Gazeta Transilvaniei, octombrie 1912 (Anul 75, nr. 216-240)
1912-10-14 / nr. 227
S i lume. Ţinem să ne exprimăm şi pe calea aceasta profundele noastre mulţumire. — Budapesta, 24 Oct. 1912. — Vasilie Stoica, preşedinte. Emil Ţeposu, secretar. AdVOCat HOU. Dl advocat Dr. Emil Mureşianu aduce la cunoştinţă, că şi-a deschis cancelaria advocaţială în Mociu. Expoziţia de vite din Sebeşul-sup., care s-a ţinut Duminecă în 22 Sept . din cauza timpului nefavorabil a fost cam slab cercetată. Tot din această cauză n-au expus decât Sebeşenii şi câţiva Racoviţeni, aşa că cu totul au fost vreo 100 exponenţi. S-au decernat 71 de premii de câte 210 cor., In total 300 cor. S-au ţinut din acest / prilej şi câteva discursuri de cătră trivoişii Reuniunii agricole. întrunire agricolă* Subscrisul comitet central vesteşte obştea noastră, că va ţinea Duminecă, la 3 Noemvrie n. în comuna Vurpăr o întrunire agricolă, la care se va vorbi despre cultura pomilor şi despre însemnătatea însoţirilor de tot soiul, şi îndeosebi despre foloasele însoţirilor de credit săteşti sistem »Raiffeisen«. Se învită la această lucrare toţi binevoitorii poporului nostru. Sibiiu, 23 Octomvrie n. 1912. — Comitetul central al »Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu«. Pant. Lucuţa, prezident. Victor Tordăşianu, secretar. Vapor român, secvestrat de Greci. Vaporul român »Dacia« în cursa Alexandria-Constantinopol, a fost timp de mai multe ore secvestrat la Pireu, de către autorităţile greceşti, sub motiv că ar avea ca pasageri supuşi otomani. In adevăr, pe bastimentul românesc se aflau 9 medici turci cari se duceau la Constantinopol. Ei au fost ridicaţi de pe vapor, fără bagaje, şi duşi la căpitănia portului iar de aci 6 din ei la Atena, iar 3 înapoiaţi vaporului roman. Vaporul a fost perchiziţionat cu amănuntul de autorităţile elene şi n’a fost eliberat de cât după protestările energice ale comandantului şi ministrului român la Atena. In urma acestui act al autorităţilor greceşti — al doilea, prin care nu se respectă pavilionul român — s’a hotărât de ministerul român de externe să se dea ordin, ca S. M. R. să întrerupă cursele la Pireu ale vapoarelor sale. Contra războiului. Mâne în 27 i. c. uniunea libercugetătorilor din Ungaria va ţinea în sala cea mare a vechiului parlament din Budapesta, o întrunire de protestare contra războiului. La adunare vor fi reprezentate toate clasele sociale precum şi muncitorimea organizată. Cât costă războiul din Balcani? Recunoscutul calculator francez, Gervais, a făcut următoarea statistică, despre cheltuielile diferitelor state beligerante din Balcani. Bulgaria cheltueşte zilnic, pentru Întreţinerea armatei sale, peste 2.534.400 cor, ceea ce corespunde, aproximativ, sumei de 7.80 cor. pentru un soldat. Tot cam aceleaşi spese ie are Serbia. Muntenegru cheltueşte pe zi 312.000 cor., iar Grecia 240.000 cor. deosebit de spesele necesitate da flotă. Cele mai mari cheltueli le are însă Turcia, a cărei operaţiuni — numai pe uscat — o costă zilnic 6.144.000 cor. Mai adăugaţi apoi colosalul celorlalte pagube laterale, cauzate de război şi nu uitaţi nici marea de sânge isvorât din cadavrele atâtor oşteni, pe cari îi plâng soţii şi copii rămaşi în mizerie !! încercarea de sinucidere a ţarinei ruse- Ziarul rusesc »Swiev« dă ştirea senzaţională că Împărăteasa Rusiei a încercat să se sinucidă, lată amănuntele, pe cari le dă ziarul: Când medicul curant Todoroff părăsi camera micului prinț moștenitor, împărăteasa îi esi in cale, împlorându-1 să-i spuie în ce constă boala prințului. Todoroff șovăi mult până să răspundă. Împărăteasa îl rugă din nou, asigurându-i că e destul de curagioasă ca să poată auzi adevărul. Medicul continuă să tacă, dar împărăteasa îi dădu ordin să spuie adevărul. Todoroff îi declară atunci că micul prinţ e bolnav de rinichi şi că boala e destul de serioasă. Auzind această