Gazeta Transilvaniei, octombrie 1912 (Anul 75, nr. 216-240)

1912-10-25 / nr. 236

i­ Nr. 936—1912. GAZET­A TRANSILVANIEI. Conferenţa învăţătorilor din cercul 1 al Braşovului (proto­popiatele Braşov, Bran şi Trei­­scaune.) — Estras din procesele verbale. — — Fina — Şedinţa 111-a de Sâmbătă 13/26 Ort. Tema de sub Nr. 12 »Raportul dintre fiimba română şi limba maghiară In şcoalele noastre, d-l comisar anunţă, că a primit ordin consistorial să nu se ţină. Conferenţa ia la cunoştinţă tre­­b­ând peste ea la ordinea zilei. A înv. loan Buta, din Sohodol ceteşte tema sa : Legendele şi tradiţiile poporale, arătând, cari legende şi tra­diţii sunt cunoscute in diferite sate? Ce valoare literară, istorică şi reli­gioasă au, cum ar putea fi Întrebuin­ţate în şcoală şi cum s’ar putea pro­pune ? La discuţia acestei teme, care a fost lucrată cu multă cunoştinţă de cauză, iau parte N. Hamzea şi d-1 co­misar conzistorial arătând deosebirea între mit, poveste, legendă şi tradiţie şi relevând deosebitele legende şi tradiţii apărute în limba română. Propunerea dizertantului I. Buta, ca fiecare învăţător să adune legendele şi tradiţiile din comună, să decide a se îndeplini aceasta la conferenţele trac- X Uiale.­­ înv. George Cojan din Măgură,­­ ceteşte lucrarea sa: Dare de samă despre ,mişcarea pedagogică liter­ară mai nouă. La­ discuţia acestei teme iau parte P. Dan, D. Greceanu, N. Hamzea şi în urmă d-l comisar, care face o amănun­ţită dare de samă despre cartea peda­gogică a d-lui Spiridon Popescu »Con­­tribuţiuni la munca pentru ridicarea poporului« apărută în România reco­­mandându-o cu toată căldura învăţăto­rilor. Mai face apoi o scurtă dare de samă şi despre revistele pedagogice, între cari aminteşte şi revista »Vre­mea nouă« din România. Cu lucrarea acestei teme pe conferinţa viitoare se anunţă Ananie Boldor înv. dir. în Codlea. Conform punctului 16 din program d-1 P. Dan înv. director în Zârneşti ce­teşte tema: tPatronagiile şcolare*, după cetirea căreia d-l comisar esprimă mul­­ţămiri d-lui dizertant pentru lucrarea sa conştienţioasă şi de mare valoare. Conferinţa ia act cu mulţămită la protocol. Propunerea dizertantului, ca On. Conferinţă cercuală să enunţe în mod unanim hotărârea, că membrii ei sunt gata a întră corporativ în serviciul ac­tivităţii de patronagii, se primeşte cu mare însufleţire. Darea de samă despre bibliotecile pedagogice făcută de bibliotecarii şi cas­ierii celor trei biblioteci pedagogice tractuate din Braşov, Zârneşti şi Breţcu. Se ia spre ştire, cu observarea, ca cei in restanţă să-şi achite taxa anuală de 2 col., iar conferenţele tractuate şi în special cea din Braşov să ia paşii de lipsă pentru funcţionare. Fiind în anul viitor pentru confe­rinţe studiul limbei maghiare, pentru programul acelei conferinţe se anunţă deja de acum cu teme teoretice şi practice următorii: Anul I de şcoală: V. Bărbier, anul II de şcoală I. Dims, anul III de şcoală I. Renghea şi Nicolae Garoiu, anul IV de şcoală Şt. Belindescu şi Vasile Ivan, anul V de şcoală Ioan Sporea, anul V—VI de şcoală B. Tipeiu şi R. Cosma. Propunerea Învăţătorului Ananie Boldor ca să se deie şi la conferenţele tractuale diurne. Conferenţa decide una­nim, ca să se roage Măritul Conzistor să voteze diurne şi pentru conferenţele