Gazeta Transilvaniei, octombrie 1912 (Anul 75, nr. 216-240)

1912-10-14 / nr. 227

­S­ i lume. Ţinem să ne exprimăm şi pe calea aceasta profundele noastre mul­ţumire. — Budapesta, 24 Oct. 1912. — Vasilie Stoica, preşedinte. Emil Ţeposu, secretar. AdVOCat HOU. Dl advocat Dr. Emil Mureşianu aduce la cunoştinţă, că şi-a deschis cancelaria advocaţială în Mociu. Expoziţia de vite din Sebeşul-sup., care s-a ţinut Duminecă în 22 Sept . din cauza timpului nefavorabil a fost cam slab cercetată. Tot din această cauză n-au expus decât Sebeşenii şi câţiva Racoviţeni, aşa că cu totul au fost vre­o 100 exponenţi. S-au decer­­nat 71 de premii de câte 2­10 cor., In total 300 cor. S-au ţinut din acest­­ / prilej şi câteva discursuri de cătră tri­­voişii Reuniunii agricole. întrunire agricolă* Subscrisul co­mitet central vesteşte obştea noastră, că va ţinea Duminecă, la 3 Noemvrie n. în comuna Vurpăr o întrunire agri­colă, la care se va vorbi despre cultura pomilor şi despre însemnătatea însoţi­rilor de tot soiul, şi îndeosebi despre foloasele însoţirilor de credit săteşti sis­tem »Raiffeisen«. Se învită la această lucrare toţi binevoitorii poporului no­stru. Sibiiu, 23 Octomvrie n. 1912. — Comitetul central al »Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu«. Pant. Lucuţa, prezident. Victor Tordă­­şianu, secretar. Vapor român, secvestrat de Greci. Vaporul român »Dacia« în cursa Alex­­andria-Constantinopol, a fost timp de mai multe ore secvestrat la Pireu, de către autorităţile greceşti, sub motiv că ar avea ca pasageri supuşi otomani. In adevăr, pe bastimentul românesc se aflau 9 medici turci cari se duceau la Constantinopol. Ei au fost ridicaţi de pe vapor, fără bagaje, şi duşi la căpi­tănia portului iar de aci 6 din ei la Atena, iar 3 înapoiaţi vaporului roman. Vaporul a fost perchiziţionat cu amă­nuntul de autorităţile elene şi n’a fost eliberat de cât după protestările ener­gice ale comandantului şi ministrului român la Atena. In urma acestui act al auto­rităţilor greceşti — al doilea, prin care nu se respectă pavilionul ro­mân — s’a hotărât de ministerul român de externe să se dea ordin, ca S. M. R. să întrerupă cursele la Pireu ale vapoarelor sale. Contra războiului. Mâne în 27 i. c. uniunea libercugetătorilor din Un­garia va ţinea în sala cea mare a ve­chiului parlament din Budapesta, o în­trunire de protestare contra războiului. La adunare vor fi reprezentate toate clasele sociale precum şi muncitorimea organizată. Cât costă războiul din Balcani? Recunoscutul calculator francez, Ger­vais, a făcut următoarea statistică, despre cheltuielile diferitelor state beligerante din Balcani. Bulgaria chel­­tueşte zilnic, pentru Întreţinerea arma­tei sale, peste 2.534.400 cor­, ceea ce corespunde, aproximativ, sumei de 7.80 cor. pentru un soldat. Tot cam aceleaşi spese ie are Serbia. Muntenegru cheltueşte pe zi 312.000 cor., iar Grecia 240.000 cor. deosebit de spesele nece­sitate da flotă. Cele mai mari cheltueli le are însă Turcia, a cărei operaţiuni — numai pe uscat — o costă zilnic 6.144.000 cor. Mai adăugaţi apoi colosalul celor­lalte pagube laterale, cauzate de război­ şi nu uitaţi nici marea de sânge isvorât din cadavrele atâtor oşteni, pe cari îi plâng soţii şi copii rămaşi în mizerie !! încercarea