Gazeta Transilvaniei, martie 1912 (Anul 75, nr. 48-71)

1912-03-01 / nr. 48

Nr. 48.—1912. Şi într’adevăr d-şoara Ana Voi­leanu ni s­’a impus dela prima atingere a clapelor ca o artistă adevărată, cu­­cerindu-ne în sbor inimile. Timp de aproape două ceasuri, cât ne~a cântat şi încântat, sufletul ei, toată fiinţa ei părea contopită cu pianul, iar noi, cei atât de neobicinuiţi să asistăm la con­certul unei pianiste şi mai cu seamă a unei pianiste române şi să apreciem arta măiastră a cântecului la pian, am urmărit cu respiraţia aproape oprită, jocul ei măiestru. Nu suntem chemaţi, dar nici nu putem întră­nn apreciarea amănunţită a capo­de-operelor clasice, pe cari ni le-a interpretat cu atâta perfecţie sim­patica noastră artistă; ceea ce însă putem constata este, că impresia, pe care ne-a lăsat-o în sufletele noastre arta d-şoarei Voileanu, a fost covâr­şitoare. I-am admirat tehnica escelentă, care de multe ori nu făcea impresia, că estinsa claviatură a pianului este nu­mai o jucărie în manile artistei, am rămas uimiţi de puterea cu care lovea clapele, redându-ne acordurile cele mai puternice şi în acelaşi timp ne-a emo­ţionat gingăşia, cu care ne reda piani­­ssimo-urile cele mai fine. Iar interpre­tarea admirabilă, prin care a turnat vieaţă, avânt şi dulceaţă în piesele cântate, ne-a dovedit că stăm în faţa unei artiste, care a pătruns operele ma­rilor compozitori ,Bach-Busson, Brahms Schumann şi Chopin până în cele mai mici detalii. In ultimul punct al programului „Melodii româneşti“ d şoara Ana Voi­leanu ne-a surprins cu o compoziţie proprie admirabilă cu motive din doi­nele româneşti, care ne a arătat că artista noastră este în acelaşi timp şi o mult promiţătoare compozitoare. Aplauzele şi aclamările, cari s’au adus d-şoarei Voileanu după fiecare punct şi cu deosebire după ultimul punct, nu se pot descrire. A fost un potop de aplauze, cum mai rar am auzit răsu­nând în sala Redutei. In semn de recu­noştinţă şi admiraţie s’au oferit d-şoarei Voileanu câteva cadouri în flori şi o vază de argint. Păcat, că mulţi dintre braşovenii noştri au ascelat prin absenţă. Provin­cia n’a fost de loc reprezentată, semn că nu toţi îşi înţeleg încă datorinţele, ce lean faţă de rarele noastre talente reale. Dar ei vor regreta, nu noi cari ne-am ales dela concertul de eri cu impresiuni neşterse. După concert o parte a societăţii româneşti s’a întrunit în sala Redutei, incunjurând cu dragoste şi sărbătorind pe artista şi pe părintele ei, dl asesor cons. Mateiu Voileanu. r. e. după 1907, ca unii cari au luat parte la răscoale, au înaintat o jetiţie ministrului de justiţie în care îl imploară să intervie şi pentru graţiarea soţilor lor, — pentru a se complecta opera făcută cu gra­darea soldaţilor de la Stăneşti. — Z­. C. G. Avion ministru al ins­­trucţiunei publice, a înscris în proectul de buget o subvenţie anuală de 1000 lei pentru fondul creat de celebrul nostru compozitor Enescu, în scopul creărei unor premii pentru compozitorii români. P D. Dr. Nicolae Leon, profesor ln facultatea de medicină din Iaşi, a f­ost confirmat pe doi ani decan al aces­tei facultăţi. Din România, r­ecolta viilor. Terminând adu­narea datelor privitoare la