Gazeta Transilvaniei, septembrie 1912 (Anul 75, nr. 192-215)

1912-09-01 / nr. 192

Nr. 192—1912 GAZETA TRANSILVANIEI, noştri umeri enorma responsabilitate faţă de viitorul acestei provincii biseri­ceşti române de Alba-Iulia şi­­făgăraş a diecezelor şi parohiilor sale şi faţă de gravele tulburări religioase, cari sigur se vor ivi la noi, la caz când chestiunea prezentă a înfiinţării unei noui dieceze de rit grecesc ar fi trac­tata într’o manieră prejudecătoare drep­­turilor, constituţiei canonice, privilegii­lor şi integrităţii teritoriale a dieceze­lor aceleaşi provincii bisericeşti garan­tate de almintieni şi cu lege specială în regatul Ungariei. Drept aceea dând ascultare ada­­giului «superflua cantela non nocet» venim să rugăm pe Escelenţa Voastră se înform­aţi sfântul Scaun, despre­­ Preaumilita noastră rugare, ca anume , referitor la dismembrarea unui anumit­­ număr de parohii aparţinătoare diece­za­lelor provinciei bisericeşti greco-române de Alba-Iulia şi Făgăraş să nu se fee nici o deciziune înainte de a avea pă­rerea episcopiilor aparţinătoare acestei provincii ecleziastice. Recomandându-Ne bunăvoinţei Ex­­celenţei Voastre ne bucurăm de a ne profesa cu semnele celei mai distinse stime. Budapesta, 10 Noemvrie 1911. A Escelenţei Voastre Reveren­­dissime. Umiliţi servi. Relaţiunile comerciale între România şi Germania. Intre România şi Germania legă­turile comerciale iau pe zi ce trece o importanţă mai mare. Ţara românească, ţară agricolă, furnizează Germaniei ce­reale, iar aceasta României, diferite fa­bricate. România, este alături de Rusia, cel mai însemnat centru de export din ţările din bazinul mărei Negre. Toată bogăţia ţârei rom. îşi are temelia în pământul ei mănos şi jaj din această bo­găţie România radiază în pieţele străine o bună parte a producţiei ei. Intre ţările, cari furnizează cereala Germaniei, România ocupă locul al pa­trulea, venind în raport cu cantitatea pe care o exportă pe pieţele Germaniei, după Rusia, Argentina şi Statele­ Unite. România a exportat în anul 1998 o cantitate de 1.761.931 toane de cereale, din cari 55 la sută au luat drumul spre Anvers şi Rotterdam. A­­nul 1909 a înregistrat o urcare a can­­tităţei de cereala exportata. Ia acest an exportul a fost de 2.187.793 tone. Din cerealele cuprinse în aceste cifre nu rămâne însă în Belgia şi O­­landa decât o foarte mică parte; restul se scurge pe Rin în provinciile indus­triale din apusul Germaniei, ca: Hessa, Baden, o parte din Bavaria şi Alsacia- Lorena. Provinciile acestea cultivă foarte puţine cereale şi sunt în consecinţă, silite să exporte grâne de aiurea. In afară de cereale, România mai exportă în Germania: fructe, lemne, ouă, peşte, piei şi petrol. In ceea ce priveşte petrolul, Ger­mania a importat din România în 1908, o cantitate de 34.909 tone, faţă de 24.972 tone în 1909 şi 51.438 de tone în 1910. Benzină românească, Germania a im­portat în 1909 in cantitate de 20.000 de tone. Intre ţările, cari importă din Ro­mânia petrolul şi derivatele sale, Ger­mania ocupă al doilea loc. In primul rând vine Egiptul, apoi Germania, Bel­gia, Olanda, Italia și Austria. S T 1­fi I — 31 August v. 1912. Marile manevre regale din sudul Ungariei, la cari au luat parce aproape 100.000 soldaţi s’au terminat alaltaeri cu victoria armatei de sud, numită armata roşie de sub comanda genera­lului Kövess, comandantul corpului XII de armată (Sibiiu). Armata de nord de sub comanda generalului Meixer, tre­buind să se retragă în urma ofensivei armatei contrare, nu s’a putut destul