Gazeta Transilvaniei, martie 1912 (Anul 75, nr. 48-71)
1912-03-01 / nr. 48
Nr. 48.—1912. Şi într’adevăr d-şoara Ana Voileanu ni s’a impus dela prima atingere a clapelor ca o artistă adevărată, cucerindu-ne în sbor inimile. Timp de aproape două ceasuri, cât ne~a cântat şi încântat, sufletul ei, toată fiinţa ei părea contopită cu pianul, iar noi, cei atât de neobicinuiţi să asistăm la concertul unei pianiste şi mai cu seamă a unei pianiste române şi să apreciem arta măiastră a cântecului la pian, am urmărit cu respiraţia aproape oprită, jocul ei măiestru. Nu suntem chemaţi, dar nici nu putem întrănn apreciarea amănunţită a capode-operelor clasice, pe cari ni le-a interpretat cu atâta perfecţie simpatica noastră artistă; ceea ce însă putem constata este, că impresia, pe care ne-a lăsat-o în sufletele noastre arta d-şoarei Voileanu, a fost covârşitoare. I-am admirat tehnica escelentă, care de multe ori nu făcea impresia, că estinsa claviatură a pianului este numai o jucărie în manile artistei, am rămas uimiţi de puterea cu care lovea clapele, redându-ne acordurile cele mai puternice şi în acelaşi timp ne-a emoţionat gingăşia, cu care ne reda pianissimo-urile cele mai fine. Iar interpretarea admirabilă, prin care a turnat vieaţă, avânt şi dulceaţă în piesele cântate, ne-a dovedit că stăm în faţa unei artiste, care a pătruns operele marilor compozitori ,Bach-Busson, Brahms Schumann şi Chopin până în cele mai mici detalii. In ultimul punct al programului „Melodii româneşti“ d şoara Ana Voileanu ne-a surprins cu o compoziţie proprie admirabilă cu motive din doinele româneşti, care ne a arătat că artista noastră este în acelaşi timp şi o mult promiţătoare compozitoare. Aplauzele şi aclamările, cari s’au adus d-şoarei Voileanu după fiecare punct şi cu deosebire după ultimul punct, nu se pot descrire. A fost un potop de aplauze, cum mai rar am auzit răsunând în sala Redutei. In semn de recunoştinţă şi admiraţie s’au oferit d-şoarei Voileanu câteva cadouri în flori şi o vază de argint. Păcat, că mulţi dintre braşovenii noştri au ascelat prin absenţă. Provincia n’a fost de loc reprezentată, semn că nu toţi îşi înţeleg încă datorinţele, ce lean faţă de rarele noastre talente reale. Dar ei vor regreta, nu noi cari ne-am ales dela concertul de eri cu impresiuni neşterse. După concert o parte a societăţii româneşti s’a întrunit în sala Redutei, incunjurând cu dragoste şi sărbătorind pe artista şi pe părintele ei, dl asesor cons. Mateiu Voileanu. r. e. după 1907, ca unii cari au luat parte la răscoale, au înaintat o jetiţie ministrului de justiţie în care îl imploară să intervie şi pentru graţiarea soţilor lor, — pentru a se complecta opera făcută cu gradarea soldaţilor de la Stăneşti. — Z. C. G. Avion ministru al instrucţiunei publice, a înscris în proectul de buget o subvenţie anuală de 1000 lei pentru fondul creat de celebrul nostru compozitor Enescu, în scopul creărei unor premii pentru compozitorii români. P D. Dr. Nicolae Leon, profesor ln facultatea de medicină din Iaşi, a fost confirmat pe doi ani decan al acestei facultăţi. Din România, recolta viilor. Terminând adunarea datelor privitoare la întinderea şi producţia totală a viilor în cursul anului trecut, direcţiunea statistică de pe lângă ministerul de domenii, a întocmit statistica definitivă în această privinţă. Conform acestei statistici întinderea totală a culturei viilor a fost de 71.488 hectare vii productive, din care 53.750 hectare vii româneşti şi 17.688 vii americane, in ceea ce priveşte recolta din anul trecut, ea nu poate fi considerată între cele mai bune. In privinţa preţurilor pe de o parte recolta slabă, pe de altă parte împuţinarea rezervelor trecute au făcut ca preţurile vinului să se ridice. Mijlocia, care s-a plătit în ţara întreagă a fost, în adevăr, de 4 lei 65 bani decalitru, dând o valoare totală de 46 milioane lei. In multe judeţe mijlocia aceasta a fost mai ridicată. Cel mai scăzut preţ s-a obţinut în judeţul Fălciu, ajungând media la 3 lei şi 15 bani de calitru. In afară de cele 71 mii hectare, pe cari s-a întins anul trecut viile productive, trebuie să mai adăugăm încă 14 mii de hectare vii cultivate în ultimii ani şi cari vor da recoltă cu începerea anului acesta. 