tractuate. Propunerile învăţătorilor Ioan Spo­­­­rea, Nicolae Ilie şi loan Dima, toţi trei din Feldioara, cari propuneri au fost înaintate în scris şi anume: I. In locul conferenţelor să se re­înfiinţeze reuniunile. II. Ca cei trei bibliotecari să îm­partă cărţile din biblioteca fostei reu­niuni. III. Ca la fondul cultural să se reducă taxa la 1­% pentru înv. căsă­toriţi, la 1% pentru cei necăsătoriţi şi cei ca şi peste 4 copii să fie scutiţi de acest impozit. IV. Ca anii de serviciu pentru pensionare să se reducă dela 40 la 35. V. Ca să înfiinţeze la seminar cur­suri de vară pentru învăţarea lucrului manual şi a altor chestiuni şcolare. VI. Şi la conferenţele viitoare să se trimită profesori dela seminar, cari să ţină înşi­şi teme teoretice şi prac­tice. Toate cele înşirate de corpul înv. din Feldioară, în cele şease puncte de mai sus, conferinţa le află de juste şi bazate şi deci decide ca Măritul Con­­sistor să binevoiască a lua paşii nece­sari întru realizarea cât mai grabnică a acelor chestiuni de mare însem­nătate. Asupra dării de seam­ă despre sta­rea învăţământului în cele trei proto­popiate la propunerea d-lui comisar. Conferenţa cercuală însărcinează conferenţele tractuale, ca să reguleze activitatea comisiilor permanente. Faţă cu alegerea locului pentru ţinerea conferenţei viitoare se decide, ca aceasta să rămână în grija comisiei permanente şi a comisarului conzis­­torial. Exhaum­at fiind programul confe­renţei d-l comisar mulţămeşte învăţă­torilor pentru munca dezvoltată în de­cursul celor 2 zile cât a durat confe­renţa, precum şi d-lui inspector re­gesc Dr. Hunter pentru interesul, cu care a urmărit lucrările conferenţei de­clară conferenţa de închisă. In numele conferenţei d-1 H. Dan mulţămeşte d-lui comisar pentru tactul şi înţelepciunea cu care a condus lu­crările conferinţei, urându-i mulţi şi fericiţi ani ! D-1 inspector regesc se declară foarte mulţămit cu organizarea actuală a conferinţelor înv. care e bazată pe motive pedagogice superioare şi îşi ex­primă părerea de bine pentru conduce­rea cu tact a lor, precum şi pentru stăruinţele învăţatorimei de a­ se în­zestra cu o cultură profesională tot mai înaltă. Stroe Belloescu.­ Vestea fiorosului atentat, căruia i-a căzut victimă Stroe Belloescu, a stârnit cele mai vii regrete nu numai in România ci şi în sânul Românilor din Ungaria, unde gesturile nobile de binefacere şi inima-i de naţionalist, care simţia şi ştia aprecia atât de bine sfor­ţările şi năcazurile fraţilor de dincoace de Carpaţi, îl făcuseră pe decedatul cunoscut, stimat şi iubit de toţi Româ­nii. Le cunoştea năcazurile acestora şi le tindea mână de ajutor nu numai cu sfatul ci şi prin faptă, aşa că lacrimile ce s-au vărsat pe coşciugul regretatu­lui sunt lacrimile de adâncă durere ale unui neam întreg. Despre înmormântarea regretatu­lui ni­ se comunică următoarele: Inmormântarea s-a făcut Marţi în 23 cor. v. la comuna Griviţa, sat pe care defunctul l-a înălţat prin aşeză­­mintele de cultură şi monumentele ce a ridicat. Discursuri funebre nu s-au rostit. Aceasta a f­ost dorinţa defunc­tului. Drept mărturie vie a regretului unanim al partidului naţional-liberal pentru moartea regretatului defunct, şeful partidului liberal d-l I. I. C. Bră­­tianu, a adresat d­lui Grigore Vasiliu, membru în comitetul de direcţie al par­tidului liberal din Bârlad, din care de­functul făcea parte, următoarea tele­gramă : Aflu cu cea mai adâncă mâhnire marea nenorocire, care ne izbeşte. Stroe Belloescu, al cărui suflet era încălzit de cele mai înalte aspiraţiuni naţionale a fost între d-voastră şi noi toţi o pildă. Partidul nostru ii va păstra amintirea cu recunoştinţă şi dragoste !