de sinucidere a ţarinei ruse- Ziarul rusesc »Swiev« dă ştirea senzaţională că Împărăteasa Rusiei a încercat să se sinucidă, lată amănun­tele, pe cari le dă ziarul: Când medicul curant Todoroff pă­răsi camera micului prinț moștenitor, îm­părăteasa îi esi in cale, împlorându-1 să-i spuie în ce constă boala prințului. Todoroff șovăi mult până să răspundă. Împărăteasa îl rugă din nou, asigurân­­du-i că e destul de curagioasă ca să poată auzi adevărul. Medicul continuă să tacă, dar împărăteasa îi dădu ordin să spuie adevărul. Todoroff îi declară atunci că micul prinţ e bolnav de ri­nichi şi că boala e destul de serioasă. Auzind această declaraţie împărăteasa căzu în nesimţire pe un fotoliu din a­­propiere. Dar îşi veni în fire şi aler­gând în salonul ei din etagiul al doilea, deschise cu violenţă fereastra şi vroi să se arunce printr’însa. Todoroff, care observase disperarea împărătesei, se luase însă după dânsa şi ajunse la timp spre a o putea împiedeca. Împărăteasa leşină şi fu transportată în patul ei. Singurul ziar, care a publicat ace­ste detalii este »Swiev«. Ele au stârnit o senzaţie extra­ordinară şi au făcut în tot Petersburgul obiectul tuturor discu­ţiilor. In jurul războiului balcanic. Azi după prânz va pleca din Budapesta spre Sofia o misiune a Crucei Roşii Ungare, compusă din 4 medici militari, un se­cretar, un oficial, 9 îngrijitoare şi 24 îngrijitori­ militari de bolnavi, prevăzuţi fiind cu toate cele de lipsă pentru în­grijirea bolnavilor. Poliţia din Dobriţin a fost rugată telegrafice de către autorităţile din Bel­grad, ca să silească pe desertorii mili­tari sârbi Devici şi Prilojevici să se în­toarcă cât mai curând în Serbia. Cei doi dezertori fiind chemaţi înaintea po­liţiei, unde li s-a adus la cunoştinţă con­ţinutul telegramei , au declarat că pe ei nu-i însufleţeşte războiul şi că nu sunt aplicaţi să se întoarcă în patria lor. Această declaraţie a lor a fost co­municată de cătră poliţia din Dobriţin autorităţilor sârbe. In Szarvas au sosit mai mulţi co­­mersanţi bulgari, cu scopul să cumpere cisme pentru armata bulgară. O servitoare din Szeghalom, — îngrozindu-se că-l va duce în războiu pe mirele său, care fusese de curând înrolat — şi-a căutat moartea, arun­­c­indu-se în fântână. In Triest a sosit din Viena o mi­siune a Crucei Roşii austriace, care cu vaporul »Hohenlohe« şi-a continuat dru­mul la Cattaro, de unde va pleca spre Muntenegru. Deodată cu această mi­siune au sosit în Triest misiunile Cru­cei roşii ruse şi engleze, Însoţite de câţiva voluntari şi rezervişti mergând spre Muntenegru. Din Drezda au plecat 10 medici saşi spre câmpul de războiu al Bulga­rilor. In aceeaşi zi au pornit spre casă vre­o 200 de universitari sârbi şi bul­gari ca voluntari în armatele lor. Se povestesc minuni despre vite­jia unei sârboaice, Sofia Iovanovici, care luptă alăturea de comitagii sârbi. Ea a plecat In războiu cu mirele său și a îm­brăcat uniforma de soldat. La Mrdare a fost în șirul dintâi al luptătorilor. Noua modă chineză. Din un arti­col al ziarului chinez «Siven-venpara», se pare că bărbaţii chinezi n-ar prea fi încântaţi de noua modă a femeilor lor, cari se lapădă tot mai mult de ve­chile lor obiceiuri îşi piaptănă părul şi şi-l încreţesc în diferite feluri, neobici­nuite