Gazeta Transilvaniei, septembrie 1912 (Anul 75, nr. 192-215)
1912-09-01 / nr. 192
Nr. 192—1912 GAZETA TRANSILVANIEI, noştri umeri enorma responsabilitate faţă de viitorul acestei provincii bisericeşti române de Alba-Iulia şifăgăraş a diecezelor şi parohiilor sale şi faţă de gravele tulburări religioase, cari sigur se vor ivi la noi, la caz când chestiunea prezentă a înfiinţării unei noui dieceze de rit grecesc ar fi tractata într’o manieră prejudecătoare drepturilor, constituţiei canonice, privilegiilor şi integrităţii teritoriale a diecezelor aceleaşi provincii bisericeşti garantate de almintieni şi cu lege specială în regatul Ungariei. Drept aceea dând ascultare adagiului «superflua cantela non nocet» venim să rugăm pe Escelenţa Voastră se înformaţi sfântul Scaun, despre Preaumilita noastră rugare, ca anume , referitor la dismembrarea unui anumit număr de parohii aparţinătoare diecezalelor provinciei bisericeşti greco-române de Alba-Iulia şi Făgăraş să nu se fee nici o deciziune înainte de a avea părerea episcopiilor aparţinătoare acestei provincii ecleziastice. Recomandându-Ne bunăvoinţei Excelenţei Voastre ne bucurăm de a ne profesa cu semnele celei mai distinse stime. Budapesta, 10 Noemvrie 1911. A Escelenţei Voastre Reverendissime. Umiliţi servi. Relaţiunile comerciale între România şi Germania. Intre România şi Germania legăturile comerciale iau pe zi ce trece o importanţă mai mare. Ţara românească, ţară agricolă, furnizează Germaniei cereale, iar aceasta României, diferite fabricate. România, este alături de Rusia, cel mai însemnat centru de export din ţările din bazinul mărei Negre. Toată bogăţia ţârei rom. îşi are temelia în pământul ei mănos şi jaj din această bogăţie România radiază în pieţele străine o bună parte a producţiei ei. Intre ţările, cari furnizează cereala Germaniei, România ocupă locul al patrulea, venind în raport cu cantitatea pe care o exportă pe pieţele Germaniei, după Rusia, Argentina şi Statele Unite. România a exportat în anul 1998 o cantitate de 1.761.931 toane de cereale, din cari 55 la sută au luat drumul spre Anvers şi Rotterdam. Anul 1909 a înregistrat o urcare a cantităţei de cereala exportata. Ia acest an exportul a fost de 2.187.793 tone. Din cerealele cuprinse în aceste cifre nu rămâne însă în Belgia şi Olanda decât o foarte mică parte; restul se scurge pe Rin în provinciile industriale din apusul Germaniei, ca: Hessa, Baden, o parte din Bavaria şi Alsacia- Lorena. Provinciile acestea cultivă foarte puţine cereale şi sunt în consecinţă, silite să exporte grâne de aiurea. In afară de cereale, România mai exportă în Germania: fructe, lemne, ouă, peşte, piei şi petrol. In ceea ce priveşte petrolul, Germania a importat din România în 1908, o cantitate de 34.909 tone, faţă de 24.972 tone în 1909 şi 51.438 de tone în 1910. Benzină românească, Germania a importat în 1909 in cantitate de 20.000 de tone. Intre ţările, cari importă din România petrolul şi derivatele sale, Germania ocupă al doilea loc. In primul rând vine Egiptul, apoi Germania, Belgia, Olanda, Italia și Austria. S T 1fi I — 31 August v. 1912. Marile manevre regale din sudul Ungariei, la cari au luat parce aproape 100.000 soldaţi s’au terminat alaltaeri cu victoria armatei de sud, numită armata roşie de sub comanda generalului Kövess, comandantul corpului XII de armată (Sibiiu). Armata de nord de sub comanda generalului Meixer, trebuind să se retragă în urma ofensivei armatei contrare, nu s’a putut destul de repede