Gazeta Transilvaniei, octombrie 1912 (Anul 75, nr. 216-240)
1912-10-25 / nr. 236
i Nr. 936—1912. GAZETA TRANSILVANIEI. Conferenţa învăţătorilor din cercul 1 al Braşovului (protopopiatele Braşov, Bran şi Treiscaune.) — Estras din procesele verbale. — — Fina — Şedinţa 111-a de Sâmbătă 13/26 Ort. Tema de sub Nr. 12 »Raportul dintre fiimba română şi limba maghiară In şcoalele noastre, d-l comisar anunţă, că a primit ordin consistorial să nu se ţină. Conferenţa ia la cunoştinţă trebând peste ea la ordinea zilei. A înv. loan Buta, din Sohodol ceteşte tema sa : Legendele şi tradiţiile poporale, arătând, cari legende şi tradiţii sunt cunoscute in diferite sate? Ce valoare literară, istorică şi religioasă au, cum ar putea fi Întrebuinţate în şcoală şi cum s’ar putea propune ? La discuţia acestei teme, care a fost lucrată cu multă cunoştinţă de cauză, iau parte N. Hamzea şi d-1 comisar conzistorial arătând deosebirea între mit, poveste, legendă şi tradiţie şi relevând deosebitele legende şi tradiţii apărute în limba română. Propunerea dizertantului I. Buta, ca fiecare învăţător să adune legendele şi tradiţiile din comună, să decide a se îndeplini aceasta la conferenţele trac- X Uiale. înv. George Cojan din Măgură, ceteşte lucrarea sa: Dare de samă despre ,mişcarea pedagogică literară mai nouă. La discuţia acestei teme iau parte P. Dan, D. Greceanu, N. Hamzea şi în urmă d-l comisar, care face o amănunţită dare de samă despre cartea pedagogică a d-lui Spiridon Popescu »Contribuţiuni la munca pentru ridicarea poporului« apărută în România recomandându-o cu toată căldura învăţătorilor. Mai face apoi o scurtă dare de samă şi despre revistele pedagogice, între cari aminteşte şi revista »Vremea nouă« din România. Cu lucrarea acestei teme pe conferinţa viitoare se anunţă Ananie Boldor înv. dir. în Codlea. Conform punctului 16 din program d-1 P. Dan înv. director în Zârneşti ceteşte tema: tPatronagiile şcolare*, după cetirea căreia d-l comisar esprimă mulţămiri d-lui dizertant pentru lucrarea sa conştienţioasă şi de mare valoare. Conferinţa ia act cu mulţămită la protocol. Propunerea dizertantului, ca On. Conferinţă cercuală să enunţe în mod unanim hotărârea, că membrii ei sunt gata a întră corporativ în serviciul activităţii de patronagii, se primeşte cu mare însufleţire. Darea de samă despre bibliotecile pedagogice făcută de bibliotecarii şi casierii celor trei biblioteci pedagogice tractuate din Braşov, Zârneşti şi Breţcu. Se ia spre ştire, cu observarea, ca cei in restanţă să-şi achite taxa anuală de 2 col., iar conferenţele tractuate şi în special cea din Braşov să ia paşii de lipsă pentru funcţionare. Fiind în anul viitor pentru conferinţe studiul limbei maghiare, pentru programul acelei conferinţe se anunţă deja de acum cu teme teoretice şi practice următorii: Anul I de şcoală: V. Bărbier, anul II de şcoală I. Dims, anul III de şcoală I. Renghea şi Nicolae Garoiu, anul IV de şcoală Şt. Belindescu şi Vasile Ivan, anul V de şcoală Ioan Sporea, anul V—VI de şcoală B. Tipeiu şi R. Cosma. Propunerea Învăţătorului Ananie Boldor ca să se deie şi la conferenţele tractuale diurne. Conferenţa decide unanim, ca să se roage Măritul Conzistor să voteze diurne şi pentru conferenţele