declaraţie împărăteasa căzu în nesimţire pe un fotoliu din apropiere. Dar îşi veni în fire şi alergând în salonul ei din etagiul al doilea, deschise cu violenţă fereastra şi vroi să se arunce printr’însa. Todoroff, care observase disperarea împărătesei, se luase însă după dânsa şi ajunse la timp spre a o putea împiedeca. Împărăteasa leşină şi fu transportată în patul ei. Singurul ziar, care a publicat aceste detalii este »Swiev«. Ele au stârnit o senzaţie extraordinară şi au făcut în tot Petersburgul obiectul tuturor discuţiilor. In jurul războiului balcanic. Azi după prânz va pleca din Budapesta spre Sofia o misiune a Crucei Roşii Ungare, compusă din 4 medici militari, un secretar, un oficial, 9 îngrijitoare şi 24 îngrijitori militari de bolnavi, prevăzuţi fiind cu toate cele de lipsă pentru îngrijirea bolnavilor. Poliţia din Dobriţin a fost rugată telegrafice de către autorităţile din Belgrad, ca să silească pe desertorii militari sârbi Devici şi Prilojevici să se întoarcă cât mai curând în Serbia. Cei doi dezertori fiind chemaţi înaintea poliţiei, unde li s-a adus la cunoştinţă conţinutul telegramei , au declarat că pe ei nu-i însufleţeşte războiul şi că nu sunt aplicaţi să se întoarcă în patria lor. Această declaraţie a lor a fost comunicată de cătră poliţia din Dobriţin autorităţilor sârbe. In Szarvas au sosit mai mulţi comersanţi bulgari, cu scopul să cumpere cisme pentru armata bulgară. O servitoare din Szeghalom, — îngrozindu-se că-l va duce în războiu pe mirele său, care fusese de curând înrolat — şi-a căutat moartea, aruncindu-se în fântână. In Triest a sosit din Viena o misiune a Crucei Roşii austriace, care cu vaporul »Hohenlohe« şi-a continuat drumul la Cattaro, de unde va pleca spre Muntenegru. Deodată cu această misiune au sosit în Triest misiunile Crucei roşii ruse şi engleze, Însoţite de câţiva voluntari şi rezervişti mergând spre Muntenegru. Din Drezda au plecat 10 medici saşi spre câmpul de războiu al Bulgarilor. In aceeaşi zi au pornit spre casă vreo 200 de universitari sârbi şi bulgari ca voluntari în armatele lor. Se povestesc minuni despre vitejia unei sârboaice, Sofia Iovanovici, care luptă alăturea de comitagii sârbi. Ea a plecat In războiu cu mirele său și a îmbrăcat uniforma de soldat. La Mrdare a fost în șirul dintâi al luptătorilor. Noua modă chineză. Din un articol al ziarului chinez «Siven-venpara», se pare că bărbaţii chinezi n-ar prea fi încântaţi de noua modă a femeilor lor, cari se lapădă tot mai mult de vechile lor obiceiuri îşi piaptănă părul şi şi-l încreţesc în diferite feluri, neobicinuite până acum în China. Sunt apoi la modă ochelarii vineţi cu cadre de aur, iar de gât sau de umeri le atârnă diferite panglici. In locul micilor pantofi de mătase, acum încep să poarte ghete de piele şi printre degete învârtesc elegante bastoane de preumblare . Toate acestea precum şi alte inovaţiuni In moda femeilor chineze, sunt spini în ochii bărbaţilor, căci iată ce reflexii face autorul articolului mai sus amintit: Cu ochelarii aceia vineţi, femeia îţi face impresia unui bou, iar panglica da la gât, îţi vine s-o iei drept un ştreang, cu care ar voi să se spânzure cele ce o poartă. Ghetele de piele dau femeilor aspectul de membru al vreunei societăţi de misionari şi privindu-le de la spate, îţi pare că sunt nişte miei cari pasc, aşa de mult le poceşte noua frizură. Cu un cuvânt, Chinezii nus Împăcaţi cu Doua modă a femeilor Ştiri mărunte. Un nou atentat s-a încercat alalta noapte contra depoului de pulbere din Eperjes. Un individ necunoscut s-a apropiat de magazie, la pușcăturile santinelei insă a luat-o la fugă fără a putea fi prins. — Gimnaziul rom. cat. din Miskolcz a fost închis din cauza epidemiei de vărsat, ce bântue printre elevi. Dintre multele cazuri de boală, două au fost mortale. — Aviatorul danez Ulrich Birch dimpreună cu soţia sa şi-au făcut voiajul de nuntă cu un aeroplan, cercetând în total vre-o 20 oraşe şi mai multe insule. Totalul distanţei percurse in sbor — se înţelege că au făcut mai multe întreruperi — a fost de vre-o mi de chirometri. Nr. 227—1912. GAZETA TRANSILVANIEI. Cărţi aprobate- Carte de cetire pentru clasa 11. 