până acum în China. Sunt apoi la modă ochelarii vineţi cu cadre de aur, iar de gât sau de umeri le atârnă diferite panglici. In locul micilor pan­tofi de mătase, acum încep să poarte ghete de piele şi printre degete învâr­tesc elegante bastoane de preumblare . Toate acestea precum şi alte ino­­vaţiuni In moda femeilor chineze, sunt spini în ochii bărbaţilor, căci iată ce reflexii face autorul articolului mai sus amintit: Cu ochelarii aceia vineţi, femeia îţi face impresia unui bou, iar panglica da la gât, îţi vine s-o iei drept un ştreang, cu care ar voi să se spânzure cele ce o poartă. Ghetele de piele dau femeilor aspectul de membru­ al vreu­nei societăţi de misionari şi privindu-le de la spate, îţi pare că sunt nişte miei cari pasc, aşa de mult le poceşte noua frizură. Cu un cuvânt, Chinezii nus Împăcaţi cu Doua modă a femeilor Ştiri mărunte. Un nou atentat s-a încercat alalta noapte contra depoului de pulbere din Eperjes. Un individ ne­cunoscut s-a apropiat de magazie, la pușcăturile santinelei insă a luat-o la fugă fără a putea fi prins. — Gimnaziul rom. cat. din Mis­­kolcz a fost închis din cauza epidemiei de vărsat, ce bântue printre elevi. Din­tre multele cazuri de boală, două au fost mortale. — Aviatorul danez Ulrich Birch dimpreună cu soţia sa şi-au făcut vo­iajul de nuntă cu un aeroplan, cerce­tând în total vre-o 20 oraşe şi mai multe insule. Totalul distanţei percurse in sbor — se înţelege că au făcut mai multe întreruperi — a fost de vre-o mi de chirometri. Nr. 227—1912. GAZETA TRANSILVANIEI. Cărţi aprobate- Carte de cetire pentru clasa 11. 111. şi a IV. pri­mară de I. F. Negruţiu şi P. Un­gurean, ediţia IV, aprobată pen­tru şcolile primare prin înaltul ordin ministerial Nr. 127207. i_­ A. .Pagina 3 Aviz. In biroul administraţiunei fabricelor domnului Emil Costinescu, Sinaia, pot găsi loc 2 sau 3 tineri Ro­mâni absolvenţi­­ai şcoalei de comerciu. Ofertele se vor adresa direcţiunei fabri­­celor la Sinaia, la4 Avis. Cancelaria advocatului Dr. Ioan M o ş o i­u, s-a mutat în târgul peştelui (sub Bucium) Nr. 6, ing. Atragem atenţiunea cumpărători­­or de mobile asupra anunţului: Szé­kely­ şi Réti, fabrică de mobile. O doftorie ieftină de casă. — Pen­tru funcţionarea regulată a raisturiei sto­macului se recomandă folosirea cunos­cutelor prafuri Seidlitz a lui Moli. Cu­tii originale î­n cor. se pot căpăta zil­nic prin poştă de la farmacistul A. Moli, literantul Curţei din Viena Tuch­­lauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli prevăzut cu marca de contravenţie şi subscri­ere . (1) Dia Braşov şi Ţara­ Bârsei. Conferenţa învăţătorească s-a terminat astăzi la orele 1 p. m. rezol­­vindu-se în cea mai bună Înţelegere şi spre satisfacerea tuturora punctele de la ordinea zilei. In cuvântul său de în­cheiere d-nul comisar Dr. O. Chibu a exprimat învăţătorimei recunoştinţa sa pentru seriositatea şi interesul dovedit in decursul desbaterilor şi a mulţumit inspectorului Dr. Pintor pentru pre­zenţa şi interesul arătat faţă de con­­ferenţă. D-nul P. Dan, directorul şcoa­­lei primare din Zârneşti, a adus d-lui comisar mulţumiri pentru conducerea distinsă a lucrărilor conferenţei, iar de încheiere d-nul inspector Dr. Pinter a adus elogii corpului didactic pentru si­linţele, ce