de repede alia cu trupele auxiliare şi astfel a fost considerată de bătută. In ordinul de zi, dat de arhiducele Franz Ferdinand, se exprimă trupelor deplina recunoştinţă şi laudă în numele Maj. Sale pentru ţinta vrednică şi prestaţiu­­nile escelente, cu toate intemperiile timpului. Se relevă cu deosebire activi­tatea desfăşurată de secţia aviaticilor militari, cari au adus servicii deosebite în ce priveşte informaţiunile asupra mişcărilor trupelor, întrecând cu mult serviciile de recunoaştere ale cavaleriei. Informaţiile aduse de piloţii militari au fost cât se poate de precise şi autentice. A bătut la ochii cu deosebire ama­bilitatea, cu care a fost distins în tot timpul manevrelor şeful statului mar­e român, generalul Averescu, de către arhiducele Franz Ferdinand, însuşi ge­neralul Averescu a rămas foarte încân­tat de decursul manevrelor, lăudând cu deosebire activitatea desfăşurată de pioniri la construirea podurilor peste Mu­reşul umflat de ploile necontenite. Arhiducele a plecat alaltaeri după amiazi spre Viena. Nouă ordinaţiune ministerială pen­tru penzonarea învăţătorilor. Ministrul de culte a e dat o nouă ordinaţiune, care de­sigur va stârni mare nemulţă­­mire în sânul învăţătorimii. Prin această ordinaţiune li­ se atrage atenţia inspec­torilor şcolari, ca în viitor să fie mai stricţi la penzionarea învăţătorilor, de­oarece e prea mare numărul acelor în­văţători, cari după o activitate de 10—15 ani se penzionează. Concurs- Pentru 20 locuri libere la­­Masa studenţilor academici Dr. Aurel Mureşianu­ din Cluj, sunt a se înainta cererile până la 20 Septemvrie e. n. la d­­­rector al mesei : Petru Simu, Cluj, lokai u. 6. Cererile vor fi însoţite de următoarele documente: a) indice, ori atestat de maturitate ; b) atestat des­pre starea materială proprie şi a părin­ţilor, precum şi despre numărul roem­brilor familiei; c) declaraţie dacă au vre­un stipendiu ori nu şi de declara­ţie, că au luat act de conţinutul regu­lamentului »Mesei«, afişat în localul ace­leia şi se obligă, că se vor conforma. Beneficiarii din semestrul trecut, cari nu au satisfăcut condiţiilor, încât nu se vor scuza temeinic, nu vor fi luaţi în combinaţie. Direcţiunea institu­tului »Economul«. Ninsori şi potopuri Din Racoviţa ni se scriu următoarele: De vre­o 5 zile vârfurile Negoiului şi Surului sunt acoperite cu zăpadă. Pe coastele lor şi ale munţilor mărginaşi zăpada s-a mai topit şi se topeşte încontinuu, făcând ca pă­­raele de munte să aducă atâta apă în Olt, încât albia acestuia nu o mai în­cape. Spun bătrânii, că din anul 1864 n-au mai pomenit atâta vărsare de ape. Aproape toate comunele de pe Ţara Oltului au avut de îndurat mari pa­gube în urma revărsării Oltului. Re­colta de cucuruz a comunelor Săcâdate, Avrig, Brad şi Racoviţa este complect nimicită de valurile Oitului, cari s-au revărsat atât de mult, încât au aspec­tul unei mări. Luând în considerare faptul, că cucuruzele comunei Raco­viţa anul trecut au fost nimicite de ghiaţă, iar anul acesta de apa Oitului — mizeria în această comună este de nedescris. Pe întinderea hotarului e numai apă, porţiunea canonică a preo­tului de acolo — 15 jughere — este complet acoperită de apă, încât numai vârfurile sălciilor se mai văd pe hotar. Preţul cucuruzului s-a urcat deja în mod simţitor, aşa că mulţi dintre ţărani, mai văd numai o singură scă­pare : peste Ocean la America. Se pre­vede o emigrare în massă. Circulaţiunea pe şoseaua Sibiiu- Făgăraş e deschisă numai de Marţi, prin Avrig—Racoviţa—Tălmaci. Trenul nu circulă decât până