4s * 4c Ştiri mărunte. — Soţiile primarilor, notarilor, şfiilor de garnizoană, condamnaţi, ŞTIRI. — 28 Februarie 1912. Banchetul din Al Arad, aranjat Duminecă sala pentru sărbătorirea aplanării conflictului, provocat da «Tribuna», a decurs într’un mod foarte însufleţit. Seria toastelor a fost deschisă de d-l dep. Dr. T. Mihail, care a închinat pentru d-l Stere. D-l Stere mulţumind a închinat pentru d-nii G. Pop de Băseşti şi T. Mihali, cari reprezintă unitatea de partid. Au mai vorbit apoi d-nii Ciorogariu, V. Goldu, Dr. Vaida, Dr. Veliciu, Dr. C. Brediceanu și Dr. Maniu. În semn de amintire i s’a predat d-lui O. Stere o ramură de măslin, lucrată în argint. ro— Şedinţa reprezentanţei fundaţiunei Gojan Reprezentanţa fundaţiunei Gojdu şi-a ţinut Luni şedinţa anuală, sub preşidenţia I. P. J. Sale mitropolitului Meţianu. La şedinţă au luat parteepiscopul Cristea al Caransebeşului şi episcopul loan Pap al Aradului. Comitetul a încheiat bilanţul pe exerciţiul trecut şi a hotărât asupra repartizărei burselor. I. P. S. S. mitropolitul Meţianu a făcut necrologul, fericitului loan cav. de Puşcariu, fost membru în comitet, în locul căruia a fost ales dl dr. loan Mihu din Orăştie. —x— Sistarea «Tribunal». «Românul» ce ne soseşte, publică următorul aviz: Cu începere de azi (12 Martie n.), «Tribuna» fuzionând cu alromânul, tuturor abonaţilor ei se va trimite pe viitor «Românul». Acelora, cari au fost abonaţii ambelor ziare, li se va socoti în abonament la „Românul“ tot ceea ce le mai datora „Tribuna“. —x— Alegeri la oraşul lugoş. Din Lugoş ne vine imbucurătoarea veste, că adunarea reprezentanţei orăşeneşti, ţinută Luni, a aclamat cu unanimitate primnotar orăşănesc pe d-l Dr. Ioan Balcescu, iar comisar cercual a fostales cu unanimitate d-l loan Oltean, cancelist la comitat. Aceste alegeri ne dau o nouă dovadă despre perfecta organizare şi frumoasa activitate desfăşurată de fruntaşii Lugojenii în vieaţa publică şi politică. —x— Necrolog Personalul «Tipografiei Diecezane», cu adânc regret aduce la cunoştinţa tuturor colegilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul lor coleg şi prieten George Olteanu, culegător tipograf, a încetat din vieaţă după lungi şi grele suferinţe Duminecă, în 10 Martie n. c., în etate de 27 ani, înmormântarea a avut loc Marţi în 12 Martie n. c. — Odihnească în pace! — Arad, Martie n. 1912. —x — Deputaţi sinodali din cler au fost aleşi joi, pentru sinodul arhidiecezan, următorii domni: Cercul Sibiiu, P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu, vicariu arhiepiscopesc. Cercul Sălişte Dr. Ioan Stroia, protopresbiter. Cercul Sebeşul săsesc, Sergiu Medean, protopresbiter. Cercul Alba-Iulia, Nicolae Ivan, asesor consistorial. Cercul Deva, Vasile Domşa, protopresbiter. Cercul Haţeg, Lazar Tritean, asesor consistorial. Cercul Ilia, Zevediu Mureşian, protopresbiter. Cercul Geoagiu, Dr. loan Lupaş, protopresbiter. Cercul Zarand, Vasile Damian, protopresbiter, deputat dietat. Cercul Câmpeni, Romul Furduiu, protopresbiter. Cercul Turda, Jovian Mureşan, protopresbiter. Cercul Cluj, P. C. Sa, Protosincelul Dr. Eusebiu R. Roşea, director GAZETA TRANSILVANIEI, seminarial. Cercul Dej, Vasile Duma, protopresbiter. Cercul Bistriţa, Galacteon Şagau, asesor consistorial. Cercul Târnava, Mateiu Voiean, asesor consistorial. Cercul Sighişoara