111. şi a IV. primară de I. F. Negruţiu şi P. Ungurean, ediţia IV, aprobată pentru şcolile primare prin înaltul ordin ministerial Nr. 127207. i_ A. .Pagina 3 Aviz. In biroul administraţiunei fabricelor domnului Emil Costinescu, Sinaia, pot găsi loc 2 sau 3 tineri Români absolvenţiai şcoalei de comerciu. Ofertele se vor adresa direcţiunei fabricelor la Sinaia, la4 Avis. Cancelaria advocatului Dr. Ioan M o ş o iu, s-a mutat în târgul peştelui (sub Bucium) Nr. 6, ing. Atragem atenţiunea cumpărătorior de mobile asupra anunţului: Székely şi Réti, fabrică de mobile. O doftorie ieftină de casă. — Pentru funcţionarea regulată a raisturiei stomacului se recomandă folosirea cunoscutelor prafuri Seidlitz a lui Moli. Cutii originale în cor. se pot căpăta zilnic prin poştă de la farmacistul A. Moli, literantul Curţei din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli prevăzut cu marca de contravenţie şi subscriere . (1) Dia Braşov şi Ţara Bârsei. Conferenţa învăţătorească s-a terminat astăzi la orele 1 p. m. rezolvindu-se în cea mai bună Înţelegere şi spre satisfacerea tuturora punctele de la ordinea zilei. In cuvântul său de încheiere d-nul comisar Dr. O. Chibu a exprimat învăţătorimei recunoştinţa sa pentru seriositatea şi interesul dovedit in decursul desbaterilor şi a mulţumit inspectorului Dr. Pintor pentru prezenţa şi interesul arătat faţă de conferenţă. D-nul P. Dan, directorul şcoalei primare din Zârneşti, a adus d-lui comisar mulţumiri pentru conducerea distinsă a lucrărilor conferenţei, iar de încheiere d-nul inspector Dr. Pinter a adus elogii corpului didactic pentru silinţele, ce se depune, pentru ridicarea învăţământului primar. Intre publicul asistent la conferinţă s-a mai remarcat d-nul judeţ. p. P. Pop, d nul adv. N. Garoiu şi un număr mai mare de preoţi şi profesori. Astăzi la 2 care a avut loc un animat banchet al învăţătorimei în restaurantul Redutei. In biserica Sf. Nicolae din Prund (Braşov) va ţinea mâne o predică candidatul de preot G. P. Preşmerean, înjunghiaţi. Azi noapte au fost înjunghiaţi în Blumăna de doi lucrători din moara lui Seewald, fabricantul de trăsuri Eugen Matheovici şi practicantul de farmacie Paul Petres. Primul se luptă cu moartea. Făptuitorii au fost arestaţi. Apollo-Bioscop. Programul pentru Duminecă şi Luni în 27 şi 28 Octomvrie: Loch Lomond (spectacol). — Jurnal cinematografie (actualitate). — Aventura lui nenea Duţu (umor). — Druse (umor). — Şofeur de batoze (dramă). — Ofiţerul telegrafist, istorie americană în 2 acte, 1200 metri. Afară de program: «Blăstămul moştenirei», mare dramă socială în 3 acte, 1800 metri. Aviz. Am onoare a recomanda O. P. din Braşov şi împrejurime, că pe lângă prăvălia de vinuri, bere, liqueruri şi beuturi spirtoase, am deschis şi un magazin de coloniale, delicatese, tăinării, mărfuri de băcănie şi văpseli. Totodată dispun de o mare cantitate de vin ardelenesc, cel vând — cumpărând de la 50 de litre în sus — cu preţul de 70 fileri. Zilnic bere proaspătă. — Cu stimă Nicolae Derstar, primul şi singurul comersant de branşa aceasta în Braşovul vechi», str. Bis. Române Nr. 88. (8 —15) Economie. Zaharisirea mustului. — Fine. — La rugarea pentru îngăduinţa zaharisită să alătură din fiecare soiu de vin câte un litru de must ca mustră. Când e pe o formă vinul din mai multe buţi, să ia din fiecare bute şi amestecatului să face un litru. In cazul acesta să poate trimite 20 buţi, cel mult însă până la 150 hectolitri — numai un litru. Dacă mustul e adunat de la mai mulţi vânzători să poate trimite ca mustră un litru şi dacă cantitatea