la Podul Oltului. — Cor. Din Oradea-mare se anunţă : La Stâna de Vale şi în împrejurimi a nins fără întrerupere Duminecă şi Luni. Ins­talaţiile de băi din Stâna de Vale sunt acoperite cu un strat gros de zăpadă. In unele locuri zăpada a trecut peste un metru. La Petroşeni ninge încă fără întrerupere. Ia România la Cheia Teleajenului încă a nins săptămâna aceasta destul de mult aşa că vremea se răcise, ca pe timp de iarnă. Lumea a fost nevoită să facă foc prin case. Au fost aco­periţi cu zăpadă munţii Gropşoarele, Tigăile, Bratocea ş. a. Alaltaeri noapte a nins şi la Paris. Tot de atunci ninge fără întrerupere în mai multe părţi ale Angliei. In de­partamentul Yorkshire gerul este cumplit. Moldova la 1812, o scrisoare — dintr’o serie de scrisori inedite ale ce­lebrului general rus Barclay de Toly cătră împăratul Alexandru, asupra me­morabilei campanii din 1812 și pe cari le publică »Le Temps« — relevă dezor­dinea care exista în armata rusă din Moldova, în acea epocă. Generalul vor­beşte împăratului în scrisoarea sa des­pre »situaţia dezastruoasă, în care se află treburile Moldovei« din punctul de vedere al politicei ruseşti şi propune împăratului, pentru ca armata rusă din Moldova să primească o directivă să­nătoasă, să înlocuiască pe comandatul ei general prin ducele de Richelieu. Scrisoarea aceasta e un document interesant pentru istoricii români. Călătoria principelui Garoi. carele germane anunţă, că A. S. R. Principele Carol al României a sosit Dumineca trecută în Berlin și a descins la Place Hotel. După amiază A. S. R. a făcut o vizită ministrului de externe, baronul de Kiderlen-Wäubter în vila acestuia. Principele român se află într’o călăto­rie de studii prin Germania. Luni A. S. R. a plecat la Kiel, unde a vizitat por­tul militar. De acolo se va duce la Ham­burg, Brema şi Lübek. Din Bucureşti ni se scrie: In dru­mul dela Alexandria spre Pireu, la o depărtare de 6 mile de ţărmul egip­tean, vaporul românesc ,Dacia” a fost oprit de un vas italian. Ofiţerii italieni s’au mărginit de astădată să controleze actele bordului şi pe acele ale pasage­rilor, după care s’au retras mulţumind comandantului. — Din cauza transbordării între sta­ţiunile Valea- Largă — Sinaia şi în conse­cinţă a perderii legăturilor în Ploeşti cu trenurile spre Bucureşti şi Buzău, s’a suprimat circulaţuunea trenurilor de persoane No. 105 şi 166 între Ploeşti — Predeal, cu începere de Joi 30 Au­gust st. v. (12 Septemvrie st. n.) a. c. Recordu­l înălţimei turnurilor, zi­lele trecute, la New-York, a fost bătut un record al înălţimii, acela pe care-l deţinea până acum Metropolitan Buil­ding. Turnul celebru al acestui stabili­ment avea până în prezent gloria de a fi cel mai înalt sgârie-nori din Anse­rica. De Marţi, însă, scheletul de fier al lui Woolworth Building, care se clă­deşte în Broadway, întrece acoperişul rivalului său. Peste câteva luni, uriaşul acesta va atinge cu paratrăznetul lui, înălţimea de 750 de picioare deasupra stradei, adecă 250 de metri, dominând cu 50 de picioare turnul lui Metropoli­tan Building. Sgârie-norii cu 12 etaje, cari pro­vocau uimirea tuturor abia acum 30 de ani, par nişte case de păpuşi pe lângă, sau mai bine zis la picioarele acestuia. Numai perfecţionarea scheletelor de oţel a permis construirea acestui mon­stru vertiginos, care, după spusele in­ginerilor, e de-o soliditate şi siguranţă minunată. De aceea, oamenii de mese­rie nu ezită să spună, că Woolworth Building n’are să deţină mult timp re­cordul cu care se mândreşte. Nimic nu-i împedecă