Dumitru Moldovan protopresbiter. Cercul Treiscaune, Const Dimian, protopresbiter, Cercul Braşov, Dr. Vasile Saftu, protopresbiter, Cercul Bran, loan Hamsea protopresbiter şi Cercul Făgăraş, Nicolau Borzea protopresbiter. —x— In jurul descoperirei polului sud. Exploratorul Amundsen a trimis alaltăeri o telegramă din Hobart ziarului «Daily Chronicle», care are următorul cuprins : N’am găsit nici o urmă, din care aşi putea constata că căpitanul Scott (acesta plecase încă din anul 1910 spre polul sudic. Expediţia lui a urmat calea percursă de exploratorul Shakleton) a fost la Polul sud. Se poate ca el să fi ajuns acolo înaintea mea, şi urmele lăsate de dânsul să le fi distrus viscolele. Eu am stat acolo 3 zile, şi n’am găsit nimic. M’am convins că la polul Sud nu bântuesc furtuni mari Eu şi espediţia mea am avut de suferit din cauza viscolelor, cari de multe ori ne-au reţinut mai multe zile în corturile noastre. In cele 6 săptămâni am întâmpinat mari greutăţi, mereu trebuia să urcăm munţi de ghiaţă. Polul Sud se află pe un platou de 3200 metri. —x— Accidentul mortal al unei aviatoare. Pe câmpul de aviaţiune dela Etampes s’a întâmplat un accident mortal, a cărei victimă e tânăra aviatoare Suzanne Bernard, care voia să depună examenul de pilot. După două ascensiuni reuşite, aviatoarea s-a mai înălţat încă odată, cu toate că i se atrăsese atenţia să nu forţeze aparatul prea mult. In urma unui viraj prea brusc, aparatul a căzut la pământ şi peste câteva minute aviatoarea încetă din vieaţă. Suzanne Bernard era în etate de 19 ani. —x -Contesă osândită la moarte- Curtea de casaţie din Paris a respins recursul contesei Couvrigny osândită la moarte— şi astfel dacă nici preşedintele Failieres nu o va agraţia, contesa va fi esecutată. Cauza pentru care ea a fost osândită, este că în toamna anului trecut își ucise împreună cu un copil al său, bărbatul. Contesa fusese condamnată la moarte, iar fiul complice la muncă silnică pe vieață. —x— Gazul metan dela Sermășel Printr’un ordin al ministerului de interne se acordă oraşului Turda, dreptul de folosiţă a gazului metan de la Sermăşel, pentru fabrica chemiei ce se va înfiinţa în Turda. Conducta de gaz va fi construită de la Sermăşel direct la Turda, iar de aici va fi continuată până la fabrica de sodă din Cioara. —x— Sânge de copii. Se anunţă din Barcelona, că poliţia de acolo în urma mai multor denunţări anonime a arestat pe femeia Henrietta Martini. Se spunea amime despre ea, că ademenise pe mai mulţi copilaşi şi ducându-i la locuinţa sa, i-a omorât luându-le sângele. La interogatoriu, femeia a declarat, că sângele copilaşilor are acea putere’magică că poţi face cu el pe orice tinăr să te iubească. Aceasta e cauza, pentru care Henrietta Martini — pe semne nebună — devenise groaza copiilor. —x— Fostul locotenent Hofrichter, care — după cum se ştie — îşi face osânda la închisoarea din Mollersdorf, e tuberculos în ultimul grad. Boala s’a manifestat încă de când a fost adus la închisoare. De atunci boala s’a agravat, în aşa fel, încât Hofrichter probabil nu va fi în stare să ia parte la procesul de divorţ, intentat de soţia sa. —x— «Coroana» Institut de credit şi economii în Bistriţa, a votat, în urma autorizărei primite dela adunarea generală prin direcţiunea sa, următoarele ajutoare: Pentru biserici şi şcoale confesionale Cor. 5451—, pentru 12 elevi de meseriaşi, ajutoare cor. 315* —, pentru Rem. rom. de cetire din Bistriţa cor. 50*—, pentru Rem. rom. de cântări din Bistriţa cor. 50—, pentru Rem. rom.de meseriaşi din Bistriţa cor. 50'—, pentru şcoala de industrie casnică din Sibiiu cor. 50'—, pentru masa studenţilor din Năsăud cor. 50'—, pentru masa academică din Cluj cor. 50—, pentru fondul cultural din Blaj cor. 50 —, pentru fondul Dr. I. Mihu pt. ziarişti