alia cu trupele auxiliare şi astfel a fost considerată de bătută. In ordinul de zi, dat de arhiducele Franz Ferdinand, se exprimă trupelor deplina recunoştinţă şi laudă în numele Maj. Sale pentru ţinta vrednică şi prestaţiunile escelente, cu toate intemperiile timpului. Se relevă cu deosebire activitatea desfăşurată de secţia aviaticilor militari, cari au adus servicii deosebite în ce priveşte informaţiunile asupra mişcărilor trupelor, întrecând cu mult serviciile de recunoaştere ale cavaleriei. Informaţiile aduse de piloţii militari au fost cât se poate de precise şi autentice. A bătut la ochii cu deosebire amabilitatea, cu care a fost distins în tot timpul manevrelor şeful statului mare român, generalul Averescu, de către arhiducele Franz Ferdinand, însuşi generalul Averescu a rămas foarte încântat de decursul manevrelor, lăudând cu deosebire activitatea desfăşurată de pioniri la construirea podurilor peste Mureşul umflat de ploile necontenite. Arhiducele a plecat alaltaeri după amiazi spre Viena. Nouă ordinaţiune ministerială pentru penzonarea învăţătorilor. Ministrul de culte a e dat o nouă ordinaţiune, care desigur va stârni mare nemulţămire în sânul învăţătorimii. Prin această ordinaţiune li se atrage atenţia inspectorilor şcolari, ca în viitor să fie mai stricţi la penzionarea învăţătorilor, deoarece e prea mare numărul acelor învăţători, cari după o activitate de 10—15 ani se penzionează. Concurs- Pentru 20 locuri libere laMasa studenţilor academici Dr. Aurel Mureşianu din Cluj, sunt a se înainta cererile până la 20 Septemvrie e. n. la drector al mesei : Petru Simu, Cluj, lokai u. 6. Cererile vor fi însoţite de următoarele documente: a) indice, ori atestat de maturitate ; b) atestat despre starea materială proprie şi a părinţilor, precum şi despre numărul roembrilor familiei; c) declaraţie dacă au vreun stipendiu ori nu şi de declaraţie, că au luat act de conţinutul regulamentului »Mesei«, afişat în localul aceleia şi se obligă, că se vor conforma. Beneficiarii din semestrul trecut, cari nu au satisfăcut condiţiilor, încât nu se vor scuza temeinic, nu vor fi luaţi în combinaţie. Direcţiunea institutului »Economul«. Ninsori şi potopuri Din Racoviţa ni se scriu următoarele: De vreo 5 zile vârfurile Negoiului şi Surului sunt acoperite cu zăpadă. Pe coastele lor şi ale munţilor mărginaşi zăpada s-a mai topit şi se topeşte încontinuu, făcând ca păraele de munte să aducă atâta apă în Olt, încât albia acestuia nu o mai încape. Spun bătrânii, că din anul 1864 n-au mai pomenit atâta vărsare de ape. Aproape toate comunele de pe Ţara Oltului au avut de îndurat mari pagube în urma revărsării Oltului. Recolta de cucuruz a comunelor Săcâdate, Avrig, Brad şi Racoviţa este complect nimicită de valurile Oitului, cari s-au revărsat atât de mult, încât au aspectul unei mări. Luând în considerare faptul, că cucuruzele comunei Racoviţa anul trecut au fost nimicite de ghiaţă, iar anul acesta de apa Oitului — mizeria în această comună este de nedescris. Pe întinderea hotarului e numai apă, porţiunea canonică a preotului de acolo — 15 jughere — este complet acoperită de apă, încât numai vârfurile sălciilor se mai văd pe hotar. Preţul cucuruzului s-a urcat deja în mod simţitor, aşa că mulţi dintre ţărani, mai văd numai o singură scăpare : peste Ocean la America. Se prevede o emigrare în massă. Circulaţiunea pe şoseaua Sibiiu- Făgăraş e deschisă numai de Marţi, prin Avrig—Racoviţa—Tălmaci. Trenul nu circulă decât până la Podul