se depune, pentru ridicarea în­văţământului primar. Intre publicul asistent la confe­rinţă s-a mai remarcat d-nul jude­ţ. p. P. Pop, d nul adv. N. Garoiu şi un număr mai mare de preoţi şi profesori. Astăzi la 2 care a avut loc un animat banchet al învăţătorimei în res­taurantul Redutei. In biserica Sf. Nicolae din Prund (Braşov) va ţinea mâne o predică can­didatul de preot G. P. Preşmerean, înjunghiaţi. Azi noapte au fost înjunghiaţi în Blumăna de doi lucră­tori din moara lui Seewald, fabricantul de trăsuri Eugen Matheovici şi prac­ticantul de farmacie Paul Petres. Pri­mul se luptă cu moartea. Făptuitorii au fost arestaţi. Apollo-Bioscop. Programul pentru Duminecă şi Luni în 27 şi 28 Octom­vrie: Loch Lomond (spectacol). — Jur­nal cinematografie (actualitate). — A­­ventura lui nenea Duţu (umor). — Druse (umor). — Şofeur de batoze (dramă). — Ofiţerul telegrafist, istorie americană în 2 acte, 1200 metri. Afară de program: «Blăstămul moştenirei», mare dramă socială în 3 acte, 1800 metri. Aviz. Am onoare a recomanda O. P. din Braşov şi împrejurime, că pe lângă prăvălia de vinuri, bere, liqueruri şi beuturi spirtoase, am deschis şi un magazin de coloniale, delicatese, tăinării, mărfuri de băcănie şi văpseli. Totodată dispun de o mare cantitate de vin ar­delenesc, cel vând — cumpărând de la 50 de litre în sus — cu preţul de 70 fileri. Zilnic bere proaspătă. — Cu stimă Nicolae Derstar, primul şi singurul co­­mersant de branşa aceasta în Braşovul vechi», str. Bis. Române Nr. 88. (8 —15) Economie. Zaharisirea mustului. — Fine. — La rugarea pentru îngăduinţa za­harisită să alătură din fiecare soiu de vin câte un litru de must ca mustră. Când e pe­ o formă vinul din mai mul­te buţi, să ia din fiecare bute şi ames­tecatului să face un litru. In cazul a­­cesta să poate trimite 20 buţi, cel mult însă până la 150 hectolitri — numai un litru. Dacă mustul e adunat de la mai mulţi vânzători să poate trimite ca mustră un litru şi dacă cantitatea trece peste 150 hectolitrii. Mustul cu conţinut de zăhar dela 15 grade în sus (măsurat cu gradato­­rul Klosterneuburg) nu-i permis a’l za­harist (§ 20.) Intre anumite împrejurări însă, când în acel ţinut, în an­ii nor­mali e îndatinat a fi mustul mai sus de 15 grade, să permite a’l zaharist în­tre marginele legii şi da acolo în sus Dacă mustul e din raionul altui inspector de vierit,­­ numai după transportare să poate recurge pentru zaharisire. In rugarea pentru obţinerea îngă­duinţei de zaharisire se pune: Numele şi locul producentului, locul unde s’a produs vinul, cantitatea şi coloarea vi­nului, dacă este cumpărat sau roadă proprie, gradele mustului dela cules şi în fine cantitatea de zăhar ce voeşte a adauge la must. Totodată să comunică locul şi timpul zaharisirii. Dacă mustul a fost cumpărat dela mai mulţi producenţi, numele acelora să alătură Intr’un conspect la cerere. In conspect să indică numele dela cine a cumpărat, locuinţa aceluia, cantitatea mustului dela fiecare şi locul unde s’a produs. (Comuna şi comitatul). Sunt de lipsă aceste date, căci numai astfel poate hotări, că până la câte grade poate admite zaharisirea. Ca să nu fearbă (fermenteze) mus­tul până ajunge la destinaţie, să pune în mustră 10 —15 picuri de formalin, care se poate cumpăra in