cor. 50—, pentru literatură poporală cor. 100*—, pentru colectele anului, ajutoare mărunte cor. 100’—. Total Cor. 1460-- . Din şedinţa direcţiunei, ţinută în 9 Martie 1912. — Direcţiunea. Un film de 25 klm. aruncat In Sena. Poliţia din Paris a oprit reprezentarea unui film cinematografic de o lungime de 25 de klm. —ca obscen. Intr’adevăr filmul în toată lungimea sa nu conţinea decât scene pline de obscenităţi. Poliţia era însă în mare încurcătură. Nu ştia ce să facă cu acest şarpe cinematografic de o lungime colosală. In cele din urmă s’a recurs la aruncarea filmului in Sena. Câţiva agenţi s’au îmbarcat pe o barcă şi pornind-o spre insula Bel-Galante, au dus cu ei filmul victimă, de l’au aruncat în valurile Senei. —x— JOS mustăţile- Un subiect de actualitate la Paris este in prezent chestiunea cum trebue să se poarte bărbaţii şi cu barbă, numai cu mustăţi, ori complect raşi. Un ziar a avut ingenioasa ideie să facă o anchetă asupra acestei chestiuni printre cele mai apreciate artiste de către publicul parizian. Răspunsurile au fost toate în favoarea raderei mustăţilor. Una singură dintre toate artistele întrebate a admis cel mult mustăţile mici şi bine îngrijite. Cât despre barbă nici o graţie, nici o îngăduială ! Desigur, că răspunsul artistelor pariziene n’a fost provocat de consideraţii estetice, ci în ele se ascund năzuinţele feministe cari tind la desăvârşita egalare a sexelor. Când barba şi mustăţile vor fi trecut în domeniul istoriei, sexul slab va avea satisfacţia de a vedea căzută încă una din barierile, cari menţin închipuita superioritate a sexului tare. —x— Uil candidat de advocat află aplicare momentană în cancelaria d-lui Dr. Aurel Grozda, advocat în Buteni (Körösbökény) com. Arad. Salariul se va stabili după înțelegere reciprocă. Ofertele direct la cancelarie. —x— Se caută un culegător tipograf și 2—3 ucenici de tipografie, la tipografia « Gazetei Transilvaniei». Condiţii favorabile. Din Braşov şi Ţara Bârsei. Şezătoarea In onoarea lui Caragiale- Duminecă, 4 Martie v., la 6 oare seara despărţământul „Braşov“ al Asociaţiunii va ţinea o şezătoare. Programul va fi : D-1 N. Bogdan, profesor, va vorbi despre opera lui Caragiale. Vor cânta: D-na M. Ciortea şi D-l N. Oancea. Din scrierile lor originale vor ceti d-nii Axente Banciu şi Horia P. Petrescu. Iar din schiţele lui Caragiale vor ceti d-nii A. P. Bănuţ şi Al. Bogdan. Preţul de intrare 20 bani de persoană. ro— Sinodul protopresbiteral al tractului Bran şi-a ţinut şedinţa sa ordinară în 27 Februarie a. c. După verificarea membrilor din nou sieşi pe 3 ani, s-a cetit raportul general despre starea protopresbiteratului în privinţa bisericească, şcolară şi economică. S a primit propunerea comitetului pentru înfiinţarea şcoalei de cant şi a membrului sinodal Dr. Meţian pentru alungarea călugărilor, cari adună milă şi strâng slujbe fără nici un drept de la popor. In fine s-a ales membru în scaunul protopresbiteral în locul preotului răposat Centin, — preotul Victor Puşcariu din Sohodul. — »Un membru sinodal« Reuniunea germană de cântări »Kr. Mannergesangverein« aranjează Sâmbătă seara în 16 Martie n. în sala Redutei o convenire colegială veselă împreunată cu concert şi dans. Intrarea de persoană 2 col. ro— ApOLIO-BIOSCOP- Joi şi Vineri in 15 şi 16 Martie . Artişti de patiuagiu în Budapesta (actualitate). Lucea (vedere). Jocuri de păpuşi (vedere). Arta minunată a gimnasticei (humoristic). O luptă pe vieaţă şi pe moarte (humoristic). Arden Enoch (dramă). Opera celebră a Lordului Alfred Tennyson, în 2 acte, filmul lung 1000 metri. Una miie şi una de nopţi (dramă), filmul lung 500 metri. In pregătire: Cu singurul drept a se juca »Doctorii«, mare dramă socială în 2 acte, Simul lung 1000 metri. Sâmbătă şi Duminecă program nou. Pagina 3 