tractuate. Propunerile învăţătorilor Ioan Sporea, Nicolae Ilie şi loan Dima, toţi trei din Feldioara, cari propuneri au fost înaintate în scris şi anume: I. In locul conferenţelor să se reînfiinţeze reuniunile. II. Ca cei trei bibliotecari să împartă cărţile din biblioteca fostei reuniuni. III. Ca la fondul cultural să se reducă taxa la 1% pentru înv. căsătoriţi, la 1% pentru cei necăsătoriţi şi cei ca şi peste 4 copii să fie scutiţi de acest impozit. IV. Ca anii de serviciu pentru pensionare să se reducă dela 40 la 35. V. Ca să înfiinţeze la seminar cursuri de vară pentru învăţarea lucrului manual şi a altor chestiuni şcolare. VI. Şi la conferenţele viitoare să se trimită profesori dela seminar, cari să ţină înşişi teme teoretice şi practice. Toate cele înşirate de corpul înv. din Feldioară, în cele şease puncte de mai sus, conferinţa le află de juste şi bazate şi deci decide ca Măritul Consistor să binevoiască a lua paşii necesari întru realizarea cât mai grabnică a acelor chestiuni de mare însemnătate. Asupra dării de seamă despre starea învăţământului în cele trei protopopiate la propunerea d-lui comisar. Conferenţa cercuală însărcinează conferenţele tractuale, ca să reguleze activitatea comisiilor permanente. Faţă cu alegerea locului pentru ţinerea conferenţei viitoare se decide, ca aceasta să rămână în grija comisiei permanente şi a comisarului conzistorial. Exhaumat fiind programul conferenţei d-l comisar mulţămeşte învăţătorilor pentru munca dezvoltată în decursul celor 2 zile cât a durat conferenţa, precum şi d-lui inspector regesc Dr. Hunter pentru interesul, cu care a urmărit lucrările conferenţei declară conferenţa de închisă. In numele conferenţei d-1 H. Dan mulţămeşte d-lui comisar pentru tactul şi înţelepciunea cu care a condus lucrările conferinţei, urându-i mulţi şi fericiţi ani ! D-1 inspector regesc se declară foarte mulţămit cu organizarea actuală a conferinţelor înv. care e bazată pe motive pedagogice superioare şi îşi exprimă părerea de bine pentru conducerea cu tact a lor, precum şi pentru stăruinţele învăţatorimei de a se înzestra cu o cultură profesională tot mai înaltă. Stroe Belloescu. Vestea fiorosului atentat, căruia i-a căzut victimă Stroe Belloescu, a stârnit cele mai vii regrete nu numai in România ci şi în sânul Românilor din Ungaria, unde gesturile nobile de binefacere şi inima-i de naţionalist, care simţia şi ştia aprecia atât de bine sforţările şi năcazurile fraţilor de dincoace de Carpaţi, îl făcuseră pe decedatul cunoscut, stimat şi iubit de toţi Românii. Le cunoştea năcazurile acestora şi le tindea mână de ajutor nu numai cu sfatul ci şi prin faptă, aşa că lacrimile ce s-au vărsat pe coşciugul regretatului sunt lacrimile de adâncă durere ale unui neam întreg. Despre înmormântarea regretatului ni se comunică următoarele: Inmormântarea s-a făcut Marţi în 23 cor. v. la comuna Griviţa, sat pe care defunctul l-a înălţat prin aşezămintele de cultură şi monumentele ce a ridicat. Discursuri funebre nu s-au rostit. Aceasta a fost dorinţa defunctului. Drept mărturie vie a regretului unanim al partidului naţional-liberal pentru moartea regretatului defunct, şeful partidului liberal d-l I. I. C. Brătianu, a adresat dlui Grigore Vasiliu, membru în comitetul de direcţie al partidului liberal din Bârlad, din care defunctul făcea parte, următoarea telegramă : Aflu cu cea mai adâncă mâhnire marea nenorocire, care ne izbeşte. Stroe Belloescu, al cărui suflet era încălzit de cele mai înalte aspiraţiuni naţionale a fost între d-voastră şi noi toţi o pildă. Partidul nostru ii va păstra amintirea cu recunoştinţă şi dragoste !