« Prefectura de Tutova a intervenit pentru a se pune la dispoziţie un tren special Bârlad-Griviţa, cu ocaziunea în­mormântări defunctului. Toţi bârlăde­­nii, cari au cunoscut, privit şi admirat mai de aproape figura mare a regreta­tului Belloescu, s’au constituit într’un comitet de iniţiativă pentru a i­ se ri­dica un monument. * Pentru descoperirea şi prinderea asasinilor, cari până acum n-au putut fi eruaţi, poliţia a pornit cele mai în­tinse cercetări. Pentru seminarul din Sibiiu, Braşov, 6 Nov. v. Eri a avut loc în Braşov conferenţa preoţimei noastre trac­tuate. Precum aflăm, preoţii în­truniţi au semnat, la îndemnul protopopului Dr. V. Saftu, o Sumă de 2500 coroane pentru noul se­minar ce se va ridica la Sibiiu. Hotărârea aceasta, luată cu multă însufleţire, este o nouă dovadă a spiritului de jertfă al preoţimei noa­­stre pe altarul culturei şi credinţei neamului românesc. Pilda aceasta frumoasă, cu care a făcut înce­putul protopopiatul Braşovului, credem că va fi îmbrăţişată şi urmată în curând şi de celelalte protopopiate ale bisericei gr. or. române. Ş T I R I. — 23 Octomvrie v. 1912. Pentru fondul ziariştilor. Dela d-l advocat Dr. Venter am primit azi suma de 25 col., însoţită de următoarele rânduri: Onorată Redacţie! Cu prilejul cu­nuniei d-lui învăţător Irifon Puşcariu, cu d-şoara Xenica Ichimescu, serbată în 3 Nov. cor. în Codlea, am adunat suma de 25 cor. (douăzecişicinci co­roane) la hora miresei, pentru fondul ziariştilor. Vă rog să primiţi acest mic dar. Cu deosebită stimă Dr. Venter ad­vocat. Mulţumim d-lui adv.Dr. Venter şi nuntaşilor pentru interesul ma­nifestat pentru cauza ziariştilor români, iar mirilor le dorim mulţi ani de fericire. Noul episcop gr. cat. al Lugo­­jf­lui. Din Budapesta ni se telegra­­fiază, că în ultimul consiliu de miniştri s’a hotărât a se propune Maj. Sale numirea protopopului Valeriu Frenţiu de episcop al die­cezei gr. cat. române din Lugoj. Pentru seminariul din Caransebeş, Prezidiul Comunităţii de avere al fos­tului confiniu militar al regimentului romano-banatic din Caransebeş, a noti­ficat Conzistorului diecezan din Caran­sebeş, că adunarea generală, ţinută zilele trecute, a votat pentru semina­­riul, ce se va zidi în dieceza Caranse­beşului, suma de 20.000 cor. ştiri din Romania. Marele colegiu al Universităţei din Bucureşti a fost convocat pentru Duminecă 28 octom­vrie, v. pentru a alege un nou rector. Până acum în cercurile universitare se vorbeşte de candidaturile d-lor profe­sori dr. C. I. Istrati, E. Pangrati Dr. Toma Ionescu şi Dr. V. Babeş. La comandamentul 4 de armată din Iaşi s-a primit un ordin, prin care se face cunoscut că contingentul 1911, ce urma să se elibereze pe ziua de 1 Noemvrie v., să fie ţinut sub drapel şi dela această dată înainte până la noul or­dine. Pe aceeaşi zi se încorporează şi noul contingent 1913, aşa că vor fi sub arme 3 contingente: 1911, 