Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1911 (Anul 74, nr. 239-262)
1911-11-26 / nr. 259
Mr. 239. Amil LXXIV. Srasov, Sâmbătă in 26 Nwmvrie (S Decemvre) 19!l. Apare !n fiecare zi de lucru. AbOrlam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pa '/2 an 12 cor., p e f, an 6 cor. Pentru România și străinătate pe an 40 franci, pe ‘/a *ra 20 franci., pe ’/« an W franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an. R e d a c ţ i a, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pa an 20 cor. pe */an 10 cor., pe »/, an 5 cor. Un număr 10 bani. Inserate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi Învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. O sentinţă. (W „Petitmnea dela Vinţ respinsă. Pomânii obligaţi a plăti spesele !« Aceste câteva cuvinte purtate de fîrul telegrafie au pătruns eri ca o descărcare de fulger toate plaiurile româneşti. Inimile s-au cutremurat. Sufletele s-au strâns de durere ş’un geamăt prelung s-a desprins din piepturile a trei milioane şi jumătate de Români. Cu suflarea înăbuşită am aşteptat ziua de 7 Decemvrie şi ’n această zi număram şi oarele. Pândeam bătaia orei a douăsprezecea din zi, aşteptam licărirea acestei clipe ca pe un eveniment epocal, ca pe-o reînviere. Această clipă trebuia să coboare în mijlocul unei lumi, ahtiate după o soartă mai bună, solul sfânt al dreptăţii şi să dea neamului românesc pacea şi liniştea aşa de greu încercată de nedreptăţile celor de la cârma ţării. Dar dorinţa nu ni s’a împlinit. Curtea de cassaţie n-a găsit justificată această dorinţă ş’a trecut întemeindu-se pe argumentele sale peste durerea adâncă a unui neam întreg. Distinsul fiu al acestui neam, nobilul Iuliu Maniu, această desăvârşită întrupare a aspiraţiilor şi idealelor noastre, acest suflet senin a fost respins de la porţile parlamentului şi în strălucirea acestuia a rămas şi mai departe Jidanul Mayer Ödön. A scăpat deci Curtea de cassaţie un prilej, prin care ar fi putut câştiga închinarea unui neam întreg, prin care ar fi putut dovedi, că ponostul nostru îndurerat mai are undeva ascultare şi că neamul românesc nu e cu totul înstrăinat în ţara lui. Deacum, deacum nu vom mai crrede în nimic. Străini ne simţim, şi în această stranie înstrăinare vom căuta leac pentru durerile noastre numai şi numai în lumea sufletului nostru. Nu vom critica judecata cehui mai înalt for judecătoresc, căci aceasta nu ni-o îngâdue legea, dar fie-ne ertat, ca să dăm barări sentimentului nostru omenesc tălmăcirea care i se îngâdue oricărui criminal. Fie-ne ertat, ca să întrebăm dreptatea sfântă, dreptatea eternă, dreptatea lui Dumnezeu, dacă cu care e ca într-un cerc pur românesc şi într'o ţară, care se laudă cu libertăţile sale, e cu drept, ca nu un român, ci un coborâtor din meleagurile Galiţiei să reprezinte voinţa unor cetăţeni înfometaţi după adevăr şi dreptate? Fie-neertat, ca glas să dăm desnădăjduirii noastre şi protest să ridicăm pentru apărarea vieţii noastre. O, scump fiu al neamului meu, scumpul nostru prietin al tuturora, seninule Maniu cât de nemărginită poate fi durerea Ta ! O, scumpi alegători dela Vinţ, cari aşa de eroic v’aţi luptat pentru biruinţa idealului, cât de fără margini poate fi desnădejdea voastră . Sfărâmate vă vedeţi toate aşteptările, fără răsplată toate ostenelile, împrăştiate în vânt toate gândurile voastre de mai bine şi în jur de voi nu găsiţi nici un loc de odihnă pentru chinuitul vostru suflet. Deacum nu ne vom mai mângâia. Nu vom mai trece aşa de uşor peste toate rănile cari ni se sapă în suflet, nu vom mai pune la uitare fapte dela cari atârnă viaţa sau moartea noastră, ci vii le vom ţinea pe veci înaintea ochilor noştri pentru ca din fiinţa lor să învăţăm ca dintr’o carte vecinică ce trebue să credem, ce trebue să ştim şi ce datori suntem să încunjurăm. Creduli nu vom mai fi şi iluzii nu ne vom mai face. Căci e ridicul, ca să închei pace de azi pe mâne cu un suflet în care bantul cele mai înverşunate furtuni. Ca o făclie nestinsă va arde acest cre FOILETONUL »GAZ. TRANS«. Mişcarea pedagogică literară la Români in anul şcolar 1910/11. — Bare de aama de lur. Pompiliu Dan. — (Urmare). 