trece peste 150 hectolitrii. Mustul cu conţinut de zăhar dela 15 grade în sus (măsurat cu gradatorul Klosterneuburg) nu-i permis a’l zaharist (§ 20.) Intre anumite împrejurări însă, când în acel ţinut, în anii normali e îndatinat a fi mustul mai sus de 15 grade, să permite a’l zaharist între marginele legii şi da acolo în sus Dacă mustul e din raionul altui inspector de vierit, numai după transportare să poate recurge pentru zaharisire. In rugarea pentru obţinerea îngăduinţei de zaharisire se pune: Numele şi locul producentului, locul unde s’a produs vinul, cantitatea şi coloarea vinului, dacă este cumpărat sau roadă proprie, gradele mustului dela cules şi în fine cantitatea de zăhar ce voeşte a adauge la must. Totodată să comunică locul şi timpul zaharisirii. Dacă mustul a fost cumpărat dela mai mulţi producenţi, numele acelora să alătură Intr’un conspect la cerere. In conspect să indică numele dela cine a cumpărat, locuinţa aceluia, cantitatea mustului dela fiecare şi locul unde s’a produs. (Comuna şi comitatul). Sunt de lipsă aceste date, căci numai astfel poate hotări, că până la câte grade poate admite zaharisirea. Ca să nu fearbă (fermenteze) mustul până ajunge la destinaţie, să pune în mustră 10 —15 picuri de formalin, care se poate cumpăra in farmacie. Dacă respectivul director sau inspector reg. u. ar dubita în mustra trimisă, iese pe spesele recurentului în faţa locului, ca să se convingă despre adevăr. Diurnele se plătesc la perceptoratul de dare. Respectivul este îndreptăţit să fie de faţă la zaharisire şi chiar pentru aceea petentul este dator să se ţină strict de terminul deflpt. Organul de control se poate substitui prin cine voieşte. Spesele de drum şi diurnele le supoartă potentul. Dacă zaharisirea nu s’a putut face la terminul defapt, recurentul poate cere termin nou , dar trebue să se ţină strâns de terminul dat sub urmarea unei pedepse aspre. La tipografia „Patria“ din Budapesta, IX Vileiul, să pot căpăta tipărituri gata, cari trebuesc umplute cu datele de lipsă. Zaharul să aplică în modul următor (un exemplu): Avem bunăoară 5 hectolitrii de must, care are 13 grade şi voim a-1 ridica la 17 grade. In cazul acesta luăm la fiecare hectolitru câte 4 chilograme de zăhar, — total deci 20 chilograme, — şi le zdrobim bine într-o troacă de lemn curată. Turnăm apoi pe zăhar must (apa este strict oprită) şi mestecăm până se topeşte zăharul bine ; astfel pregătit în fine îl turnăm în mustul, ce voim a-l îndulci şi-l mestecăm şi aici bine. Zaharisirea se face mai bine, când mustul e în cea mai mare fierbere (fermentaţie), căci atunci să disparvă zăharul mai bine. Din conţinutul unui chilogram de zăhar dobândim U1 grad alcohol sau 1 grad de zăhar după gradatorul de Klosterneuburg ; iară în cazul de faţă conţinutul de alcohol de al/i grade l’am ridicat la 8/2 sau după gradatorul Klosterneuburg la 17 grade de zăhar, prin ceea ce vinul va fi de un gust mai bun şi mai tare ca mai nainte. Danii D. Graur Învăţător. Scene din războiul Balcanic. — Din Stara Zagora. — Din Stara Zagora să mai scrie: Stara Zagora, unde se află cartierul general al armatei bulgare, este un oraş de vreo 30.000 locuitori. Este înconjurat din toate părţile cu munţi. Drumurile sunt prost pietruite. Oraşul este ocupat de militari incartieraţi la familii. In gară staţionează pe o linie secundară trenul în care locueşte regele Ferdinand şi principii. Patrule circulă continuu. Automobile, iscălâreţi, militari, străbat zi şi apte oraşul, menţinând ordinea şi aducând ştiri cari nu spun de altfel nimic. Oraşul este împodobit cu drapele. Populaţia continuă a fi liniştită şi îşi urmează afacerile. Ştirile de pe câmpul de războiu sosesc cu foarte mare greutate. Punctele operaţiunilor de războiu sunt foarte depărtate şi se depărtează cu cât armata înaintează pe câmpul de războiu. Acum s’a comunicat oficial că