1912 şi 1913. Un puternic incendiu s’a declarat Sâmbătă noaptea la sonda No. 15 a so­­cietăţei Wansied­e din Moreni, de unde s’a întins apoi la mai multe sonde ale altor societăţi. Incendiul a fost locali­zat la 4 sonde. Doi sondori au fost grav arşi, şi nu se ştie dacă vor scăpa cu vieaţă. Pagubele nu s’au putut calcula încă exact. Demisiunea primatelui Vaszary Din Budapesta se anunţă, că primatele Ungariei şi-a trimis dimisiunea la Ro­­ma. Despre aceasta a fost încunoşt­in­­ţat şi guvernul ungar. Logodnă- D-şoara Margareta Coca, fiica d-lui adv. Dr. Alexiu Coca din Şosea, s-a logodit cu d-l adv. Dr. Au­gustin Bardosy. — Felicitări. — Dr. I. Gali. In şedinţa de eri a delegaţi unei ungare preşedintele Zichy Ágost a parentat în câteva cuvinte pe regretatul membru al casei magnaţi­lor, Dr. I.­­Gall. «Drapelul» este informat, că deşi Casa Magnaţilor a arborat steagul negru, nimeni n’a fost din partea aces­tei Case la înmormântare, cu toate că fericitul a fost timp îndelungat notar al ei. De asemenea n’a fost reprezen­tată nici biserica gr. pr. sârbească, că­reia i-a testat jumătate din avere, pe temeiul, că soţia fericitului a aparţinut acestei biserici. De Academia grecească din Atena, care asemenea e legatară, nici nu amintim, că n’a fost reprezen­tată. Cu atât mai mişcător a fost însă, că ţăranii români, veniţi la Budapesta în cine ştie ce afaceri, auzind că a murit «domnul Gali» şi-au lăsat aface­rile şi au mers la vila de după dealul Gellert, pe care a lăsat-o fericitul cre­dincioasei sale îngrijitoare, ca acolo a­­sistând la prohod, să-şi facă datorinţa creştinească faţă de cel ce nu mai este. NeCrolog. Marţi în în 5­­. c. a în­cetat, subit,­­din vieaţă părintele Iosif Hârtiogea din Hârseni, (comit. Făgăra­şului). Odihnească în pace. Mulţumită, Dl Dr. Laurean Ger­man, directorul institutului de credit din Cluj »Vatra« şi d-şoara Miţi Todea din Reghin, din prilejul actului logod­nei au dăruit ca răscumpărare a anun­ţurilor, pentru biblioteca tinerimei uni­versitare din Cluj suma de 20 lar Primească donatorii pe lângă esprimarea felicitărilor şi cele mai sincere mulţu­miri. Octavian Rus. Liceeni ruşi entuziasmaţi de războiu. Şeapte elevi de liceu din Rusia, entu­ziasmaţi de războiul pornit de statele balcanice în contra Turciei, au făcut un gest care va rămânea neuitat. Ei au plecat într’o bună zi de la şcoală aşa cum se aflau, cu uniformele pe ei şi cu cărţile în mână, au trecut fron­tiera în România în chip fraudulos şi au voit să se ducă în Bulgaria spre a se înrola ca voluntari. Ei nădăjduiau că vor reuşi să se strecoare neobser­vaţi de autorităţile române, socoteală care nu le-a eşit însă întocmai, de­oa­rece au fost prinşi. Ei au declarat că au fost înflăcăraţi de războiul din Bal­cani şi că vor cu orice preţ să se du­că acolo. Acum sunt deţinuţi de auto­rităţile române. De-a războiul turco-bulgar. Doi băeţi de şcoală, de câte 11 ani, din Budapesta, ca să mai facă variaţie în jocurile lor, au luat câte un pumnal ruginit și-au început să se joace »de-a războiul turco-bulgar«. La comanda trei, s-au repezit unul asupra celuilalt, dar cel mai mic dintre ei Rezinkov Bela— care făcea pe bulgarul — a căzut ime­diat la pământ, lovit fiind în frunte de pumnalul ruginit al »turcului« Fehér József. Când au observat cei din casă rezultatul „războiului«, »bulgarul« era în nesimţire. In drum spre spital a murit. Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului. Szé­kely şi Réti, fabrică de mobile. Din Brad şi Tara-Birsei. Corul bisericii sfintei Treimi de pe Tocile-Braşov invită la petrecerea poporală cu cântări şi teatru ce o va aranja in beneficiul fondului corului bis. şi fondului ziariştilor români. Sâm­bătă în 27 Oct. st. v. (9 Nov. st. n.) a. c. în sala cea mare a hotelului »Central* Nr. 1. Dirigent 1. Babdie. Începutul la oarele 8 seara precis. Preţul de Intrare: de persoană T20 cor. Suprasolviri se primesc cu mulţămită şi se vor publica. Bilete se capătă seara la cassă. Program : 1. Suflă vântul de la est, cor mixt de Dorner. 2. Baba şi moş­neagul, cor mixt de Gr. Muzicescu. 8. Ţăranul la Bucureşti, monolog, predat de D. Gal. 4. Răsunet de la Crişana, cor, mixt cu solo de bariton, de I. Vidu. 5. Lipitorul de afişe, cuplet, predat de D. Gal. 6. Teatru: Prietinia lui Titirez, dialog comic. Persoanele: Garofiţa D-ra Ecaterina Tampa. Butoiaş D-1 G. Ştefan. Ursarul, monolog comic, cântat de ar­tistul Corescu din Bucureşti, predat de N. Coliban. Bărbatul în butoi, comedie într’un act de persoanele : Cosma, răzeş de 40 ani d-nul Vasile Ardelean. Maria soţia lui Cosma d-ra Maria Roncea. Ion, ispravnic, 25 ani d nul loan Chiroiu. In pauză se vor juca Caluşerul şi Bătuta. Hilmi Paşa, noul ambasador al Turciei la Viena, care după cum am amintit a fost zilele trecute prin Ro­mânia, a trecut alaltaseară cu trenul prin gara Braşovului, spre Viena. Peste Braşov la Bulgaria. Cu acce­leratul de aseară au sosit în gara Bra­şovului 14 îngrijitoare ale Crucei Roşii Maghiare, cam­ cu trenul de 2 ore 45 minute noaptea şi-au continuat drumul peste România in Bulgaria. Trei furtun au avut loc ori după prânz la diferite prăvălii din Braşov. Din vitrinele prăvăliilor Butyka Viitor Nicolae Cioflec şi V­d. Palfy Belâne au fost furate mai multe obiecte. Pornind poliţia cercetare, autorii furturilor au fost descoperiţi. Ambii sunt elevi ai gimnaziului rom. cat. din loc, unul R. V. de 15 ani, pe el V şi celălălat B. M. de 13 ani pe dl­oi. Luaţi fiind la întrebări, au cercat să nege, dar la urmă au re­cunoscut, că ei furaseră in toate 3 lo­curile. La cvartirele lor au fost aflate o mulţime da chei, pa cari de sigur le întrebuinţau în scopul de mai sus Pagina 3. Cununii. D-ra Victoria I. Tăraş şi d-l Nicolae N. Frăţilă îşi vor­ celebra cununia religioasă Duminecă în 28 Oct st. v. în biserica Sf. Arhangheli din Satulung. Satulung. — Cocioc-Brătule­­şti Gara Periş-Ilfov. —D-ra El­saveta S. Bârsanu, şi d-l George I. Tomi îşi vor celebra cununia religioasă Duminecă în 28 Oct. st. v. 1912, în biserica gr.7 or. din Herman.— D-nii Dumitru Drăgan şi Nicolae Dobrescu anunţă cununia fiilor lor Dumitru cu Maria, care va avea loc Duminecă, în 9 Noemvrie st. n. 1912, în biserica nouă gr. or. română din Râşnov. Apollo-Bioskop. Mercuri și Joi în 6—7 Noemvrie. Vicovaro (vedere) Cel dintâi martir al aviaticei ungare Ale­xandru Jakács. Cortegiul funebru al aviaticului care pe câmpia Rákos şi-a găsit moartea. La înmormântare au asis­tat toate notabilităţile din Budapesta în număr complect. — Drăguţii noştri (Fo­tografia Col) In prinzătoarea