Litere, arte şi ştiinţe. Sâmţurile plantelor. Trad. de George Joandrea. Cercetările mai nouă ne dovedesc, că şi plantele văd, simţesc, gustă, ba au şi capacitatea elementară şi de a se orienta, fireşte însă, că nu în înţeles atât de larg, ca animalele. Scrutări foarte estinse a săvârşit pe acest teren mai ales biologul francez Goupin, care într’un articlu publicat în revista franceză „La Revue“ descopere şi ilustrează însuşirile de mai sus ale plantelor, cam în multe privinţe nu sunt încă chiarificate deplin. Coupin susţine, că plantele au sâmţuri, acesta e fapt. Sâmţurile acestea însă sunt cu mult mai nedesvoltate şi în mare parte de altă natură, ca acelea ale animalelor şi de aceea sunt aşa de puţin cunoscute. Şi capacitatea de a vedea a unei insecte e spre o pildă cu totul alta, ca aceea a unui animal de ordin mai înalt, cu cât mai mult va fi aşadar capacitatea de a vedea a plantelor! Observările ştienţifice sunt acestea: Plantele reagează totdeauna la efectele, ce le încungiură, ba lac şi deosebiri între efecte. Reagarea aceasta n’ar fi posibilă, dacă n’ar avea plantele sâmţuri. Prin urmare trebue să presupunem, că într’un înţeles mai larg şi plantele văd, sâmţesc, gustă şi se orientează tocmai aşa, ca şi animalele. Dintre cele patru sâmţuri amintite mai sus simţul vederii e mai desvoltat. E lucru cunoscut, că plantele şi între referinţele cele mai grele ne arată uizuinţa, de a-şi întoarce frunzele cătră razele soarelui. Tot asemenea senzibilitate îşi manifestă faţă de lumină şi rădăcinile, cu deosebirea aceea numai, că ele încungiură lumina. Cât de puternică influenţă are lumina asupra plantelor, aceasta ne-o dovedeşte esperimentul următor, ce-l putem îndeplini cu algele microscopice, ce se prăsesc prin mocirle. Intre altele alga are şi capacitatea de a-şi schimba locul şi din cauza aceasta a fost înşirată ca aparţinând lumei animalice, acum însă suntem siguri, că e plantă. Esperimentul e acesta. Umplem o ţavă de sticlă pe din afară plină de funingine cu apă din bălţi de coloare verzie (coloarea verde e o dovadă, că în apă sunt alge), pe rare — după ce ştergem puţin funinginea, — scriem o vorbă sau un nume. Lumina străbate şi se revarsă in ţara de sticlă numai pe locurile curat străvăzăcioasă, cari represintă numele sau cuvântul scria, aşa că algele se adună pe locurile acestea luminoase chiar lângă păretele sticlei, aşa că dacă după vre-o zi sau două ştergem de pe sticlă funinginea de tot, cuvântul sau numele scris se va vedea întocmit şi format din grupe de alge lipite de păretele sticlei într’o coloare verzie frumoasă. (Ya ama). ULTIMI ŞTIRI. Budapesta, 13 Martie. După ştiri sosite din Viena Mar. Sa va sosi în 26 Martie la Budapesta, iar de aici va pleca la Gödöllő. Viena, 13 Martie. In cercurile diplomatice de aici se crede că bombardarea fortificaţiunilor Szadii, Bar, Kumkale din Dardanele este iminentă. Constantinopol, 13 Martie. Cât timp va ţinea agitaţiunea electorală guvernul turc nu va accepta intervenţia pentru încetarea ostilităţilor în Tripolitania. Poarta va ceda numai forţei majore Roma, 13 Martie. Guvernul italian, a fost încunoştiinţat, că doi anarhişti periculoşi Poholasny (ceh) şi un macedonean au plecat din Salonic spre Neapole. Aceşti doi anarhişti ar avea ordin din partea comitetului Turcilor tineri să ucidă pe regele Victor Emanuel şi pe miniştrii Giolitti şi San Giuliano. Poliţia italiană a făcut cele mai întinse pregătiri pentru prinderea celor doi anarhişti. Proprietar : Tip. A Mureşianu, Branisce et Comp Redactor responzabil: loan Brotea. FRAŢII SIRIlAY, Braşov Târgul grâului 3. Recomandă toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni: Stofs, Strătăsărit, Confecţiuni, Bluze şi rufărie solidă pentru trusouri. Serviciu prompt şi preţuri moderate. Nr. 161_1