitor. Numai cânii au râ­­s ras stăpâni, umplând cu urletele ior­­al­­sice văzduhul împuţit de hoituri. »Şi faţă de aceste grozăvenii, auto­rităţile sunt nepăsătoare. Mo­ţii sunt în­gropaţi (cari apucă să fie îngropaţi­ în ci­­juterul comun, de unde spui sărăcimea îi desgroapă, pentru ca să le fure hainele şi scândurile coşciugelor. De pe strade cada­vrele sunt strânse şi t­ran­sportate cu ace­leaşi trăsuri, cu cari se transportă apoi pasagerii. »Dar nici poporul nu se alarmează, ci crede aceasta ca o urgie pedepsitoare a lui Dumnezeu, iar pe cei morţi îi con­­­­­sidera ca ero­, a căror suflete vor repausa alături de a boxerilor«. lată şi declaraţiile unui savant ro­mân, a d-lui Dr. I. Cantacuzino, fost di­rector general al serviciului român despre primejdia ciumei şi a colerei. »Cred, că nu trebue să ne temem prea mult de ciumă. Pe uscat se propagă greu şi cum bântite acum în ţinuturi foarte depărtate nu ar putea veni în Eu­ropa pe această cale. E posibil însă ca prin vasele de comerţ, c­ari ating porturile chineze să se infecteze unele porturi eu­ropene, ştiut fiind că şoarecii din locali­tăţile infectate au tendinţa de a părăsi­­ acele localităţi şi pot veni astfel în con- ■ «act cu şoarecii de pe vapoare. Dar există­­ uri mijloc eficace de apărare : deratizarea­­ acelor vase de comerţ. »Totodată dispunem da un ser anli­­pestos, a cărui eficacitate nu poate fi tă­găduită. Negreşit trebue utilizat în doze masive şi în cazuri grave, mai ales în ca­zuri de ciumă pneumonică, injecţiunile ur­mează să fie făcute pe cale intra­venoasă. Acest serum, care are proprietăţi preven­tive şi curative, dă rezultate excelente. Cu prilejul epidemiei de ciumă din Oporto, întrebuinţarea lui a redus mortalitatea cu aproape 50 la sută. »Mai de temut e împrejurarea, că e contaminat de ciumă portul Odesa. De acolo această epidemie ne ar putea fi a­­dusă uşor, în primaul rând nouă. Totuşi por­turile noastre Sulina, Galaţi şi Constanţa fiind prevăzute cu aparatele necesare de deratizare, primejdia invaziunei e înlă­turată. »Mult mai mult însă avem să ne te­mem de isbucnirea epidemiei de holeră» In Rusia, în Ungaria şi în Constantinopol sunt fără îndoială focare latente de ho­­l ■ leră, potolite pe timpul iernei, cari in pri­­­ţ măvara vor face să se ivească noui cazuri. Faţă de această reisbucnire a holerei e necesar să avem toată grija. Având un corp medical bine pregătit şi vigilent, cred totuşi, că va trece şi această primej­die pentru noi«. ŞT IEI. — 31 Ianuarie v. Jertfe frumoase­­Din Cluj ni se scrie, că d-l Teodor Mihail, preşedintele clubu­lui naţionalităţilor, — unul dintre patro­nii concertului, ce­­ aranjează tinerimea din Cluj, la 5 Martie n. a. c., — a trimis 1000 cor. pentru augmentarea fondului Stroiescu, a cărui nob­lă menire, e ajuto­rarea tinerilor universitari lipsiţi, de la universitatea din Cluj.­­ Tot cu această ocaziune, d. T. Mihali şi-a rescumpărat biletul pentru concert, cu 100 cor., şi a promis, că la tot cazul, va lua parte per­sonal şi la concert. Fapta marinimoasă a domnului de­putat Mihali, a produs o vie animaţie în tinerimea din Cluj şi-şi exprimă senti­mentele de stimă şi mulţumire domnului deputat. PetroCorp Studenţii dela gimnaziu şi şcoala comercială rom. gr. or. din Braşov învită la petrecerea cu dans, ce se va ţi­nea Miercuri 2 (15) Februarie 1911 în Re­duta orăşenească In pauză se va juca Ba­nul Mărăcine, Bătuta şi Caluşerul. Comi­tetul aranjator. Venitul curat