întinderea şi producţia totală a viilor în cursul anu­lui trecut, direcţiunea statistică de pe lângă ministerul de domenii, a întoc­mit statistica definitivă în această pri­vinţă. Conform acestei statistici întin­derea totală a culturei viilor a fost de 71.488 hectare vii productive, din care 53.750 hectare vii româneşti şi 17.688 vii americane, in ceea ce priveşte recolta din anul trecut, ea nu poate fi conside­rată între cele mai bune. In privinţa preţurilor pe de o parte recolta slabă, pe de altă parte împuţi­narea rezervelor trecute au făcut ca preţurile vinului să se ridice. Mijlocia, care s-a plătit în ţara în­treagă a fost, în adevăr, de 4 lei 65 bani decalitru, dând o valoare totală de 46 milioane lei. In multe judeţe mijlo­cia aceasta a fost mai ridicată. Cel mai scăzut preţ s-a obţinut în judeţul Făl­­ciu, ajungând media la 3 lei şi 15 bani de calitru. In afară de cele 71 mii hectare, pe cari s-a întins anul trecut viile pro­ductive, trebuie să mai adăugăm încă 14 mii de hectare vii cultivate în ulti­mii ani şi cari vor da recoltă cu înce­perea anului acesta. 4s * 4c Ştiri mărunte. — Soţiile primarilor, notarilor, şfiilor de garnizoană, condamnaţi, ŞTIRI. — 28 Februarie 1912. Banchetul din Al Arad, aranjat Dumi­necă sala pentru sărbătorirea aplanării conflictului, provocat da «Tribuna», a decurs într’un mod foarte însufleţit. Seria toastelor a fost deschisă de d-l dep. Dr. T. Mihail, care a închinat pentru d-l Stere. D-l Stere mulţumind a închinat pentru d-nii G. Pop de Băseşti şi T. Mihali, cari reprezintă u­­nitatea de partid. Au mai vorbit apoi d-nii Ciorogariu, V. Gold­u, Dr. Vaida, Dr. Veliciu, Dr. C. Brediceanu și Dr. Maniu. În semn de amintire i s’a pre­dat d-lui O. Stere o ramură de măslin, lucrată în argint. r­o— Şedinţa reprezentanţei funda­ţiunei Gojan Reprezentanţa funda­­ţiunei Gojdu şi-a ţinut Luni şe­dinţa­ anuală, sub preşidenţia I. P. J. Sale mitropolitului Meţianu. La şedinţă au luat parte­­episcopul Cristea al Caransebeşului şi epis­copul loan Pap al Aradului. Co­mitetul a încheiat bilanţul pe exerciţiul trecut şi a hotărât a­­supra repartizărei burselor. I. P. S. S. mitropolitul Meţianu a făcut necrologul, fericitului loan cav. de Puşcariu, fost membru în comitet, în locul căruia a fost ales dl dr. loan Mihu din Orăştie. —x— Sistarea «Tribunal». «Românul» ce ne soseşte, publică următorul aviz: Cu începere de azi (12 Martie n.), «Tribuna» fuzionând cu alro­­mânul, tuturor abonaţilor ei­­ se va trimite pe viitor «Românul». Acelora, cari au fost abonaţii am­belor ziare, li se va socoti în abo­nament la „Românul“ tot ceea ce le mai datora „Tribuna“. —x— Alegeri la oraşul lugoş. Din Lugoş ne vine imbucurătoarea veste, că adu­narea reprezentanţei orăşeneşti, ţinută Luni, a aclamat cu unanimitate prim­­notar orăşănesc pe d-l Dr. Ioan Bal­­cescu, iar comisar cercual a fost­­ales cu unanimitate d-l loan Oltean, can­­celist la comitat. Aceste alegeri ne dau o nouă do­vadă despre perfecta organizare şi fru­moasa activitate desfăşurată de frun­taşii Lugojenii în vieaţa publică şi politică. —x— Necrolog Personalul «Tipografiei Diecezane», cu adânc regret aduce la cunoştinţa tuturor colegilor şi