pe americani să facă o clă­dire şi mai mare, şi ca mâine vom ve­dea clădin­du-se, cu toată încrederea, o casă mai înaltă ca vechiul turn Eiffel din Paris. Moştenitorul Spaniei surdomut Dia San Sebastian se anunţă : Curtea spaniolă, care tăinuise până acum boala principelui moştenitor Jaime, s’a hotă­rât în cele din urmă să consulte doi specialişti din streinătate. Boala princi­pelui s’a agravat în ultimul timp. Prin­cipele e aproape complect surd şi gra­iul său e mai mult un bâlbâit. Acum de curând a sosit la San Sebastian un profesor universitar din Brodeaux şi profesorul Politzer din Viena, ambii specialişti în boale de urechi. In consi­liul ţinut de cei doi profesori, s-a cons­tatat că boala principelui Jaime e incu­rabilă. Nenorocire la manevrele franceze. Din Paris se anunţă, că la manevrele cavaleriei franceze s-a întâmplat o mare nenorocire. Pe când dragonii se pregă­teau pentru un atac şi porniseră noap­tea în marş, 44 de cavalerişti au căzut de pe cai pe pământul umed de ploaia ce căzuse în timpul zilei. Ceilalţi sol­daţi au trecut peste ei cu caii. Mulţi din cavaleriştii căzuţi au fost grav ră­niţi. Foarte mulţi cai au fost omorâţi. Ştiri mărunte, o depeşă din Ca­sablanca (Maroc) anunţă, că acolo a murit un bolnav, prezentând simptomele ciumei. S-au mai constatat 15 cazuri suspecte. — Aviatorul grec Karamanlaki, care făcea un sbor lângă Patras, a că­zut în mare, înecându-se. — In revista bulgară «Savremena Ilustrata» apar de un timp,regulat, tra­duceri din literatura românească. Au apărut până acum nuvele din Sandu- Aldea, Brătescu-Voineşti, Caragiale etc. — Din Lugoj se anunţă, că o haită de lupi a atacăt pe ciobanul Dio­­nisie Lupulescu din Corniareva, întreagă turma de oi dimpreună cu nenorocitul cioban a fost sfâşiată de haită. Aviz. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare ca l­a Octomvrie sau şi mai curând în cancelaria advo­caţi­ala a lui Dr. Octavian Cernea, advocat Zernest. (6—10) Aviz. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare imediat in cancela­ria d-nului Dr. loan Moşoia, advo­cat Braşov. — 1—3. Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: Szé­kely şi Heti, fabrică de mobile. Din Braşov şi Ţara-Bârsei. Dela biserica 8f. Nicolae- in şedinţa de ori a comitetului bise­­ricei Sf. Nicolae din Scheiu s-a hotărât publicarea concursului pen­tru întregirea postului al 8-lea de paroh la această biserică. In internatul şcoalelor medii din Braşov, mai este încă loc pentru vre-o 5 internişti. Avis părinţilor. Necrolog. Eri a încetat din vieaţă în Cluj Ioan Popovici secretar la direc­ţiunea de finanţe din Braşov. Odih­nească în pace! Concertul violoncelistei Leontina Gärtner.. In 25 i. e. n. va da un con­cert in Braşov d-şoara Leontina Gärt­ner, cunoscuta artistă la violoncello, car­e a înregistrat mari succese în stre­­inătate. Pentru masa studenţilor s-au mai făcut următoarele donaţiuni. Dela d-1 Matei Boeriu, funcţionar la ministerul de domenii din Bucureşti, în memoria fratelui său Ioan şi a fetiţei Elena, 15 cor. Dela d-1 Iosif Maximilian, preot în Braşovul-vechi, şi soţia Maria, în amin­tirea regretatului cumnat Dr. Traian Putici protopopul Timişorii 20 cor. Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţumite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov. Muzică la promenadă. Capela orăşenească va cânta la Promenada de jos Sâmbătă după prânz de la ore. Reluarea reprezentaţiunilor zilnice la Urania-cinema. Direcţiunea stabili­mentului Urania-cine aduce la cunoş­tinţa onoratului public, că începând cu ziua de 7 Septemvrie nu se vor relua reprezentaţiunile zilnice şi anume în fiecare seară la orele 6 şi 8. In fie­care Mercure la 4 oare ar­e loc o reprezen­­taţiune pentru tinerimea şcolară. In Dumineci se dau 3 reprezentaţiuni : la orele 4, 6 şi 8. Azi şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici Albert Roth, solist şi primar şi fratele lui Wilhelm, virtuos în «tárogate» cu întreaga lor capelă de muzică. Litere, arte şi ştiinţe. Cetatea română din Dobrogea De curând a apărut în analele A­­cademiei române, comunicarea făcută Academiei de către d. prof. V. Pârvan în ziua de 3 Febr. 1912, cu privire la descoperirile campaniei de săpături din vara anului 1911, de la Pantelimonul de sus (Dobrogea). Despre aşezarea cetăţii Ulmetum, nu se ştia până acum nimic precis, iar despre viaţa ei lăuntrică, numai ceea ce se putea scoate din trei, patru inscripţii. Atât arătările ştirilor literare cât şi cele câteva inscripţii aflate prin partea locului, au făcut pe d. prof Pârvan să presupună, că cetatea Ulmetum ar fi fost aşezată la Pantelimonul de sus. Presupunerea nu se putea preface în siguranţă, de­cât în urma desgroparei ruinelor de lângă sat. Lucrările au şi fost începute la 30 August 1911, sub directa conducere a d-lui prof. Pârvan. Cu toată lipsa de lu­crători şi cu toată slăbiciunea mijloacelor materiale,în timp de o lună, prin energia neînduplecată a conducătorului, cât şi prin rîvna nedescurajată a asistenţilor săi ştiinţifici—recrutaţi printre studenţii specialişti—au fost scoase la iveală trei laturi ale cetăţii, cu două porţi întărite cu turnuri semi-rotunde şi cu două tur­nuri rotunde de colţ, plus trei turnuri patrulatere, pe cele trei fronturi ale cetăţii. Cetatea are forma unui trapez şi e aşezată pe un platou la întretăierea a două văi, după un sistem strict obser­vat la vechile cetăţi romane. Zidul ce­tăţii se întinde pe o lungime de 515 m. E construit din beton,cu placaj de piatră netezită pe partea din afară. In reclă­direa cea din urmă a cetăţii (sec. VII), s’a întrebuinţat ca material de zidărie, pietre cu inscripţii şi reliefuri, din care s’au cules o mulţime de ştiri, cu privire la viaţa culturală de aici şi din împre­jurimi. Aşezată la întâlnirea a trei dru­muri, cetatea Ulmetum s’a ridicat, în trecerea veacurilor, de la simpla calitate de mansio (joc de popas) la aceea de important centrur economic şi cultural, şi de punct strategic de seamă, mai ales în epoca năvălirilor barbare. Populaţia sa,în bună parte, formată din cetăţeni romani, număra, în cea mai mare parte, locuitori traci (Bessi) ele­­nizaţi şi numai câţi­va greci, veniţi din Fabrică de mobile BRAŞOV, Strada Porţii 33. Asortiment enorm de mobile de prânzător, dormi­tor, salon şi odăi de domni. Comande după desin. Preţuri eftine. (25­­) Serviciu punctual. Pagina 3. oraşele de la mare. In general, înfăţişa­rea culturii de aici a fost romană. Din inscripţii se poate desluşi o înclinare pronunţată a populaţiei neromane — Bessi şi chiar Grecii — cătră românism, în forme religioase, în nume, în limbă. Aşa, un senator din Histria, oraş gre­cesc, (supt alt nume Istros), îşi scrie piatra de mormânt în latineşte. Munca câmpului şi păstoria par a fi fost ocupaţiile de căpetenie ale lo­cuitorilor, de vreme ce în afară de câteva rămăşiţe nedibace de olărie locală, toate produsele industriale găsite aici, vase de lut, lănci, agrafe, verigi, precum şi vase de sticlă şi geamuri de ferestre se dovedesc a fi importate, unele chiar din oraşele greceşti de la mare. Manifestările artistice poartă pe­­cetea culturii greceşti, de neînlăturat în această privinţă. Ca organizaţie comunală, Ulmetum scoate la iveală o constituţie comunală rurală cu totul neobişnuită. E vorba de un terrih­eium, o reunire de sate con­dusă de magistraţi aleşi din ori­care din ele. Desgroparea ruinelor precum şi cercetarea lor s’a făcut cu pietatea şi cu scrupuloasa minuţiozitate comună învăţaţilor pasionaţi pentru învăţătura ce profesează. Şi fără îndoială, demnă de toate elogiile e întreprinderea d-lui prof. Pârvan de a forma vocaţia ştiin­­fică a elevilor săi, în praful dărâmăturilor şi în luptă cu pământul greu, care astupă cu sgârcenie ruinile unei lumi apuse de veacuri. Progresele locomoţiunii. Câte progrese nu s-au realizat de trei secole în domeniul Iocomoţiunii . Lă­sând la o parte căruţele antice trase de boi, şi începând cu anul 1599, găsim că pe atunci se străbătea cu careta a­­proape 3600 de metrii pe oră. Cu un secol mai târziu, în 1692, se făceau 4600 de metri pe oră , apoi veniră în 1786, diligenţele, cari făceau în mijlociu 5 klm. şi jumătate pe oră. In 1816, poştanionele făceau 6800 de metri pe oră, şi în 1834, 9 klm. şi 700 metri, încep apoi drumurile de fer cu trenuri cari fac, în 1867, până la 59 klm. pe oră ; în 1887, 63 klm. in 1900 expresul de Callais făcea 90 klm. pe oră. Astăzi, sunt trenuri electrice, cari se experi­mentează şi cari ating 200 de klm. pe oră, fără să mai vorbim de aeroplanele cari pot face 150 de klm. pe oră, dar cari nu sunt încă gata pentru un ser­viciu regulat de călători. Rămâi înmărmurit faţă cu progre­sele ştiinţei, când te gândeşti că în 1784 diligenţa accelerată făcea 5 zile de la Paris la Lyon, acelaşi drum pe care trenul 11 face azi în 5 ore! Teatru, concerte şi petreceri. Urania-Kino. Program pentru Joi şi Vineri, 12 şi 13 Sept. 1912 . Mirele neliniştit (umor). Nevinovat (dramă film 600 m.) Marele matsch internaţio­nal de box între Carpentier şi Willie Lewis (sport) în 4 acte, fiilm 1900 m. Nevasta mării, dramă celebră a lui Ib­­seu. Filmul 500 m. D-na Schmidt ceteş­te cu predilecţie romane (umor). Programul pentru Sâmbătă şi Duminecă în 14 şi 15 Sept. 1912. Ho­nolulu, capitala insulei Hawai (Tablou colorat după natură. — Refuzatul. (Dramă 600 mtr. lungime). — Lilli modelul mic. (comedie). — Oaspeţii Mărei. (Ştiinţific). — Un roman din evul mediu. (Dramă 500 mtr.) — So­sirea lui Nauke. (Humoristic). — »Fata dispărută«. Mare dramă senzaţională în 3 acte 1900 mtr. lungime. — Vălul frumuseţei. (Dramă 700 mtr. lg.) — Morit în peţite. (Humoristic). a&rti fei reviste. A apărut Vlăduţul Mamei sau »Bucoavnă n’a ’nvăţat şi umblă la ’nsurat«, de Ioan Lupean, artist dramatic, editura Reu­niunii socialilor români din Sibiiu, 1912. Tipografia arhidiocezană. Preţul 40 fii. — Broşura aceasta formează Nr. 4 din­­Biblioteca meseriaşilor români“, înte­meiata cu gândul de a tipări lucrări instructive şi de petrecere pentru clasa mijlocie a societăţii noastre. Vlăduţul Mamei este o piesă foarte răspândită, conţine umor sănătos şi este scrisă în limbă curată românească. Fiind o lu­crare uşoară, este potrivită împrejură­rilor de astăzi ale societăţilor de dile­tanţi, cărora li se recomandă broşura spre cumpărare.­­ Biblioteca meseria­şilor români, dacă va fi sprijinită după cuviinţă, va putea să apară mai des, și astfel ar aduce servicii reale in mișca­rea culturală a vremii. Se poate pro­cura de la toate librăriile. Proprietar: Tip. A. Mureșianu: Branisoe & Comp Redactor responzabil .* Ioan Brd­ea.

Next