este destinat pentru masa studenţilor români din Braşov. Corul bisericei gr. or. romane din Budapesta aruleazâ în 4 Martie n. a. c. în sau albă din hotelul «Roya»e un con­cert urmat de dans, în favorul fondului propriu. Spre acest scop s’a format un cor mixt, din care fac parte mai mulţi domni şi dame din colonia română din Budapesta. Foc In Bad­falfi. In noaptea de 7 Fe­bruarie, pe la 12 care s-a aprins­­ din cauze necunoscute fabrica de postav a lui Tom­a Neacşu (Branca), care dormind în fabrică, cu doi copii ai săi, abia a putut scăpa cu viaţa Pagubele statorite oficios se urcă la suma de 23.780 cor. Asiguraţia a fost numai de 4700 cor. De capul aces­tui bun român s-au legat multe nenoro­ciri in timpul din urmă. in 189?» i s-a înecat în Dunâr« 150 oi, iar în 1899 a a­­vut pagube de 6000 cor. în nutreţuri. Tacă a 7 copi, este vrednic de toată compăti­mirea şi ajutor posibil, căci nenorocirea din urmă­­ a adus la sapă de iarna. Promovare La universitatea din Clj au fost promovaţi la gradul de doctor In ştiinţele de drept d­in­ Alexandru Vasu din Voita şi Nicolae Boeriu, de loc din Grid, comitatul Făgăraşului, închiderea şcoalelor în Lupj. Din cauza morburilor diferite, cam­ bântite în­tre copiii oraşului Lugoj, vice-comitele a dispus închiderea şcoalelor primare pe timp de o lună. De la IASOCiatmnec. Şi-au mai răscum­părat it licitări­le de Anul nou in scopul înzestrării muzeului naţional domnii: Ioan Papiriu Pop, protopop in biciu 4 cor., loan Marin preot în Rrusadului 1 cor., in total 5 cor. Contribuirile totale sunt cor. 419 04. Băile de la Borses — vândute Vechii proprietari ai băilor Bursec, comunele Szár­hegy şi Ditrov, din săcuime, au vândut băile unei bănci din Budapesta, cu suma de un milion de coroane. Sarbarea Oairei Principatelor în So­fia. Cu ocasiunea celei de a 52-a aniver­sare a Unirei Principatelor, s’a dat la şcoala românească din Sofia o frumoasă serbare, în prezenţa personalului negaţiu­­nei, membrilor coloniei, corpului didactic şi a întregei populaţiuni şcolare. S’a ofi­ciat un Te-Deum de către preotul român I. Sgala, după care directorul şcoalei, d-l V. Gr. Mihaescu, a ţinut o cuvântare asu­pra Unirei şi însemnătăţii zilei. Au urmat coruri şi recitări cu subiect ocazional. Serbarea s’a terminat cu reprezentarea piesei »Moş Ion Roată şi Unirea«. Logodnă- D-l Johann Nierter, notar comitatent şi d-şoara Emmy Albrich, — din Braşov — finanţaţi. Adunarea societăţii comercianţilor. Ni se scrie: In n-rul 23 al »Gazetei Transil­vaniei« s a publicat prin secretarul socie­tăţii noastre, ţinerea adunării generale or­dinare a societăţii incorect, deoarece so­cietatea noastră nu se numeşte: »A gre­­miului comercianţilor români din loc«, pre­cum s-a publicat, ci, conform statutelor, se numeşte »Societatea comercianţilor ro­mâni din Braşov«, deci vă rog cu toată stima, binevoiţi a mai publica astăzi încă odată. Îndreptând eroarea în următorul înţeles: »Adunarea generală a societăţii co­mercianţilo­r români din Braşov pentru în­cheierea anului 1910, se va ţinea Dumi­necă 6/19 Faur 1911 la 2 oare p. m. în cancelaria secretarului societăţii, a d-nului I­­oan Lengeru, Strada şioalii Nr. 8, la care comitetul societăţii învită cu toată onoa­rea şi pe aceasta cale, pe toţi membrii so­cietăţii. Ordinul zilei s a comunicat prin invitări separate fie­ărui membru. In nu­mele comitetului societăţii: I. Săbădeanu, preşedinte«. Reuniunea economică în Brad. Despre reuniunea economică din Brad, fără rost. »Rev. Econ.