cunos­cuţilor, că prea iubitul lor coleg şi prieten George Olteanu, culegător tipo­graf, a încetat din vieaţă după lungi şi grele suferinţe Duminecă, în 10 Martie n. c., în etate de 27 ani, înmor­mântarea a avut loc Marţi în 12 Martie n. c. — Odihnească în pace! — Arad, Martie n. 1912. —x — Deputaţi sinodali din cler au fost aleşi joi, pentru sinodul arhidiecezan, următorii domni: Cercul Sibiiu, P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu, vicariu arhiepiscopesc. Cercul Sălişte Dr. Ioan Stroia, protopresbiter. Cercul Se­­beşul­ săsesc, Sergiu Medean, protopres­biter. Cercul Alba-Iulia, Nicolae Ivan, asesor consistorial. Cercul Deva, Vasile Domşa, protopresbiter. Cercul Haţeg, Lazar Tritean, asesor consistorial. Cercul Ilia, Zevediu Mureşian, protopresbiter. Cercul Geoagiu, Dr. loan Lupaş, proto­presbiter. Cercul Zarand, Vasile Damian, protopresbiter, deputat dietat. Cercul Câmpeni, Romul Furduiu, protopresbiter. Cercul Turda, Jovian Mureşan, proto­presbiter. Cercul Cluj, P. C. Sa, Proto­­sincelul Dr. Eusebiu R. Roşea, director GAZETA TRANSILVANIEI, seminarial. Cercul Dej, Vasile Duma, protopresbiter. Cercul Bistriţa, Galacteon Şagau, asesor consistorial. Cercul Târ­nava, Mateiu Voi­ean, asesor consisto­rial. Cercul Sighişoara Dumitru Moldo­van protopresbiter. Cercul Treiscaune, Const Dimian, protopresbiter, Cercul Braşov, Dr. Vasile Saftu, protopresbiter, Cercul Bran, loan Hamsea protopresbi­ter şi Cercul Făgăraş, Nicolau Borzea protopresbiter. —x— In jurul descoperirei polului sud. Exploratorul Amundsen a trimis alaltă­­eri o telegramă din Hobart ziarului «Daily Chronicle», care are următorul cuprins : N’am găsit nici o urmă, din care aşi putea constata că căpitanul Scott (acesta plecase încă din anul 1910 spre polul sudic. Expediţia lui a urmat calea percursă de exploratorul Shakle­­ton) a fost la Polul sud. Se poate ca el să fi ajuns acolo înaintea mea, şi ur­mele lăsate de dânsul să le fi distrus viscolele. Eu am stat acolo 3 zile, şi n’am găsit nimic. M’am convins că la polul Sud nu bântuesc furtuni mari Eu şi espediţia mea am avut de suferit din cauza viscolelor, cari de multe ori ne-au reţinut mai multe zile în corturile noastre. In cele 6 săptămâni am întâm­pinat mari greutăţi, mereu trebuia să urcăm munţi de ghiaţă. Polul Sud se află pe un platou de 3200 metri. —x— Accidentul mortal al unei aviatoare. Pe câmpul de aviaţiune dela Etampes s’a întâmplat un accident mortal, a că­rei victimă e tânăra aviatoare Suzanne Bernard, care voia să depună exame­nul de pilot. După două ascensiuni re­uşite, aviatoarea s-a mai înălţat încă o­­dată, cu toate că i se atrăsese atenţia să nu forţeze aparatul prea mult. In urma unui viraj prea brusc, aparatul a căzut la pământ şi peste câteva minute aviatoarea încetă din vieaţă. Suzanne Bernard era în etate de 19 ani. —x -Contesă osândită la moarte- Cur­tea de casaţie din Paris a respins re­cursul contesei Couvrigny osândită la moarte— şi astfel dacă nici preşedintele Failieres nu o va agraţia, contesa va fi esecutată. Cauza pentru care ea a fost osândită, este că în toamna anului trecut își ucise împreună cu un copil al său, bărbatul. Contesa fusese con­damnată la