2. Fl. Cristescu şi I. G. Bratu, institutori. Melodica învăţământului primar, însoţită de o scrisoare a d-lui P. Dulfu, profesor de pedagogie. Bucureşti. Institutul de arte grafice C. Sfetea. 652 pagini. Preţul 6 lei. Este fără îndoială cea mai bună carte de metodică românească, din câte avem până acum. D-nul Petru Dulfu o caracterizează cu cuvintele următoare: In această lucrare sunt adunate şi înşirate cu îngrijire toate principiile de didactică şi de metodică... Pe lângă îndrumările teoretice cuprinde multe schiţe şi planuri de lecţii practice din fiecare materie de învăţământ şi pentru fiecare clasă în parte. Autorii au căutat a se feri, la tractarea lecţiilor practice, de abuz în aplicarea treptelor formale herbartiane, slujindu-se de toate cinci numai acolo, unde trebuiesc, şi renunţând la unele, acolo unde nu sunt de folos. Materia au tractat-o cu claritate şi pricepere. Toţi învăţătorii începători, cărora le este aminte să fie bine şi să înainteze în cariera ce şi-au ales, găsesc în această carte o călăuză dintre cele mai folositoare. In »lămuririle« ce le dau pentru cetitori, autorii cărţii spun următoarele: La noi lipsa cărţilor de metodică se simte foarte mult. Puţinele cărţi româneşti, ce avem în ramura aceasta, sunt sau incomplecte sau prea scumpe. Unele din ele, fiind prea vechi, au rămas în urmă faţă de noile metode. Altele, deşi mai noi, sunt mai mult teoretice, aşa, că dau prea puţin ajutor învăţătorilor normalişti, iar celor ce n’au făcut lecţii într’o şcoală de aplicaţie, le sunt aproape nefolositoare. In această carte cetitorul va găsi câteva cunoştinţe, cari lipsesc din celelalte metodici. Va găsi apoi cunoştinţele vechi într’o formă uşoară şi după un plan lesne de urmărit. Alţii au căutat să arăte, că metodica e o ştiinţă grea, pe care n’o pricep decât oamenii cu multă învăţătură. Noi din potrivă credem, că metodica se poate înţelege uşor şi de oamenii cu mai puţină învăţătură şi pentru aceasta am dat cunoştinţelor o formă cât se poate de uşoară. Cartea cuprinde patru părţi: 1) Ideile moderne despre copii. 2) Psihologie aplicată la învăţământ. 3) Didactica şi 4) Metodica tuturor obiectelor de învăţământ. Partea întâia este rezumată după lucrarea cu acelaşi nume a celebrului psiholog francez Alfred Sinet, directorul laboratorului de psihologe experimentală de la Sorbona (Paris). In ea sunt expuse rezultatele experienţelor, pe care Alfred Binet, precum şi alţi bărbaţi distinşi, le-au făcut timp îndelungat, cu sute şi mii de copii. Principiile deduse din aceste experienţe sunt de cea mai mare importanţă pentru bunul mers al învăţământului şi ar fi un păcat, ca învăţătorii români să nu le cunoască. Partea doua. In educaţie cea dintâiu cerinţă e cunoaşterea sufletului copilului. Psihologia e baza învăţământului educativ. Nu e însă de ajuns să cunoşti psihologia, ci trebue să ştii, cum s’o aplici la diferite obiecte de învăţământ, căci cunoştinţele de psihologie neexplicate n’au nici o valoare. Partea treia. Didactica. Spre a înţelege bine metodica, e nevoie să cunoaştem perfect didactica. In această parte s-au tractat numai chestiunile, cari stau in strânsă legătură cu metodica şi li s-au dat o dezvoltare proporţională cu importanţa fiecăreia. Partea patra. Metodica. Această parte ocupă mai mult ca trei sferturi din lucrare. In expunerea metodicei autorii au împărţit materia după obiectele de studiu. Limba română au subîmpărţit-o astfel: a) Scris-cetitul, b) Cetirea, c) Memorizarea şi libera reproducere, d) Ortografia şi punctuaţia, e) Gramatica şi f) Compunerile. Apoi materia fiecărui obiect de studiu au împărţit-o pe clase conform programei. In tratarea metodicei fiecărui obiect au urmat în general norma aceasta. Mai întâiu au făcut teoria, expunând 1) scopul şi însemnătatea; 2) materia; 3) principiile didactice; 4) mijloacele de învăţământ şi 5) felul de predare. După aceea la fiecare clasă în parte, au expus iarăşi materia şi felul de predare, făcând şi diferite observări metodice. După teorie, la fiecare clasă urmează planuri de lecţii. In alegerea planurilor au căutat să dea câte un plan model pentru fiecare fel de lecţii sau ciclu de materii. D.e la religie, în clasa 1 sânt următoarele patru cicluri: istorioare morale, rugăciuni, povestiri din vieaţa lui Isus şi povestiri pentru explicarea rugăciunii Tatăl nostru. Din fiecare ciclu au ales câte un plan deosebit. In desfăşurarea planurilor, au luat ca bază treptele formale herbartiane, dar la unele din ele au renunţat acolo, unde nu se simţia necesitatea lor, Cea mereu înaintea minţii noastre şi această făclie nu se va stinge decât deodată“lu pieirea noastră. Sentinţa Curţii de cassaţie o luăm la cunoştinţă, dar insinuăm apel împotriva ei la nemuritorul for al conştiinţei omeneşti. Acest for va judeca şi judecata lui dreaptă va fi Camera. In şedinţa de Miercuri, fiind la ordinea zilei proiectele militare, a vorbit contra lor deputatul Bizeny. Tot în şedinţa aceasta s a primit propunerea lui Voinits pentru prelungirea şedinţelor cu o oară şi a făcut interpelaţie contele Apponyi în chestia abzicerii şefului statului major al armatei, baronul Konrad. Interpelaţia s-a avizat, primului ministru Khuen, care n-a răspuns încă. Eri s-a discutat proiectul de budget al ministerului de comerciu şi după reflexiunile ministrului Beöthy s-a primit în general. Reforme In armata romană. »Epoca« anunţă, că ministrul de războiu a prezentat M. Sale regelui un proiect pentru unele schimbări la arma artileriei. Regele a aprobat proiectul ministrului. Şeful statului major Averescu a prezentat regelui un memorand, pentru prefacerea Constanţei şi Sulinei în porturi de războiu. Externe. »Morning Post« află din Teheran, că guvernul persan a trimis Rusiei un ultimat, în care atrage atenţia Rusiei, că trupele ruseşti nu pot intra mai departe de oraşul Kasvin. Persia a dat un respiriu de 30 oare guvernului rusesc cu condiţia, că dacă Rusia nu va respecta această pretenţie a guvernului persan, Persia va ataca trupele rusești. — După o telegramă trimisă prin societatea germană de cablograme, principele regent al Chinei ar fi abdicat. Ministrul preşedinte şi miniştrii ar fi de acum înainte singuri responsabili pentru toate actele lor politice. — Intr-o cuvântare rostită la Plymouth, Sir Kdw Grey, ministrul de externe al Angliei, vorbind despre chestiunea marocană a declarat următoarele : Dacă Franţa şî Germania au regulat diferendele lor, atunci acest rezultat trebue să aibă o urmare binefăcătoare şi asupra relaţiunilor anglo-germane. * J)e la ordinea zilei. — Cassarea poliţiei de graniţă. — Trei dube. — Alegerile în Croaţia. — Contra României. — Conferenţă ministerială comună.— Răspunsuri la mesagiul regal.— Ministrul de interne Khuea a dat un comunicat oficios, prin care anunţă, că a cassat definitiv poliţia de graniţă. De aci înainte — se zice în comunicat — graniţele vor fi păzite de jandarmerie, al cărei număr în curând va fi sporit considerabil. Ne-am spus cu alte ocazii părerea, că poliţia de graniţă era superfluă şi că a fost instituită mai mult pentru căpătuieli. Aceasta faimoasă poliţie îşi da mare importanţă cu deosăbire pe la frontiera dintre Ardeal şi România. Şi minune, n a putut pune mâna pe nici un »agitator«, care să vie din România pe plaiurile noastre sau să fugă de aici în România. Să vedem că s-a convins despre aceasta şi Kbuen şi a tăiat Arul existenţei. Bine a făcut! întrebăm însă pentru ce trebue »sporirea considerabilă« a Jandarmeriei? Tot pentru paza graniţelor? Dar noi nu stăm în duşmănie cu nici un stat megieş şi totuş trebue să înşiruim de-a lungul unor graniţe pichete de jandarmi ? Cel puţin ridicol! Din Beiuş să scrie, că acolo au fost aleşi deputaţi pentru congresul naţionalbisericesc 3 mangrişti de la roată, din cler: Adrian Deseanu, protopop, mireni.