« scrie urmă­toarele: Din Brad a venit săptămânile trecute vestea unei acţiuni neobicinuite până acum în patria noastră. Un înalt funcţionar de stat neromân, inginerul suprem silvic A. Mihalus, »îndurerat de marea sărăcie cu care luptă poporul român din Zarand«, şi-a propus să-i vină acestuia în ajutor, pentru a se putea ridica la o stare mate­rială mai suportabilă. Mijlocul cel mai po­trivit i s’a părut înfiinţarea unei reuniuni economice, »căci reuniunile, însoţirile sunt mântuirea cetăţenilor«. A instituit un »co­mitet organizator« din câte­va persoane oficiale: inspector reg. de şcoale, funcţio­nari de mine şi profesori de stat, conduşi probabil toţi de aceleaşi sentimente uma­ne faţă de poporul român, ca şi iniţiato­rul — şi câştigând pentru ideia sa şi pe prof. gimn. d-l Dr. Pavel Oprişa şi câţi­va soţi ai săi (pe aceştia sigur pentru firmă, pentru a câştiga încrederea poporului) a convocat pe 16 crt. deja adunarea gene­rală de constituire a nouei reuniuni. Scopul mărturisit al reuniunii în în­fiinţare, precum spun iniţiatorii în »Con­vocarea« publicată şi româneşte este: »Să ne luminăm unii pe alţii; să ne sprijinim în toate cele bune, frumoase, plăcute şi folositoare; să dăm plugarilor muncitori poveţe, au­pi, seminţe mai bune, unelte agricole mai corespunzătoare, vite de soiu ales, să-i învăţăm cura să le în­­gr­oască, cum să-şi vândă cu dobândă mai mare mărfurile, cum să şi le procure, cum să scape de sărăcia, care tot mai tare se apropie de noi ş. a. Intre împrejurările noastre politice şi sociale iniţiativa d lui Mihalus este de-a dreptul enigmatică. Ea a provo­at în în­trea­ga n­a tri presa nedumeriri legitime ast­pra scopului adevărat, urmărit cu în­fiinţarea nouei reuniuni economice, ştiut fii­d, că până în prezent astfel de coope­rări n’au existat la noi şi am fost consec­vent lipsiţi, chiar şi pe teren economic, de ori­ce sprijin, material sau moral din partea cercurilor oficiale şi a societăţii magh­are Ce să fie? Azistăla poate la un proces de prefacere al cercurilor magh­are pornit tocmai de la Brad? Abia credem. Dar chiar dacă vom admite, că d-l Miha­­lus şi soţii săi sunt conduşi în acţiunea lor de cele m­i curate intenţiuni faţă de p­porul zărăndean, se naşte întrebarea: permis­es­e ca intelectualii români şi po­porul nostru din Zarand să-şi dea com­­ur­sul la înfiinţarea unei nouă reuniuni cu caracter îns­ă nelămurit, câtă vreme sco­purile indicate în »Convocarea« amintită crai sus, se pot ajunge şi prin instituţiile româneşti deja în fiinţă în comitat şi în Brad. În Orăşte ştim, că există »Reuniu­nea economică“, a cărei cerc de act vitate se extinde asupra întreg con­icatului Hune­doarei, iar In Brad, de unda porneşte noua acţiune. »Asociaţiunea pentru litera­tura şi cultura poporului român« are un despărţământ. In jurul acestor două aşe­zăminte să se grupeze deci toţi­­ iran­ie­nii dornici da muncă culturală şi econo­mica în sânul poporului din Zarand. Ducă viaţă nouă în aceste două aşezăminte, în deosebi in »Reuniunea economică« din Orăştie, în rândul întâiu chemată a îm­brăţişa toate problemele, puse în progra­ma nouei reuniuni din Brad şi vor bine­merita din toate punctele de vedere mai mult pentru popor, decât prin o coope­rare cu străinii la noua reuniune­, de va­loare dubie din punct de vedere economic şi la tot cazul periculoasă din punct de vedere naţional. Viena, 13 Febr. După ancheta­rea cazului din Mihalcea (Bucovina), unde sătenii români au izgonit din comună pe învăţătorul rutean, s’a hotărât să se facă şi clase româ­neşti, paralel cu cele rutene, împă­­cându se astfel ambele tabere. Paris, 13 Febr. Ciuma continuă să facă ravagii în China şi Mand­­oiuria. Alaltăeri au fost în Schantung 140 de morţi, in Mukden 449, iar la Tschin 300, în cari şi două surori de cari­tate, franceze. La Schantung au fost arse a­­laltăeri 800 cadavre. Viena, 13 Febr. Deputatul so­cialist român Grigorovici a reuşit să obţină, ca guvernul să egalizeze le­furile învăţătoarelor din Bucovina cu ale învăţătorilor. Această chestiune a fost agitată timp de două ani, de­oare­ce creştinii sociali se opuneau egalizărei. Pagina 3. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Succesorii. Redactor resp. loan Spuderca. „Economul“ inst. de credit şi econ. Cluj. Raportul comitetului de reviziune. Onorată adunare generală! In decursul anului 1910 am examinat în mai multe rânduri cărţile principale şi auxiliare ale institutului de credit şi eco­nomii »Economul», mai departe am exami­nat bilanţul anului 1910 şi contul profitu­lui şi perderilor şi am aflat, că acelea sunt conduse cu conştienţiozitate şi încheiate corect şi acurat. Ara cercat şi ne-am convins, că ac­tivele arătate în valori şi efecte să sită de ţaţă şi în consonanţă cu registrele de con­tabilitate şi incluse în inventar. Vă rugăm deci a primi bilanţul şi a da ab­solutorul direcţiunii şi subscrisului comitet de reviziune pentru gestiunea a­­nului espirat. Proiectul direcţiunii referitor la îm­părţirea profitului net l’am examinat şi* recomandăm spre primire, prin urmare propunem să se dea : dividenţă acţionarilor... K. 20.000*— pentru scopuri filantro­pice, din cari: b% pentru fondul de zidire al bisericii gr.-cat. din Cluj, administrat de in­stitut... K. 2.53131­­% împărținde prin a­­dunarea generală prezentă. K 2531 31.05.06202 10^ tantiemă direcți­unii.... « directorului e-5.06261 zecutiv... €2 025*04 8%' « funcționarilor. 5% « comitetului de €4.050 0* reviziune. 2% « . comitetului de reviziune, mem­­brii esterni. 5% « fondului de pen­de rezervă.. 2 /0 « fondului de re-3.543 82 zervă. Restul de 47°/0. Supradividendă acționarilor.... Dotarea serviciului informa­tor (din cari K. 500*— opuri «8.000*— literare).................................... 12.500*— Remuneraţia personalului, care nu se împărtăşeşte din fan­tiemă............................................... 1.400*— Parohiei române gr.­cat. pen­tru susţinerea şcoalei rom. gr.­­cat. din Cluj (dotaţia anuală cf. deciz­inii adunării gene­rale din 1907...................... « 2.200*­Dotaţia anuală a f­ondului «Dr. Alexandru Mocsonyi» pentru ajutorarea şcoalelor confesi­onale.................................... . 1.500*— Fondului cultural al ar­hidie­­cezei gr.-cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, rata II, din contri­buirea de K. 1000— .... « 250*__ Mesei studenţilor academici «Dr. Aurel Mureşianu» din Cluj...................................... « 300*_ Ambulanţei «Ioan Petran» pentru bolnavii lipsiţi ... « 200*__ Fondului special de reservă, dotaţie extraordinară ... « 6.000*__ Fondului de pensiuni, dotație, extraordinară................... . 1.44427 Total K. 70 62611 Cluj, 28 ianuarie 1911. loan Butean m. p. președinte. 7. Lissai m. p. Simeon Pop m. p. Gavrilă Popii m. p. A. G. Dmişa m. p. Marțian m p. Ion Godolan m. p. zi uni. « « suec­dl C2.531 31­­1012 51 €2.531*31 «1.012*52

Next