vulpei (Drama, Filmul lung 500 metri. Averea Rozicei (Drama Filmul lung 450 metri) Willi şi Sora sa (Fotogr. Americană Humoristic) Câineie sincer al casei (Hu­­manstic) »Pentru onoarea tatălui*. O dramă din viaţa de toate zilele In 3 acte. Pentru onoarea tatălui1 înşelat. Fiul care e ofiţer Ii apără onoarea. Vineri şl Sâmbătă program nou.1 — li despanamaiisle „Asocianiinii“. — Convocare. — Convoc onor. membrii şi sprijini­torii »Asociaţiunile pentru literatura şi cultura poporului român, — din despăr­ţământul Mercurea la adunarea gene­rală, ce se va ţinea Duminecă în 17 Noemvrie 1912 n. la oarele 2 d. a. în şcoala din comuna Apaidul inferior. Ordinea de zi : 1. Deschiderea­­a­­dunării şi constituirea biroului. 2. Ra­­portul comitetului şi al casarului. 3 Prelegeri, cari sunt a se insinua până în preziuă la subsemnatul. 4. Cântări esecutate de »Reuniunea română de cântări din Mercurea«. 5. înscrierea de membrii şi Închiderea adunării. Mercurea la 1 Noem. 912. Avram S. Păcurariu, protopop, preşedinte al despărţământului Mer­­curea al „Asociaţiunii. Cărţi ş­i reviste. Au apărut: Liviu Rebreanu: Fră­mântări, un frumos volum de nuvele, în care tânărul scriitor ardelean dove­deşte un bogat talent şi o fină pătrun­dere a sufletului omenesc, prinzând în tablouri pline de vieaţă caractere, cari te zguduie şi te mîşcă adânc.­­ Preţul unui volum e C. 1.60 -1­­10 bani porto. Volumul a apărut în editura „Librăriei Naţionale“ S. Bonneraisa din Orăştie. Din „Biblioteca scriitorilor de la noi" care apare în editura „Librăriei Naţionale* S. Bornemisa, sub auspiciile »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, îngrijită de Oct. C. Tăslăuanu, a apărut al doilea volum: Schiţe şi povestiri de Ion Agâr­­biceanu. Volumul are peste 300 de pa­gini şi cuprinde cele mai alese bucăţi literare din întreg scrisul dlui Ion Agârbiteanu. Preţul unui volum e Cor. 2. — 20 bani porto. Se poate coman­da la »Librăria Naţională« S. Bornemisa, Orăştie — Urania-Kino. Program pentru Joi şi Vineri 7 şi 8 Nov.: Călătoria pe catarg (După natură). „O glumă de mască* dramă în 2 acte. 1000 m. In rolul principal actriţa genială Henry Porten. Vasilică îşi petrece (Humor.) „El o iubeşte.“ Scene interesante din vieaţă (600 m.) Păpuşa Marioarei (Comedie). „Cel mai tare rămâne învingător“, sau Saltul cu automobilul. Mare dramă senzaţională în 2 acte de compania filmurilor Nor­­disk. 1200 m. întrece toate senzaţiuni­­le timpului din urmă. In rolurile prin­cipale cea mai frumoasă divă daneză „Elsa Fröhlich“ şi celebrul actor de cinema „Waldemar Psilander“. Unchiul Duci —­dihor (Umor.) OTIMEŞTIRI. Budapesta, 6 Nov. „Bud. Tud.“ comentând expozeul lui Berchtold relevă faptul senzaţional, că pen­tru prima oară a răsunat în dele­­gaţiuni un expozeu, în care s’a abandonat status-ul quo balcanic şi se recunoaşte situaţia nouă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp Redactor responzabil: Ioan Broten. Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil mare în Braşov, strada porţii Nr. 60, înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare depouat Fabrică de mobile Székely şi Réti Braşov, Strada Porţii 60, Marosvásárhely, Széchenyi-ter 47. ...........................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate

Next