« Prefectura de Tutova a intervenit pentru a se pune la dispoziţie un tren special Bârlad-Griviţa, cu ocaziunea înmormântări defunctului. Toţi bârlădenii, cari au cunoscut, privit şi admirat mai de aproape figura mare a regretatului Belloescu, s’au constituit într’un comitet de iniţiativă pentru a i se ridica un monument. * Pentru descoperirea şi prinderea asasinilor, cari până acum n-au putut fi eruaţi, poliţia a pornit cele mai întinse cercetări. Pentru seminarul din Sibiiu, Braşov, 6 Nov. v. Eri a avut loc în Braşov conferenţa preoţimei noastre tractuate. Precum aflăm, preoţii întruniţi au semnat, la îndemnul protopopului Dr. V. Saftu, o Sumă de 2500 coroane pentru noul seminar ce se va ridica la Sibiiu. Hotărârea aceasta, luată cu multă însufleţire, este o nouă dovadă a spiritului de jertfă al preoţimei noastre pe altarul culturei şi credinţei neamului românesc. Pilda aceasta frumoasă, cu care a făcut începutul protopopiatul Braşovului, credem că va fi îmbrăţişată şi urmată în curând şi de celelalte protopopiate ale bisericei gr. or. române. Ş T I R I. — 23 Octomvrie v. 1912. Pentru fondul ziariştilor. Dela d-l advocat Dr. Venter am primit azi suma de 25 col., însoţită de următoarele rânduri: Onorată Redacţie! Cu prilejul cununiei d-lui învăţător Irifon Puşcariu, cu d-şoara Xenica Ichimescu, serbată în 3 Nov. cor. în Codlea, am adunat suma de 25 cor. (douăzecişicinci coroane) la hora miresei, pentru fondul ziariştilor. Vă rog să primiţi acest mic dar. Cu deosebită stimă Dr. Venter advocat. Mulţumim d-lui adv.Dr. Venter şi nuntaşilor pentru interesul manifestat pentru cauza ziariştilor români, iar mirilor le dorim mulţi ani de fericire. Noul episcop gr. cat. al Lugojflui. Din Budapesta ni se telegrafiază, că în ultimul consiliu de miniştri s’a hotărât a se propune Maj. Sale numirea protopopului Valeriu Frenţiu de episcop al diecezei gr. cat. române din Lugoj. Pentru seminariul din Caransebeş, Prezidiul Comunităţii de avere al fostului confiniu militar al regimentului romano-banatic din Caransebeş, a notificat Conzistorului diecezan din Caransebeş, că adunarea generală, ţinută zilele trecute, a votat pentru seminariul, ce se va zidi în dieceza Caransebeşului, suma de 20.000 cor. ştiri din Romania. Marele colegiu al Universităţei din Bucureşti a fost convocat pentru Duminecă 28 octomvrie, v. pentru a alege un nou rector. Până acum în cercurile universitare se vorbeşte de candidaturile d-lor profesori dr. C. I. Istrati, E. Pangrati Dr. Toma Ionescu şi Dr. V. Babeş. La comandamentul 4 de armată din Iaşi s-a primit un ordin, prin care se face cunoscut că contingentul 1911, ce urma să se elibereze pe ziua de 1 Noemvrie v., să fie ţinut sub drapel şi dela această dată înainte până la noul ordine. Pe aceeaşi zi se încorporează şi noul contingent 1913, aşa că vor fi sub arme 3 contingente: 1911, 1912 şi 