moarte, iar fiul complice la muncă silnică pe vieață. —x— Gazul metan dela Sermășel Prin­­tr’un ordin al ministerului de interne se acordă oraşului Turda, dreptul de folos­iţă a gazului metan de la Sermăşel, pentru fabrica chemiei ce se va înfiinţa în Turda. Conducta de gaz va fi con­struită de la Sermăşel direct la Turda, iar de aici va fi continuată până la fa­brica de sodă din Cioara. —x— Sânge de copii. Se anunţă din Bar­celona, că poliţia de acolo în urma mai multor denunţări anonime a arestat pe femeia Henrietta Martini. Se spunea a­­mime despre ea, că ademenise pe mai mulţi copilaşi şi ducându-i la locuinţa sa, i-a omorât luându-le sângele. La in­terogatoriu, femeia a declarat, că sân­gele copilaşilor are acea putere­’magică că poţi face cu el pe orice tinăr să te iubească. Aceasta e cauza, pentru care Henrietta Martini — pe semne nebună — devenise groaza copiilor. —x— Fostul locotenent Hofrichter, care — după cum se ştie — îşi face osânda la închisoarea din Mollersdorf, e tuber­culos în ultimul grad. Boala s’a mani­festat încă de când a fost adus la în­chisoare. De atunci boala s’a agravat, în aşa fel, în­cât Hofrichter probabil nu va fi în stare să ia parte la proce­sul de divorţ, intentat de soţia sa. —x— «Coroana» Institut de credit şi eco­nomii în Bistriţa, a votat, în urma au­­torizărei primite dela adunarea gene­rală prin direcţiunea sa, următoarele ajutoare: Pentru biserici şi şcoale con­fesionale Cor. 5451—, pentru 12 elevi de meseriaşi, ajutoare cor. 315* —, pen­tru Rem­. rom. de cetire din Bistriţa cor. 50*—, pentru Rem­. rom. de cântări din Bistriţa cor. 50­—, pentru Rem­. rom.de meseriaşi din Bistriţa cor. 50'—, pentru şcoala de industrie casnică din Sibiiu cor. 50'—, pentru masa studen­ţilor din Năsăud cor. 50'—, pentru masa academică din Cluj cor. 50—, pentru fondul cultural din Blaj cor. 50 —, pen­tru fondul Dr. I. Mihu pt. ziarişti cor. 50—, pentru literatură poporală cor. 100*—, pentru colectele anului, ajutoare mărunte cor. 100’—. Total Cor. 1460-- . Din şedinţa direcţiunei, ţinută în 9 Martie 1912. — Direcţiunea. Un film de 25 klm. aruncat In Sena. Poliţia din Paris a oprit repre­zentarea unui film cinematografic de o lungime de 25 de klm. —ca obscen. In­­tr’adevăr filmul în toată lungimea sa nu conţinea de­cât scene pline de obs­cenităţi. Poliţia era însă în mare încur­cătură. Nu ştia ce să facă cu acest şarpe cinematografic de o lungime co­losală. In cele din urmă s’a recurs la aruncarea filmului in Sena. Câţi­va agenţi s’au îmbarcat pe o barcă şi pornind-o spre insula Bel-Ga­­lante, au dus cu ei filmul victimă, de l’au aruncat în valurile Senei. —x— JOS mustăţile- Un subiect de ac­tualitate la Paris este in prezent ches­tiunea cum trebue să se poarte bărba­ţii şi cu barbă, numai cu mustăţi, ori complect raşi. Un ziar a avut ingeni­oasa ideie să facă o anchetă asupra acestei chestiuni printre cele mai apre­ciate artiste de către publicul parizian. Răspunsurile au fost toate în fa­voarea raderei mustăţilor. Una singură dintre toate artistele întrebate a admis cel mult mustăţile mici şi bine îngri­jite. Cât despre barbă nici o graţie, nici o îngăduială ! De­sigur, că răspunsul artistelor