Oltului. — Cor. Din Oradea-mare se anunţă : La Stâna de Vale şi în împrejurimi a nins fără întrerupere Duminecă şi Luni. Instalaţiile de băi din Stâna de Vale sunt acoperite cu un strat gros de zăpadă. In unele locuri zăpada a trecut peste un metru. La Petroşeni ninge încă fără întrerupere. Ia România la Cheia Teleajenului încă a nins săptămâna aceasta destul de mult aşa că vremea se răcise, ca pe timp de iarnă. Lumea a fost nevoită să facă foc prin case. Au fost acoperiţi cu zăpadă munţii Gropşoarele, Tigăile, Bratocea ş. a. Alaltaeri noapte a nins şi la Paris. Tot de atunci ninge fără întrerupere în mai multe părţi ale Angliei. In departamentul Yorkshire gerul este cumplit. Moldova la 1812, o scrisoare — dintr’o serie de scrisori inedite ale celebrului general rus Barclay de Toly cătră împăratul Alexandru, asupra memorabilei campanii din 1812 și pe cari le publică »Le Temps« — relevă dezordinea care exista în armata rusă din Moldova, în acea epocă. Generalul vorbeşte împăratului în scrisoarea sa despre »situaţia dezastruoasă, în care se află treburile Moldovei« din punctul de vedere al politicei ruseşti şi propune împăratului, pentru ca armata rusă din Moldova să primească o directivă sănătoasă, să înlocuiască pe comandatul ei general prin ducele de Richelieu. Scrisoarea aceasta e un document interesant pentru istoricii români. Călătoria principelui Garoi. carele germane anunţă, că A. S. R. Principele Carol al României a sosit Dumineca trecută în Berlin și a descins la Place Hotel. După amiază A. S. R. a făcut o vizită ministrului de externe, baronul de Kiderlen-Wäubter în vila acestuia. Principele român se află într’o călătorie de studii prin Germania. Luni A. S. R. a plecat la Kiel, unde a vizitat portul militar. De acolo se va duce la Hamburg, Brema şi Lübek. Din Bucureşti ni se scrie: In drumul dela Alexandria spre Pireu, la o depărtare de 6 mile de ţărmul egiptean, vaporul românesc ,Dacia” a fost oprit de un vas italian. Ofiţerii italieni s’au mărginit de astădată să controleze actele bordului şi pe acele ale pasagerilor, după care s’au retras mulţumind comandantului. — Din cauza transbordării între staţiunile Valea- Largă — Sinaia şi în consecinţă a perderii legăturilor în Ploeşti cu trenurile spre Bucureşti şi Buzău, s’a suprimat circulaţuunea trenurilor de persoane No. 105 şi 166 între Ploeşti — Predeal, cu începere de Joi 30 August st. v. (12 Septemvrie st. n.) a. c. Recordul înălţimei turnurilor, zilele trecute, la New-York, a fost bătut un record al înălţimii, acela pe care-l deţinea până acum Metropolitan Building. Turnul celebru al acestui stabiliment avea până în prezent gloria de a fi cel mai înalt sgârie-nori din Anserica. De Marţi, însă, scheletul de fier al lui Woolworth Building, care se clădeşte în Broadway, întrece acoperişul rivalului său. Peste câteva luni, uriaşul acesta va atinge cu paratrăznetul lui, înălţimea de 750 de picioare deasupra stradei, adecă 250 de metri, dominând cu 50 de picioare turnul lui Metropolitan Building. Sgârie-norii cu 12 etaje, cari provocau uimirea tuturor abia acum 30 de ani, par nişte case de păpuşi pe lângă, sau mai bine zis la picioarele acestuia. Numai perfecţionarea scheletelor de oţel a permis construirea acestui monstru vertiginos, care, după spusele inginerilor, e de-o soliditate şi siguranţă minunată. De aceea, oamenii de meserie nu ezită să spună, că Woolworth Building n’are să deţină mult timp recordul cu care se mândreşte. Nimic nu-i împedecă pe americani