farmacie. Dacă respectivul director sau in­spector reg. u. ar dubita în mustra tri­misă, iese pe spesele recurentului în faţa locului, ca să se convingă despre adevăr. Diurnele se plătesc la percep­­toratul de dare. Respectivul este îndreptăţit să fie de faţă la zaharisire şi chiar pentru aceea petentul este dator să se ţină strict de terminul deflpt. Organul de control se poate substitui prin cine vo­ieşte. Spesele de drum şi diurnele le supoartă potentul. Dacă zaharisirea nu s’a putut face la terminul defapt, recurentul poate ce­re termin nou , dar trebue să se ţină strâns de terminul dat sub urmarea unei pedepse aspre. La tipografia „Patria“ din Buda­pesta, IX Vilei­ul, să pot căpăta tipă­rituri gata, cari trebuesc umplute cu datele de lipsă. Zaharul să aplică în modul urmă­tor (un exemplu): Avem bunăoară 5 hectolitrii de must, care are 13 grade şi voim a-1 ri­dica la 17 grade. In cazul acesta luăm la fiecare hectolitru câte 4 chilograme de zăhar, — total deci 20 chilograme, — şi le zdrobim bine într-o troacă de lemn curată. Turnăm apoi pe zăhar must (apa este strict oprită) şi meste­căm până se topeşte zăharul bine ; ast­fel pregătit în fine îl turnăm în mus­tul, ce voim a-l îndulci şi-l mestecăm şi aici bine. Zaharisirea se face mai bine, când mustul e în cea mai mare fierbere (fermentaţie), căci atunci să disparvă zăharul mai bine. Din conţinutul unui chilogram de zăhar dobândim U1 grad alcohol sau 1 grad de zăhar după gradatorul de Klosterneuburg ; iară în cazul de faţă conţinutul de alcohol de al/i grade l’am ridicat la 8­/2 sau după gradatorul Klosterneuburg la 17 grade de zăhar, prin ceea­ ce vinul va fi de un gust mai bun şi mai tare ca mai nainte. Danii D. Graur Învăţător. Scene din războiul Balcanic. — Din Stara Zagora. — Din Stara Zagora să mai scrie: Stara Zagora, unde se află cartie­rul general al armatei bulgare, este un oraş de vreo 30.000 locuitori. Este în­conjurat din toate părţile cu munţi. Drumurile sunt prost pietruite. O­­raşul este ocupat de militari incartieraţi la familii. In gară staţionează pe o linie secundară trenul în care locueşte regele Ferdinand şi principii. Patrule circulă continuu. Automo­bile, iscălâreţi, militari, străbat zi şi apte oraşul, menţinând ordinea şi a­­ducând ştiri cari nu spun de altfel ni­mic. Oraşul este împodobit cu drapele. Populaţia continuă a fi liniştită şi îşi urmează afacerile. Ştirile de pe câmpul de războiu sosesc cu foarte mare greutate. Punc­tele operaţiunilor de războiu sunt foarte depărtate şi se depărtează cu cât armata înaintează pe câmpul de războiu. Acum s’a comunicat oficial că trupele avansează pe toată linia şi că se află în faţa forturilor de la Kirki­­lise şi Adrianopol. Până acum nici un bulgar n’a fost făcut prizonier. Pretutindeni populaţia turcească fuge din drumul trupelor bulgare, lâ­­sându-şi tot avutul şi copii în părăsire. Soldaţii bulgari îngrijes de copii rămaşi fără părinţi. Ziariştii rămân în Stara Zagora câteva zile. Vor înainta apoi şi ei în urma trupelor bulgare, pe teritorul ocu­pat de ele. Alaltăeri au fost aduşi la Stara Zagora primii prizonieri turci, luaţi în lupta de la Kadikoi de către bulgari. Prizonierii, un caporal şi şapte soldaţi rău îmbrăcaţi şi nemâncaţi, au parcurs străzile oraşului