pariziene n’a fost provocat de conside­raţii estetice, ci în ele se ascund nă­zuinţele feministe cari tind la desăvâr­şita egalare a sexelor. Când barba şi mustăţile vor fi trecut în domeniul is­toriei, sexul slab va avea satisfacţia de a vedea căzută încă una din barie­­rile, cari menţin închipuita superiori­tate a sexului tare. —x— Uil candidat de advocat află apli­care momentană în cancelaria d-lui Dr. Aurel Grozda, advocat în Buteni (Kö­­rösbökény) com. Arad. Salariul se va stabili după înțeleger­e reciprocă. Ofer­tele direct la cancelarie. —x— Se caută un culegător tipograf și 2—3 ucenici de tipografie, la tipo­grafia « Gazetei Transilvaniei». Con­diţii favorabile. Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. Şezătoarea In onoarea lui Ca­­ragiale- Duminecă, 4 Martie v., la 6 oare seara despărţământul „Bra­şov“ al Asociaţiunii va ţinea o şe­zătoare. Programul va fi : D-1 N. Bogdan, profesor, va vorbi despre opera lui Caragiale. Vor cânta: D-na M. Ciortea şi D-l N. Oan­­cea. Din scrierile lor originale vor ceti d-nii Axente Banciu şi Horia P. Petrescu. Iar din schiţele lui Caragiale vor ceti d-nii A. P. Bă­nuţ şi Al. Bogdan. Preţul de intrare 20 bani de persoană. ro— Sinodul protopresbiteral al trac­­tului Bran şi-a ţinut şedinţa sa ordi­nară în 27 Februarie a. c. După verificarea membrilor din nou sieşi pe 3 ani, s-a cetit raportul general despre starea protopresbitera­­tului în privinţa bisericească, şcolară şi economică. S a primit propunerea co­mitetului pentru înfiinţarea şcoalei de cant şi a membrului sinodal Dr. Me­­ţian pentru alungarea călugărilor, cari adună milă şi strâng slujbe fără nici un drept de la popor. In fine s-a ales membru în scaunul protopresbiteral în locul preotului răposat Centin, — preo­tul Victor Puşcariu din Sohodul. — »Un membru sinodal«­ Reuniunea germană de cântări »Kr. Mannergesangverein« aranjează Sâmbătă seara în 16 Martie n. în sala Redutei o convenire colegială veselă împreunată cu concert şi dans. Intrarea de persoană 2 col. ro— ApOLIO-BIOSCOP- Joi şi Vineri in 15 şi 16 Martie . Artişti de patiuagiu în Budapesta (actualitate). Lucea (vedere). Jocuri de păpuşi (vedere). Arta minu­nată a gimnasticei (humoristic). O luptă pe vieaţă şi pe moarte (humoristic). Arden Enoch (dramă). Opera celebră a Lordului Alfred Tennyson, în 2 acte, filmul lung 1000 metri. Una miie şi una de nopţi (dramă), filmul lung 500 metri. In pregătire: Cu singurul drept a se juca »Doctorii«, mare dramă socială în 2 acte, Simul lung 1000 metri. Sâmbătă şi Duminecă program nou. Pagina 3 Litere, arte şi ştiinţe. Sâmţurile plantelor. Trad. de George Joandrea. Cercetările mai nouă ne dovedesc, că şi plantele văd, simţesc, gustă, ba au şi capacitatea elementară şi de a se orienta, fireşte însă, că nu în înţeles atât de larg, ca animalele. Scrutări foarte estinse a săvârşit pe acest teren mai ales biologul francez Goupin, care într’un articlu publicat în revista fran­ceză „La Revue“ descopere şi ilustrează însuşirile de mai sus ale plantelor, cam­ în multe privinţe nu sunt încă chiari­­ficate deplin. Coupin susţine, că plan­tele au sâmţuri, acesta e fapt. Sâmţu­rile acestea însă sunt cu mult mai ne­­desvoltate