trupele avansează pe toată linia şi că se află în faţa forturilor de la Kirkilise şi Adrianopol. Până acum nici un bulgar n’a fost făcut prizonier. Pretutindeni populaţia turcească fuge din drumul trupelor bulgare, lâsându-şi tot avutul şi copii în părăsire. Soldaţii bulgari îngrijes de copii rămaşi fără părinţi. Ziariştii rămân în Stara Zagora câteva zile. Vor înainta apoi şi ei în urma trupelor bulgare, pe teritorul ocupat de ele. Alaltăeri au fost aduşi la Stara Zagora primii prizonieri turci, luaţi în lupta de la Kadikoi de către bulgari. Prizonierii, un caporal şi şapte soldaţi rău îmbrăcaţi şi nemâncaţi, au parcurs străzile oraşului păziţi de 12 infanterişti bulgari până la cazarmă O mulţime imensă staţiona pe străzi. Publicul s-a abţinut deja orice manifestaţie ostilă prizonierilor. Câţiva băeţi au încercat să insulte pe prizonieri, dar oamenii maturi i-au oprit. Am vorbit cu prizonierii. Caporalul îmi declară că este din Asia mică, că şi-a părăsit locul natal acum cinci ani lăsând în urma lui femeia şi copii in tot timpul de cinci ani nu şi-a mai văzut pe ai săi. Prizonierii ceilalţi îmi spun că s’au supus de bunăvoe, deoarece voiau să-şi salveze vieaţa. Ei declară că au fost bine trataţi de bulgari. Cărţi şi reviste. Az új adótörvények kis kézikönyve Sub titlul acesta a apărut —în limba maghiară — o carte care esplică noua lege de dare. Se recomandă proprietarilor, comersanţilor, industriaşilor, capitaliştilor etc. Cartea e de Dr. Török Sándor adv. Budapesta şi costă 4 cor. La Urania-Kino. De pe câmpul de războiu, Firma celebră Pathé Fréres-Paris şi-a trimis pe cei mai buni fotografi pe câmpul de războiu şi anume 4 în tabăra turcească şi 6 în tabăra armatelor aliate. Prima serie al acestor fotografi actuale „Binecuvântarea trupelor bulgare11 şi „ Atacarea unei cetăţi turceşti de către Muntenegrini“, a apărut şi se va reprezenta Duminecă la orele 4, 6 şi 8 şi Luni la orele 6 şi 8 în stabilimentul Urania, care e singură îndreptăţită să reprezinte aceste scene deosebit de interesante. Duminecă și Luni în 27 și 28 Octomvrie 1912 se va reprezenta următorul program: Adaus extra. Războiul în Balcani. Chinematograme originale de Pathe-Paris. I. Serie. Dreptul exclusiv de reprezentare al stabilim. Urania. — Tatra cea înaltă (După natură). — Păpușa Luisei (Umor). Locuitorii aerului. Botrosul (Instructiv. Col.) Testamentul (Dramă socială 800 m.) — Manufactura modernă de porcelan în Sévres (Industrie). — »Sfere mai înnalte« (mare dramă în 3 acte 1800 m.) Morit și beutura fermecată a dragostei. (Mare umor). Reprezentaţie pentru elevi Luni după amiazi la orele 4 se va reprezenta în stabilimentul Urania- Kino „Istoria pământului“ cu 130 tablouri colorate şi numeroase chinematograme colorate. Explicări se dau în limba germană. Amănunte a se ceti pe afişe şi pe programele gratuite. P. O. părinţi şi profesori sunt rugaţi a trimite pe copii respective elevii lor la această instructivă reprezentaţie. ULTIME"ŞTIRI. Stara"Zaguna. (Cartierul general bulgar) 26 Oct. Bulgarii, înnaintează spre Adrianopole, au ocupat localităţile Maras, Havaras, Gaderas şi se află la o depărtare de 8 km. de Adrianopole. Constantinopol, 26 Oct. in adrianopol sunt concentraţi 250.000 Turci gata pentru lupta decisivă. Luptele între avantposturi sunt în curgere. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responzabil: Ioan Broten. Casele din Braşov, strada Sf. Nicolae A Nr. 1, se vând din mână liberă. Cei interesaţi să se adreseze la d-l George I. Spuderca, Ploeşti, str. Boldescu Nr. 11. 2—3 fLxxe nouA. Anunţ cu stimă On. public din loc şi jur că am deschis un DEPOSIT IDE SPIPTIrOASE, în casele d-lui loan Peteu, fabrică de luminări, la 2 porumbi. Târgul puilor Aci se vând toate speciile de licheruri, cogniacuri rachiuri de prune și drojdie precum și de brad. 8_ls KENYERES KÁROLY jun. Fabricant de spirtuoase.