să facă o clădire şi mai mare, şi ca mâine vom vedea clădindu-se, cu toată încrederea, o casă mai înaltă ca vechiul turn Eiffel din Paris. Moştenitorul Spaniei surdomut Dia San Sebastian se anunţă : Curtea spaniolă, care tăinuise până acum boala principelui moştenitor Jaime, s’a hotărât în cele din urmă să consulte doi specialişti din streinătate. Boala principelui s’a agravat în ultimul timp. Principele e aproape complect surd şi graiul său e mai mult un bâlbâit. Acum de curând a sosit la San Sebastian un profesor universitar din Brodeaux şi profesorul Politzer din Viena, ambii specialişti în boale de urechi. In consiliul ţinut de cei doi profesori, s-a constatat că boala principelui Jaime e incurabilă. Nenorocire la manevrele franceze. Din Paris se anunţă, că la manevrele cavaleriei franceze s-a întâmplat o mare nenorocire. Pe când dragonii se pregăteau pentru un atac şi porniseră noaptea în marş, 44 de cavalerişti au căzut de pe cai pe pământul umed de ploaia ce căzuse în timpul zilei. Ceilalţi soldaţi au trecut peste ei cu caii. Mulţi din cavaleriştii căzuţi au fost grav răniţi. Foarte mulţi cai au fost omorâţi. Ştiri mărunte, o depeşă din Casablanca (Maroc) anunţă, că acolo a murit un bolnav, prezentând simptomele ciumei. S-au mai constatat 15 cazuri suspecte. — Aviatorul grec Karamanlaki, care făcea un sbor lângă Patras, a căzut în mare, înecându-se. — In revista bulgară «Savremena Ilustrata» apar de un timp,regulat, traduceri din literatura românească. Au apărut până acum nuvele din Sandu- Aldea, Brătescu-Voineşti, Caragiale etc. — Din Lugoj se anunţă, că o haită de lupi a atacăt pe ciobanul Dionisie Lupulescu din Corniareva, întreagă turma de oi dimpreună cu nenorocitul cioban a fost sfâşiată de haită. Aviz. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare ca la Octomvrie sau şi mai curând în cancelaria advocaţiala a lui Dr. Octavian Cernea, advocat Zernest. (6—10) Aviz. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare imediat in cancelaria d-nului Dr. loan Moşoia, advocat Braşov. — 1—3. Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului: Székely şi Heti, fabrică de mobile. Din Braşov şi Ţara-Bârsei. Dela biserica 8f. Nicolae- in şedinţa de ori a comitetului bisericei Sf. Nicolae din Scheiu s-a hotărât publicarea concursului pentru întregirea postului al 8-lea de paroh la această biserică. In internatul şcoalelor medii din Braşov, mai este încă loc pentru vre-o 5 internişti. Avis părinţilor. Necrolog. Eri a încetat din vieaţă în Cluj Ioan Popovici secretar la direcţiunea de finanţe din Braşov. Odihnească în pace! Concertul violoncelistei Leontina Gärtner.. In 25 i. e. n. va da un concert in Braşov d-şoara Leontina Gärtner, cunoscuta artistă la violoncello, care a înregistrat mari succese în streinătate. Pentru masa studenţilor s-au mai făcut următoarele donaţiuni. Dela d-1 Matei Boeriu, funcţionar la ministerul de domenii din Bucureşti, în memoria fratelui său Ioan şi a fetiţei Elena, 15 cor. Dela d-1 Iosif Maximilian, preot în Braşovul-vechi, şi soţia Maria, în amintirea regretatului cumnat Dr. Traian Putici protopopul Timişorii 20 cor. Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţumite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov. Muzică la promenadă. Capela orăşenească va cânta la Promenada de jos Sâmbătă după prânz de la ore. Reluarea reprezentaţiunilor zilnice la Urania-cinema. Direcţiunea stabilimentului Urania-cine aduce la cunoştinţa onoratului public, că începând cu ziua de 7 Septemvrie nu se vor relua reprezentaţiunile zilnice şi anume în fiecare seară la orele 6 şi 8. In fiecare Mercure la 4 oare are loc o reprezentaţiune pentru tinerimea şcolară. In Dumineci se dau 3 reprezentaţiuni : la orele 4, 6 şi 8. Azi şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici Albert Roth, solist şi primar şi fratele lui Wilhelm, virtuos în «tárogate» cu întreaga lor capelă de muzică. Litere, arte şi ştiinţe. Cetatea română din Dobrogea De curând a apărut în analele Academiei române, comunicarea făcută Academiei de către d. prof. V. Pârvan în ziua de 3 Febr. 1912, cu privire la descoperirile campaniei de săpături din vara anului 1911, de la Pantelimonul de sus (Dobrogea). Despre aşezarea cetăţii Ulmetum, nu se ştia până acum nimic precis, iar despre viaţa ei lăuntrică, numai ceea ce se putea scoate din trei, patru inscripţii. Atât arătările ştirilor literare cât şi cele câteva inscripţii aflate prin partea locului, au făcut pe d. prof Pârvan să presupună, că cetatea Ulmetum ar fi fost aşezată la Pantelimonul de sus. Presupunerea nu se putea preface în siguranţă, decât în urma desgroparei ruinelor de lângă sat. Lucrările au şi fost începute la 30 August 1911, sub directa conducere a d-lui prof. Pârvan. Cu toată lipsa de lucrători şi cu toată slăbiciunea mijloacelor materiale,în timp de o lună, prin energia neînduplecată a conducătorului, cât şi prin rîvna nedescurajată a asistenţilor săi ştiinţifici—recrutaţi printre studenţii specialişti—au fost scoase la iveală trei laturi ale cetăţii, cu două porţi întărite cu turnuri semi-rotunde şi cu două turnuri rotunde de colţ, plus trei turnuri patrulatere, pe cele trei fronturi ale cetăţii. Cetatea are forma unui trapez şi e aşezată pe un platou la întretăierea a două văi, după un sistem strict observat la vechile cetăţi romane. Zidul cetăţii se întinde pe o lungime de 515 m. E construit din beton,cu placaj de piatră netezită pe partea din afară. In reclădirea cea din urmă a cetăţii (sec. VII), s’a întrebuinţat ca material de zidărie, pietre cu inscripţii şi reliefuri, din care s’au cules o mulţime de ştiri, cu privire la viaţa culturală de aici şi din împrejurimi. Aşezată la întâlnirea a trei drumuri, cetatea Ulmetum s’a ridicat, în trecerea veacurilor, de la simpla calitate de mansio (joc de popas) la aceea de important centrur economic şi cultural, şi de punct strategic de seamă, mai ales în epoca năvălirilor barbare. Populaţia sa,în bună parte, formată din cetăţeni romani, număra, în cea mai mare parte, locuitori traci (Bessi) elenizaţi şi numai câţiva greci, veniţi din Fabrică de mobile BRAŞOV, Strada Porţii 33. Asortiment enorm de mobile de prânzător, dormitor, salon şi odăi de domni. Comande după desin. Preţuri eftine. (25) Serviciu punctual. Pagina 3. oraşele de la mare. In general, înfăţişarea culturii de aici a fost romană. Din inscripţii se poate desluşi o înclinare pronunţată a populaţiei neromane — Bessi şi chiar Grecii — cătră românism, în forme religioase, în nume, în limbă. Aşa, un senator din Histria, oraş grecesc, (supt alt nume Istros), îşi scrie piatra de mormânt în latineşte. Munca câmpului şi păstoria par a fi fost ocupaţiile de căpetenie ale locuitorilor, de vreme ce în afară de câteva rămăşiţe nedibace de olărie locală, toate produsele industriale găsite aici, vase de lut, lănci, agrafe, verigi, precum şi vase de sticlă şi geamuri de ferestre se dovedesc a fi importate, unele chiar din oraşele greceşti de la