şi în mare parte de altă natură, ca acelea ale animalelor şi de aceea sunt aşa de puţin cunoscute. Şi capacitatea de a vedea a unei insecte e spre o pildă cu totul alta, ca aceea a unui animal de ordin mai înalt, cu cât mai mult va fi aşadar capacitatea de a vedea a plantelor! Observările ştienţi­­fice sunt acestea: Plantele reagează totdeauna la efectele, ce le încungiură, ba lac şi deosebiri între efecte. Reaga­­rea aceasta n’ar fi posibilă, dacă n’ar avea plantele sâmţuri. Prin urmare trebue să presupunem, că într’un înţeles mai larg şi plantele văd, sâmţesc, gustă şi se orientează tocmai aşa, ca şi ani­malele. Dintre cele patru sâmţuri amintite mai sus simţul vederii e mai desvoltat. E lucru cunoscut, că plantele şi între referinţele cele mai grele ne arată ui­­zuinţa, de a-şi întoarce frunzele cătră razele soarelui. Tot asemenea senzibili­­tate îşi manifestă faţă de lumină şi rădăcinile, cu deosebirea aceea numai, că ele încungiură lumina. Cât de puter­nică influenţă are lumina asupra plan­telor, aceasta ne-o dovedeşte esperi­­mentul următor, ce-l putem îndeplini cu algele microscopice, ce se prăsesc prin mocirle. Intre altele alga are şi capacitatea de a-şi schimba locul şi din cauza aceasta a fost înşirată ca aparţi­nând lumei animalice, acum însă sun­tem siguri, că e plantă. Esperimentul e acesta. Umplem o ţavă de sticlă pe din afară plină de funingine cu apă din bălţi de coloare verzie (coloarea verde e o dovadă, că în apă sunt alge), pe rare — după ce ştergem puţin funinginea, — scriem o vorbă sau un nume. Lumina străbate şi se revarsă in ţara de sticlă numai pe locurile curat străvăzăcioasă, cari represintă numele sau cuvântul scria, aşa că algele se adună pe locurile aces­tea luminoase chiar lângă păretele sti­clei, aşa că dacă după vre-o zi sau două ştergem de pe sticlă funinginea de tot, cuvântul sau numele scris se va vedea întocmit şi format din grupe de alge lipite de păretele sticlei într’o coloare verzie frumoasă. (Ya ama). ULTIMI ŞTIRI. Budapesta, 13 Martie. După ştiri sosite din Viena Mar. Sa va sosi în 26 Martie la Budapesta, iar de aici va pleca la Gödöllő. Viena, 13 Martie. In cercurile diplomatice de­ aici se crede că bombardarea fortificaţiunilor Szadii, Bar, Kumkale din Dardanele este iminentă. Constantinopol, 13 Martie. Cât timp va ţinea agitaţiunea electo­rală guvernul turc nu va accepta intervenţia pentru încetarea osti­lităţilor în Tripolitania. Poarta va ceda numai forţei majore Roma, 13 Martie. Guvernul italian, a fost încunoştiinţat, că doi anarhişti periculoşi Poholasny (ceh) şi un macedonean au plecat din Salonic spre Neapole. Aceşti doi anarhişti ar avea ordin din partea comitetului Turcilor tineri să ucidă pe regele Victor Ema­nuel şi pe miniştrii Giolitti şi San Giuliano. Poliţia italiană a făcut cele mai întinse pregătiri pentru prinderea celor doi anarhişti. Proprietar : Tip. A Mureşianu, Branisce et Comp Redactor responzabil: loan Brotea. FRAŢII SIRIlAY, Braşov Târgul grâului 3. Recomandă toate articolele cele mai moderne pen­tru dame şi domni: Stofs, Strătăsărit, Confecţiuni, Bluze şi rufărie solidă pentru trusouri. Serviciu prompt şi preţuri moderate. Nr. 161_1

Next