1913. Un puternic incendiu s’a declarat Sâmbătă noaptea la sonda No. 15 a societăţei Wansiede din Moreni, de unde s’a întins apoi la mai multe sonde ale altor societăţi. Incendiul a fost localizat la 4 sonde. Doi sondori au fost grav arşi, şi nu se ştie dacă vor scăpa cu vieaţă. Pagubele nu s’au putut calcula încă exact. Demisiunea primatelui Vaszary Din Budapesta se anunţă, că primatele Ungariei şi-a trimis dimisiunea la Roma. Despre aceasta a fost încunoştinţat şi guvernul ungar. Logodnă- D-şoara Margareta Coca, fiica d-lui adv. Dr. Alexiu Coca din Şosea, s-a logodit cu d-l adv. Dr. Augustin Bardosy. — Felicitări. — Dr. I. Gali. In şedinţa de eri a delegaţi unei ungare preşedintele Zichy Ágost a parentat în câteva cuvinte pe regretatul membru al casei magnaţilor, Dr. I.Gall. «Drapelul» este informat, că deşi Casa Magnaţilor a arborat steagul negru, nimeni n’a fost din partea acestei Case la înmormântare, cu toate că fericitul a fost timp îndelungat notar al ei. De asemenea n’a fost reprezentată nici biserica gr. pr. sârbească, căreia i-a testat jumătate din avere, pe temeiul, că soţia fericitului a aparţinut acestei biserici. De Academia grecească din Atena, care asemenea e legatară, nici nu amintim, că n’a fost reprezentată. Cu atât mai mişcător a fost însă, că ţăranii români, veniţi la Budapesta în cine ştie ce afaceri, auzind că a murit «domnul Gali» şi-au lăsat afacerile şi au mers la vila de după dealul Gellert, pe care a lăsat-o fericitul credincioasei sale îngrijitoare, ca acolo asistând la prohod, să-şi facă datorinţa creştinească faţă de cel ce nu mai este. NeCrolog. Marţi în în 5. c. a încetat, subit,din vieaţă părintele Iosif Hârtiogea din Hârseni, (comit. Făgăraşului). Odihnească în pace. Mulţumită, Dl Dr. Laurean German, directorul institutului de credit din Cluj »Vatra« şi d-şoara Miţi Todea din Reghin, din prilejul actului logodnei au dăruit ca răscumpărare a anunţurilor, pentru biblioteca tinerimei universitare din Cluj suma de 20 lar Primească donatorii pe lângă esprimarea felicitărilor şi cele mai sincere mulţumiri. Octavian Rus. Liceeni ruşi entuziasmaţi de războiu. Şeapte elevi de liceu din Rusia, entuziasmaţi de războiul pornit de statele balcanice în contra Turciei, au făcut un gest care va rămânea neuitat. Ei au plecat într’o bună zi de la şcoală aşa cum se aflau, cu uniformele pe ei şi cu cărţile în mână, au trecut frontiera în România în chip fraudulos şi au voit să se ducă în Bulgaria spre a se înrola ca voluntari. Ei nădăjduiau că vor reuşi să se strecoare neobservaţi de autorităţile române, socoteală care nu le-a eşit însă întocmai, deoarece au fost prinşi. Ei au declarat că au fost înflăcăraţi de războiul din Balcani şi că vor cu orice preţ să se ducă acolo. Acum sunt deţinuţi de autorităţile române. De-a războiul turco-bulgar. Doi băeţi de şcoală, de câte 11 ani, din Budapesta, ca să mai facă variaţie în jocurile lor, au luat câte un pumnal ruginit și-au început să se joace »de-a războiul turco-bulgar«. La comanda trei, s-au repezit unul asupra celuilalt, dar cel mai mic dintre ei Rezinkov Bela— care făcea pe bulgarul — a căzut imediat la pământ, lovit fiind în frunte de pumnalul ruginit al »turcului« Fehér József. Când au observat cei din casă rezultatul „războiului«, »bulgarul« era în nesimţire. In drum spre spital a murit. Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului. Székely şi Réti, fabrică de mobile. Din Brad şi Tara-Birsei. Corul bisericii sfintei Treimi de pe Tocile-Braşov invită la petrecerea poporală cu cântări şi teatru ce o va aranja in beneficiul fondului corului bis. şi fondului ziariştilor români. Sâmbătă în 27 Oct. st. v. (9 Nov. st. n.) a. c. în sala cea mare a hotelului »Central* Nr. 1. Dirigent 1. Babdie. Începutul la oarele 8 seara precis. Preţul de Intrare: de persoană T20 cor. Suprasolviri se primesc cu mulţămită şi se vor publica. Bilete se capătă seara la cassă. Program : 1. Suflă vântul de la est, cor mixt de Dorner. 2. Baba şi moşneagul, cor mixt de Gr. Muzicescu. 8. Ţăranul la Bucureşti, monolog, predat de D. Gal. 4. Răsunet de la Crişana, cor, mixt cu solo de bariton, de I. Vidu. 5. Lipitorul de afişe, cuplet, predat de D. Gal. 6. Teatru: Prietinia lui Titirez, dialog comic. Persoanele: Garofiţa D-ra Ecaterina Tampa. Butoiaş D-1 G. Ştefan. Ursarul, monolog comic, cântat de artistul Corescu din Bucureşti, predat de N. Coliban. Bărbatul în butoi, comedie într’un act de persoanele : Cosma, răzeş de 40 ani d-nul Vasile Ardelean. Maria soţia lui Cosma d-ra Maria Roncea. Ion, ispravnic, 25 ani d nul loan Chiroiu. In pauză se vor juca Caluşerul şi Bătuta. Hilmi Paşa, noul ambasador al Turciei la Viena, care după cum am amintit a fost zilele trecute prin România, a trecut alaltaseară cu trenul prin gara Braşovului, spre Viena. Peste Braşov la Bulgaria. Cu acceleratul de aseară au sosit în gara Braşovului 14 îngrijitoare ale Crucei Roşii Maghiare, cam cu trenul de 2 ore 45 minute noaptea şi-au continuat drumul peste România in Bulgaria. Trei furtun au avut loc ori după prânz la diferite prăvălii din Braşov. Din vitrinele prăvăliilor Butyka Viitor Nicolae Cioflec şi Vd. Palfy Belâne au fost furate mai multe obiecte. Pornind poliţia cercetare, autorii furturilor au fost descoperiţi. Ambii sunt elevi ai gimnaziului rom. cat. din loc, unul R. V. de 15 ani, pe el V şi celălălat B. M. de 13 ani pe dloi. Luaţi fiind la întrebări, au cercat să nege, dar la urmă au recunoscut, că ei furaseră in toate 3 locurile. La cvartirele lor au fost aflate o mulţime da chei, pa cari de sigur le întrebuinţau în scopul de mai sus Pagina 3. Cununii. D-ra Victoria I. Tăraş şi d-l Nicolae N. Frăţilă îşi vor celebra cununia religioasă Duminecă în 28 Oct st. v. în biserica Sf. Arhangheli din Satulung. Satulung. — Cocioc-Brătuleşti Gara Periş-Ilfov. —D-ra Elsaveta S. Bârsanu, şi d-l George I. Tomi îşi vor celebra cununia religioasă Duminecă în 28 Oct. st. v. 1912, în biserica gr.7 or. din Herman.— D-nii Dumitru Drăgan şi Nicolae Dobrescu anunţă cununia fiilor lor Dumitru cu Maria, care va avea loc Duminecă, în 9 Noemvrie st. n. 1912, în biserica nouă gr. or. română din Râşnov. Apollo-Bioskop. Mercuri și Joi în 6—7 Noemvrie. Vicovaro (vedere) Cel dintâi martir al aviaticei ungare Alexandru Jakács. Cortegiul funebru al aviaticului care pe câmpia Rákos şi-a găsit moartea. La înmormântare au asistat toate notabilităţile din Budapesta în număr complect. — Drăguţii noştri (Fotografia Col) In prinzătoarea