mare. Manifestările artistice poartă pecetea culturii greceşti, de neînlăturat în această privinţă. Ca organizaţie comunală, Ulmetum scoate la iveală o constituţie comunală rurală cu totul neobişnuită. E vorba de un terriheium, o reunire de sate condusă de magistraţi aleşi din oricare din ele. Desgroparea ruinelor precum şi cercetarea lor s’a făcut cu pietatea şi cu scrupuloasa minuţiozitate comună învăţaţilor pasionaţi pentru învăţătura ce profesează. Şi fără îndoială, demnă de toate elogiile e întreprinderea d-lui prof. Pârvan de a forma vocaţia ştiinfică a elevilor săi, în praful dărâmăturilor şi în luptă cu pământul greu, care astupă cu sgârcenie ruinile unei lumi apuse de veacuri. Progresele locomoţiunii. Câte progrese nu s-au realizat de trei secole în domeniul Iocomoţiunii . Lăsând la o parte căruţele antice trase de boi, şi începând cu anul 1599, găsim că pe atunci se străbătea cu careta aproape 3600 de metrii pe oră. Cu un secol mai târziu, în 1692, se făceau 4600 de metri pe oră , apoi veniră în 1786, diligenţele, cari făceau în mijlociu 5 klm. şi jumătate pe oră. In 1816, poştanionele făceau 6800 de metri pe oră, şi în 1834, 9 klm. şi 700 metri, încep apoi drumurile de fer cu trenuri cari fac, în 1867, până la 59 klm. pe oră ; în 1887, 63 klm. in 1900 expresul de Callais făcea 90 klm. pe oră. Astăzi, sunt trenuri electrice, cari se experimentează şi cari ating 200 de klm. pe oră, fără să mai vorbim de aeroplanele cari pot face 150 de klm. pe oră, dar cari nu sunt încă gata pentru un serviciu regulat de călători. Rămâi înmărmurit faţă cu progresele ştiinţei, când te gândeşti că în 1784 diligenţa accelerată făcea 5 zile de la Paris la Lyon, acelaşi drum pe care trenul 11 face azi în 5 ore! Teatru, concerte şi petreceri. Urania-Kino. Program pentru Joi şi Vineri, 12 şi 13 Sept. 1912 . Mirele neliniştit (umor). Nevinovat (dramă film 600 m.) Marele matsch internaţional de box între Carpentier şi Willie Lewis (sport) în 4 acte, fiilm 1900 m. Nevasta mării, dramă celebră a lui Ibseu. Filmul 500 m. D-na Schmidt ceteşte cu predilecţie romane (umor). Programul pentru Sâmbătă şi Duminecă în 14 şi 15 Sept. 1912. Honolulu, capitala insulei Hawai (Tablou colorat după natură. — Refuzatul. (Dramă 600 mtr. lungime). — Lilli modelul mic. (comedie). — Oaspeţii Mărei. (Ştiinţific). — Un roman din evul mediu. (Dramă 500 mtr.) — Sosirea lui Nauke. (Humoristic). — »Fata dispărută«. Mare dramă senzaţională în 3 acte 1900 mtr. lungime. — Vălul frumuseţei. (Dramă 700 mtr. lg.) — Morit în peţite. (Humoristic). a&rti fei reviste. A apărut Vlăduţul Mamei sau »Bucoavnă n’a ’nvăţat şi umblă la ’nsurat«, de Ioan Lupean, artist dramatic, editura Reuniunii socialilor români din Sibiiu, 1912. Tipografia arhidiocezană. Preţul 40 fii. — Broşura aceasta formează Nr. 4 dinBiblioteca meseriaşilor români“, întemeiata cu gândul de a tipări lucrări instructive şi de petrecere pentru clasa mijlocie a societăţii noastre. Vlăduţul Mamei este o piesă foarte răspândită, conţine umor sănătos şi este scrisă în limbă curată românească. Fiind o lucrare uşoară, este potrivită împrejurărilor de astăzi ale societăţilor de diletanţi, cărora li se recomandă broşura spre cumpărare. Biblioteca meseriaşilor români, dacă va fi sprijinită după cuviinţă, va putea să apară mai des, și astfel ar aduce servicii reale in mișcarea culturală a vremii. Se poate procura de la toate librăriile. Proprietar: Tip. A. Mureșianu: Branisoe & Comp Redactor responzabil .* Ioan Brdea.