păziţi de 12 infanterişti bulgari până la cazarmă O mulţime imensă staţiona pe străzi. Publicul s-a abţinut deja orice manifestaţie ostilă prizonierilor. Câţiva băeţi au încercat să insulte pe prizo­nieri, dar oamenii maturi i-au oprit. Am vorbit cu prizonierii. Capora­lul îmi declară că este din Asia mică, că şi-a părăsit locul natal acum cinci ani lăsând în urma lui femeia şi copii in tot timpul de cinci ani nu şi-a mai­ văzut pe ai săi. Prizonierii ceilalţi îmi spun că s’au supus de bunăvoe, deoarece voiau să-şi salveze vieaţa. Ei declară că au fost bine trataţi de bulgari. Cărţi şi reviste. Az új adótörvények kis kézikönyve Sub titlul acesta a apărut —în limba maghiară — o carte care esplică noua lege de dare. Se recomandă proprieta­rilor, comersanţilor, industriaşilor, capi­taliştilor etc. Cartea e de Dr. Török Sándor adv. Budapesta şi costă 4 cor. La Urania-Kino. De pe câmpul de războiu, Firma celebră Pathé Fréres-Paris şi-a trimis pe cei mai buni foto­grafi pe câmpul de războiu şi a­­nume 4 în tabăra turcească şi 6 în tabăra armatelor aliate. Prima serie al acestor fotografi actuale „Binecuvântarea trupelor bulgare11 şi „ Atacarea unei cetăţi turceşti de către Muntenegrini“, a apărut şi se va reprezenta Duminecă la orele 4, 6 şi 8 şi Luni la orele 6 şi 8 în stabilimentul Urania, care e singură îndreptăţită să reprezin­te aceste scene deosebit de inte­resante. Duminecă și Luni în 27 și 28 Octomvrie 1912 se va reprezenta ur­mătorul program: Adaus extra. Răz­boiul în Balcani. Chinematograme ori­ginale de Pathe-Paris. I. Serie. Dreptul exclusiv de reprezentare al stabilim. Urania. — Tatra cea înaltă (După na­tură). — Păpușa Luisei (Umor). Locui­torii aerului. Botrosul (Instructiv. Col.) Testamentul (Dramă socială 800 m.) — Manufactura modernă de porcelan în Sévres (Industrie). — »Sfere mai în­­nalte« (mare dramă în 3 acte 1800 m.) Morit și beutura fermecată a dragostei. (Mare umor). Reprezentaţie pentru elevi­ Luni după amiazi la orele 4 se va re­prezenta în stabilimentul Urania- Kino „Istoria pământului“ cu 130 tablouri colorate şi numeroase chinematograme colorate. Expli­cări se dau în limba germană. Amănunte a se ceti pe afişe şi pe programele gratuite. P. O. părinţi şi profesori sunt rugaţi a trimite pe copii res­pective elevii lor la această ins­tructivă reprezentaţie. ULTIME"ŞTIRI. Stara"Zaguna. (Cartierul ge­neral bulgar) 26 Oct. Bulgarii, în­­naintează spre Adrianopole, au o­­cupat localităţile Maras, Havaras, Gaderas şi se află la o depărtare de 8 k­m. de Adrianopole. Constantinopol, 26 Oct. in a­­drianopol sunt concentraţi 250.000 Turci gata pentru lupta decisivă. Luptele între avantposturi sunt în curgere. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responzabil: Ioan Broten. Casele din Braşov, strada Sf. Nicolae A­ Nr. 1, se vând din mână liberă. Cei interesaţi să se adreseze la d-l George I. Spuderca, Ploeşti, str. Boldescu Nr. 11. 2—3 fLx­xe nouA. Anunţ cu stimă On. public din loc şi jur că am deschis un D­EPOSIT IDE SPIPTIrOASE, în casele d-lui loan Peteu, fabrică de luminări, la 2 porumbi. Târgul puilor Aci se vând toate speciile de licheruri, cogniacuri rachiuri de prune și drojdie precum și de brad. 8_ls KENYERES KÁROLY jun. Fabricant de spirtuoase.

Next