vulpei (Drama, Filmul lung 500 metri. Averea Rozicei (Drama Filmul lung 450 metri) Willi şi Sora sa (Fotogr. Americană Humoristic) Câineie sincer al casei (Humanstic) »Pentru onoarea tatălui*. O dramă din viaţa de toate zilele In 3 acte. Pentru onoarea tatălui1 înşelat. Fiul care e ofiţer Ii apără onoarea. Vineri şl Sâmbătă program nou.1 — li despanamaiisle „Asocianiinii“. — Convocare. — Convoc onor. membrii şi sprijinitorii »Asociaţiunile pentru literatura şi cultura poporului român, — din despărţământul Mercurea la adunarea generală, ce se va ţinea Duminecă în 17 Noemvrie 1912 n. la oarele 2 d. a. în şcoala din comuna Apaidul inferior. Ordinea de zi : 1. Deschidereaadunării şi constituirea biroului. 2. Raportul comitetului şi al casarului. 3 Prelegeri, cari sunt a se insinua până în preziuă la subsemnatul. 4. Cântări esecutate de »Reuniunea română de cântări din Mercurea«. 5. înscrierea de membrii şi Închiderea adunării. Mercurea la 1 Noem. 912. Avram S. Păcurariu, protopop, preşedinte al despărţământului Mercurea al „Asociaţiunii. Cărţi şi reviste. Au apărut: Liviu Rebreanu: Frământări, un frumos volum de nuvele, în care tânărul scriitor ardelean dovedeşte un bogat talent şi o fină pătrundere a sufletului omenesc, prinzând în tablouri pline de vieaţă caractere, cari te zguduie şi te mîşcă adânc. Preţul unui volum e C. 1.60 -110 bani porto. Volumul a apărut în editura „Librăriei Naţionale“ S. Bonneraisa din Orăştie. Din „Biblioteca scriitorilor de la noi" care apare în editura „Librăriei Naţionale* S. Bornemisa, sub auspiciile »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, îngrijită de Oct. C. Tăslăuanu, a apărut al doilea volum: Schiţe şi povestiri de Ion Agârbiceanu. Volumul are peste 300 de pagini şi cuprinde cele mai alese bucăţi literare din întreg scrisul dlui Ion Agârbiteanu. Preţul unui volum e Cor. 2. — 20 bani porto. Se poate comanda la »Librăria Naţională« S. Bornemisa, Orăştie — Urania-Kino. Program pentru Joi şi Vineri 7 şi 8 Nov.: Călătoria pe catarg (După natură). „O glumă de mască* dramă în 2 acte. 1000 m. In rolul principal actriţa genială Henry Porten. Vasilică îşi petrece (Humor.) „El o iubeşte.“ Scene interesante din vieaţă (600 m.) Păpuşa Marioarei (Comedie). „Cel mai tare rămâne învingător“, sau Saltul cu automobilul. Mare dramă senzaţională în 2 acte de compania filmurilor Nordisk. 1200 m. întrece toate senzaţiunile timpului din urmă. In rolurile principale cea mai frumoasă divă daneză „Elsa Fröhlich“ şi celebrul actor de cinema „Waldemar Psilander“. Unchiul Duci —dihor (Umor.) OTIMEŞTIRI. Budapesta, 6 Nov. „Bud. Tud.“ comentând expozeul lui Berchtold relevă faptul senzaţional, că pentru prima oară a răsunat în delegaţiuni un expozeu, în care s’a abandonat status-ul quo balcanic şi se recunoaşte situaţia nouă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp Redactor responzabil: Ioan Broten. Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil mare în Braşov, strada porţii Nr. 60, înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare depouat Fabrică de mobile Székely şi Réti Braşov, Strada Porţii 60, Marosvásárhely, Széchenyi-ter 47. ...........................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate