Gazeta Transilvaniei, decembrie 1912 (Anul 75, nr. 265-286)
1912-12-01 / nr. 265
Nr. II a-ISU. GAZETA TRANSILVANIEI, deapăă disciplinară ofiţerilor tineri turci puşi in libertate, in urma ameninţărilor mai a renunţat. O asemenea scrisoare ameninţătoare a pliantei Sultanul. In cercurile diplomatice se crede că urmarea armistiţiului va fi împărţirea armatei in diferite partide. Chiar şi în marină domneşte un spirit revoluţionar. Un ofiţer şi mai mulţi subofiţeri din marină au fost arestaţi. Aceştia au declarat că s’a pus la cale o conspiraţie la vieaţa marelui Vizir Kiamil paşa şi a generalului Nazim paşa Din Anatolia sosesc în fiecare zi trupe însemnate în Turcia europeană, iar vapoare streine transportă cărbuni şi muniţiuni la Constantinopol. ovinismul în instrucţia poporală. In Nr. 48 a foaiei oficiale a ministrului de instrucţie „Néptanító lapja“ a apărut un articol cu acest titlu. Scopul articolului ar fi să documenteze îndreptăţirea aplicării articolului de lege XXVII. 17 din 1997. Deoarece principiile curioase desvoltate în acest articol sunt interesante pentru publicul nostru, vom reproduce pasagiile mai marcante, făcând unele observări. La început articolul conţine următoarele şire curioase şi neadevărate: »Dacă vine vorbă despre şovinismul maghiar între cetăţeni de origine nemaghiară în locul judecăţii moderate predomneşte patima, care îndârjeşte sufletul«. Auzi acolo/ Noi suntem adecă aceia, cărora le lipseşte calmitatea şi maoderaţiunea, pe când ei, începând de la conductorul de la tren, notari, pretori, inspectori de şcoale, toţi vorbesc cu locuitorii ţării de altă naţionalitate cu un dispreţ, ură şi aroganţă, ca şi cum aceştia ar fi nişte vizitii. La alegeri de notari, primari comunali, de membrii în comitetul comitătens, să poartă oficiile administrative ca şi cu nişte vite. După ce la articol se afirmă, că naţionalităţile află cel mai mare gravamentu § 17 al acelei legi adauge: »Dacă va fi oarecând pacea oficială între Maghiari şi Români, între condiţiile păcii, abia va rămânea revizia acestui paragraf. Apoi recunoscând oarecum cuprinsul vătămător al acestui paragraf pentru ca in faţa opiniei publice, străine să legitimeze susţinerea lui, adauge : pot dovedi, că opinia publică a naţionalităţilor faţă de valoarea, influinţa şi Întreagă fiinţa acestui paragraf, în urma unor atacuri pervertitoare da adevăr şi fapte e în eroare. Nu de aceea e vorbă, că oare lucrat’au cft precauţiune şi prevedere, acei ce au intercalat în legea lui Apponyi acel fir de trandafir, de coloare naţionala, nici despre aceea că ce fel de motive determinative şi ce fel de principii examinatoare de adâncul inimilor, au dictat punerea acestui paragraf în lege. Aci direct numai despre aceea, că formează oidicaţiunile acestui articol de lege vătămare de neam ori cultură? Pentru aceea voi examina numai starea de acum bazată pe lege şi deprinderea existenţa. Legea şi dacă e de cracter ordinativ universal totdeauna conţin numai orin ori oprenişte concretă sub greutatea corespunzătoare a pedepsei. Prima propoziţie a acestui articol nu dispune învăţătorului numai iubirea de patrie şi cugetare morală. Apoi după ce insista, pe lângă aceea că acest delict nu se poate dovedi, continua astfel, căci pentru constatarea violării acestei legi, ar trebui mai întâi constatat că conţerge legea sub iubirea de patrie şi cugetare morală religioasă. Pentru că aceste principii măreţe şi frumoase, oamenii mici, cu deosebire concetăţenii de tipstere nemaghiară le-au înţeles in mşte forme. Ce e drept concetăţenii de naştere nemaghiară nu au protestat niciodată in contra lăţirii iubirii de patrie şi a cugetării religioase morale, dar au considerat aceste principii declarate de dânşii măreţe şi nobile după Înţelesul lor propriu. Aceşti concetăţeni totdeauna au luptat în contra opiniei şoviniste maghiare şi au ţinut că ordinaţiunia aparţinătoare de acest paragraf se aplică în acest Înţeles şovinist. Faţă de acest ordin şi de violarea făurită din aceia, pot linişti pe concetăţenii ce vorbesc alte limbi, că pentru neîmplirea acestui ordin, în 5 ani nu au fost osândit nici un învăţător. Să ne oprim puţinei ani Pentru lămurirea lucrului reproducem pasajul referitor din articolul de lege. El este următorul: Fiecare şcoală şi fiecare învăţător... este obligat să desvoalte şi întărească în sufletul copiilor spiritul de alipire către patria maghiară şi conştiinţa aparţinerii la naţiunea maghiară, precum şi modul de cugetare religios moral. Autorul articolului pentru a seduce lumea şi opiniunea străină nu reproduce textul legii ca şi cum i-ar fi greu de el, şi are cutezarea de a afirma că acela nu pretinde decât lăţirea simţului iubirei de patrie şi a moralităţii. Dar, îndată începe a-şi contrazice. Pentru că odată afirmă că , amintit, pretinde numai iubirea de patrie, apoi după aceea că autorii legii aceleia au lucrat cu un scop de prevedere şi precauţiune anumită, de examinare a adâncului inimilor naţionalităţilor, că oamenii mici cu deosebire concetăţenii de naştere nemaghiară, nu au înţeles prescrisele acelei legi aşa ca autorii legii că aceia au luptat în contra opiniunei maghiare şoviniste şi au crezut că ordinaţiunile acelei legi să vor executa în sens şovi■ist maghiar. întâi afirmă, că legea nu are colorit şovinist maghiar, apoi recunoaşte că are acest colorit, cât au putut-o esplica şi în sens şovinist maghiar. Va urma 1. Din Cluj. Un prietin al ziarului nostru ne trimite o corespondenţă mai lungă din Cluj. In această corespondenţă ne desvăleşte o mulţime de lucruri triste observate de Domnia-Sa în trecerea prin Cluj. E Ingrijat mai ales de soarta Gasinei române, care nu dormit a fost reînviată din letargia, în care zăcuse şi se plânge cu drept cuvânt de lipsa de interes pe care o arată faţă de această casină mulţi din bărbaţii noştri, cari trăiesc in Cluj. Noi credem, că societatea din Cluj ar trebui să-şi dea seamă de importanţa, pe care o are o casină română într’un oraş aşa de şovinit, ca Clujul. Avem acolo aproape la 300 de universitari români ş’ar fi păcat ca acesta suflete să lâncezească şi să-şi peartă vigoarea într’un mediu aşa de învrăjbit cu idealul nostru şi cu întreg rostul nostru de vieaţă. Părerea noastră e, ca Românii din Cluj să-şi dea mâna frăţeşte, să-şi urnească gândurile şi împreună să chibzuiască ce este de făcut, pentru ca faptele lor să congrăsuească pe cât se poate cu fondul de acţiune unitară, care astăzi se ridică ca cea mai imperioasă datorinţă a neamului nostru întreg. Cei răi, cei, cari caută în conţinu nod în papură şi a căror patimi nu pot fi vindecate prin nimic sa fie daţi la o parte şi înşiruesc în finia primă aceia, cari voesc în mod desinteresat să lucreze pentru binele şi în cazul de faţă pentru prosperarea şi educarea superioară sufletească a cator 300 de universitari români. Nu toţi sunt chemaţi şi cu atât mai puţin aleşi. Un lucru însă să fu luat în considerare : orice întreprindere să ţie seamă de cadrele mijloacelor reale (băneşti), ce stau la dispoziţie căci numai in chipul acesta sa vor ajunge rezultate mulţămitoare. La dincontră decepţiunea se va înstăpâni peste entuziaştii de em şi pe urma însufleţirii apuse vor rămânea numai ruine. Simţul real şi apreciarea înţeleaptă a situaţiei date, însoţite şi de spiritul de jertfă şi abnegaţiune aşa de imperios cerut dela noi — credem, că va rezolva în mod favorabil şi chestiunea singurei instituţii de ordin strict social a Românilor din Cluj şi împrejurime. Aşteptăm deci veşti bune de la Românii din această metropolă a celui mai încarnat şovinism. Comemorarea lui Iacob Mureşianu. Ziarul „Gazeta Transilvaniei“ împreună cu „Reuniunea femeilor române din Braşov“ invită cu toată onoarea pe Românii din Braşov şi Ţara Bârsei la festivităţile comemorative ce le va aranja Dumineci în 2/15 Dec a. c. din prilejul împlinirei centenarului naşterii lui Iacob Mureşianu. Program. Duminecă la orele 91, liturghie în biserica Sf. Adormiri din Braşov cetate oficiată de protopopul Dr. V. Saftu asistat de părintele V. Mereţ. La orele 11 parastas. Cântările liturgice şi de parastas vor fi executate de corul bisericei Sf. Nicolae sub conducerea măiestrului Dima. După parastas pelerinaj la mormântul lui Iacob Mureşianu din cimiterul Capelei din Groaveri, cu care prilej «Gazeta Transilvaniei» şi «Reuniunea femeilor române» vor depune cununi pe mormântul lui Iacob Mureşianu. După amiazi It 6 oare serbare comemorativă în sala festivă a gimnaziului cu următorul program : 1. Cuvânt de deschidere ţinut de d-na Maria B. Baiulesc, presidenta Reuniursei femeilor. 2. Declaruaţiune (O elevă a Internatului). 3. Iacob Mureşianu», conferenţă ţinută de Dr. V. Niţescu. 4. Două coruri, esecutate de a elevele internatului orfelinat. La intrarea în sală se primesc contribuiri benevole pentru Fondul ziariştilor, ȘTIRI. — 30 Noemvrie v. 1912. Concentrarea tinerime! române din oraşele noastre. Cetim în »Drapelul». Tinerimea română din Braşov a hotărât să convină în fiecare Sâmbătă, pentru a discuta diferitele chestii obşteşti de la ordinea zilei şi a contribui prin împreună petrecere la formarea unui spirit unitar, de care să fie cuprins mănunchiul de tineri câţi se află acolo. Iată un exemplu, care merită să fie imitat şi de alte centre româneşti, să zicem bunăoară şi în Lugoj, unde avem un număr frumos de tineri candidaţi de advocaţi, medici, funcţionari de bancă etc. Cum este firesc aceşti tineri au şi acum oare de întâlnire dar în grupuri resleţe. Am dori să-i vedem odată pe săptămână la un loc, eventual aranjând cină comună, la care cu foarte mare plăcere ar lua parte şi familiile româneşti din loc. Deci concentrare tineri de mare speranţă ! întrunirea albanezilor din România. Duminecă 2 Decemvrie, la orele 9 dimineaţa, se va oficia un Te-deum, în Bucureşti, pentru afinţirea drapelului naţional albanez. La orele 2 d. a. albanezii din Bucureşti şi delegaţii din provincie se vor întruni in sala »Băilor Eforiei«, unde vor protesta contra atrocităţilor săvârşite în Albania, şi vor cere la acelaş timp ca poporulalbanez să fie lăsat a a se proclma independent. Moartea regentului Bavariei- o telegramă din München anunţă, că ori dimineaţa a încetat din viaţă, cel mai bătrân dintre domnitorii actuali, prinţul regent al Bavariei, Luitpold Carol-Iosef Urbain din casa domnitoare de Writelsbach, care s-a născut la anul 1821. Defunctul, care a fost fratele regelui Maximilian și unchiul regelui Ludovic II, a făcut campaniile din 1866 și 1870, în urma cărora a fost numit inspector general al armatei. La 1886, după detronarea lui Ludovic II, Luitpold a fost proclamat Regent, demnitate pe care a continuat s’o ocupe și in urma venirei la tron a lui Othon, atins după cum se ştie de alienaţie mintală. Defunctul s’a căsătorit in 1844 cu principesa Augusta, fiica lui Leopold II, mare duce de Toscana, dela care a avut o filea şi trei fii:Ludovic, Leopold şi Arnulf. Blândeţea lui caracteristică şi adânca iubire de ţară, pe care a manifestat-o totdeauna când au cerut împrejurările, făcuseră ca defunctul să devie o figură foarte populară în întreaga Bavarie. Defunctul era cavaler al celor mai celebre ordine ca acelea al Elefantului, Lâna de aur şi Vulturului Negru. 100 000 soldaţi bulgari morţi în război. Corespondentul din Belgrad al ziarului »Frankfurter Zeitung» a avut o convorbire cu dr. Marval, şeful crucei roşii din lagărul bulgar, care i-a declarat, că transportarea şi îngrijirea răniţilor bulgari întâmpină mari greutăţi. Dr. Marval a declarat că bulgarii au avut peste 70.000 morţi şi răniţi, escepţionând morţii şi răniţii de la Ceatargea, al căror număr se urcă la 20.000. La aceste pierderi se mai adaugă şi numărul bolnavilor de holeră şi tifos, care se urcă la vreo 15.000. Etna dă semne de viaţă- o telegramă din Catania anunţă: In comunele Milo, Zaferana, Etnea, Santa-Venerina şi în alte mai multe, situate în împrejurimile vulcanului Etna, s-a simţit alaltaeri înainte de prânz un puternic cutremur de pământ, care pare a fi fost provocat de clocotul subteran al vulcanului. Pagube mai însemnate nu s-au produs. Un alt turn, mai înalt decât turnul Eiffel din Paris, se va ridica nu peste mult în Düsseldorf. Pe cele patru columne uriaşe, de fier, ale podului ce se construeşte acara acolo, se va ridica un turn, care prin înălţimea sa va întrece colosul din Paris. Înălţimea celor patru columne e de 95 de m. Pe aceste columne se va începe construirea turnului, care la înălţimea de 450 m, se va termina într-o terasă destul de spaţioasă, asupra căreia se va înălţa vârful turnului, care va avea înălţimea de 50 m. Ca şi turnul Eiffel, noul turn din Düsseldorf se va folosi pentru diferite scopuri ştienţifice. Pe el se va înfiinţa o staţiune de telegrafie fără fir şi un observator meteorologic, servind totodată ca punct de orientare aeronauticilor şi aviatorilor. Cu prilejul terminării noului colos, probabil, va avea loc şi o expoziţie internaţională în Düsseldorf, aşa că turnul va rămânea totodată ca o amintire a acestei expoziţii. Ştiri mărunte* Un mare incendiu a cuprins alaltaeri un spital din Metz, în care erau internaţi vreo 230 de bolnavi.Toţi au fost salvaţi, pe fereşti, cu scările, dar mulţi dintre ei au suferit arsuri grave. Conform unui ordin al Ţarului, — marelui duce Alexandrovici i-salvat rangul militar și de mare duce din cauza căsătoriei sale morganatice. Ia căzut când țareviciul nu s-ar însănătoşa, s-a născut discuție asupra unui nou pretendent la tron. Marele Duce Dimitria Pavlovici, care-i logodit cu marea principesă Olga, fiica mai mare a Ţarului. — Procuratura din Seghedin a arestat pe un individ, care făcea agitaţie printre Sârbi, calomniind statul maghiar şi pe regele. Se crede că ar fi fost trimis din Serbia. In temniţa procuraturii amintite sunt închişi mai mulţi agitatori sârbi. — Rezervistul Kadas Sándor dela reg. 39, primind o scrisoare dela părinţi, că în ceia două săptămâni, de când a plecat la regiment, au ajuns în cea mai grea mizerie, — a părăsit casarma, plecând acasă. A fost însă prins de jandarmi şi readus la regiment. Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului. Székely şi Réti, fabrică de mobile. Din desp. „Asociaţiunii“. Despărţământul Năsăud, cătră presidenţii agenturilor. Apropiindu-se serile lungi de iarnă, în cari economii noştri dispun de mai mult timp liber, comitetul despărţământului Năsăud al »Asociaţiunei« a hotărât începerea unui nou „ciclu de prelegeri şi şezători poporale” atât în centrul comitetului, în Năsăud, cât şi în toate celelalte agenturi aparţinătoare acestui despărţământ. Deoarece însă membrii comitetului despărţământului Năsăud, nu dispun de atâta timp liber, încât să poată participa la toate aceste şezători, ne luăm voie a Vă ruga, ca să binevoiţi a dezvolta şi independent de comitetul despărţământului, o activitate în sensul celor de mai jos: 1) De câţiva ani comitetul central alAsociaţiunei«, după cum de altcum bine ştiţi şi d-voastră, era o bibliotecă poporală în scopul lăţirei multelor învăţături folositoare printre poporul nostru lăsat în uitare. Fiind aceste broşurele de-o importanţă netăgăduită pentru progresarea culturală şi economică a poporului nostru. Vă rugăm ca să faceţi o propagandă cât de întinsă pentru abonarea acestei biblioteci, respective pentru înscrierea de membrii ajutători, cari pentru neînsemnata sumă de 2 coroane la an, pot beneficia de toate broşurele câte apar în decursul unui an,10 cărticele şi un calendar). Lista acestor cărţi precum şi lista de abonament o alăturăm act. 2) In toate părţile s-a început de un timp încoace o activitate deosebită pentru instruire analfabeţilor, ca astfel să alungăm din toate unghiurile locuite de români întunerecul neştiinţei. Fiecare preşedinte de agentura să-şi ţină de o deosebită datorinţă, de a deschide cursuri de analfabeţi şi de a instrui cât mai mulţi în tainele cetitului şi ale scrisului, cu atât mai mult cu cât şi apropiatele legi electorale vor lega dreptul de vot de cunoştinţa scrisului şi a cetitului. Pentru abecedare vă rugăm sa vă adresaţi direct comitetului central, ele unde vi se vor trimite gratuit numărul de exemplare cerute. Circulara alăturată vă dă desluşiri şi mai amănunţite. 3) Pentru a împrietini cât mai mult poporul cu cetitul cărţilor româneşti precum şi pentru a-i oferi o distracţie in vremile libere din Dumineci şi sărbători, ca astfel să se abată dela obiceiurile urâte da până acuma de a Padina 8. bate crâşmele, în lipsă de altă ocupaţie, vă rugăm ca independent de comitetul despărţământului, să aranjaţi Începând cu Dumineca viitoare, în toate Duminecile şi sărbătorile, prelegeri şi şezători poporale, în cari să se predea liber sau să se cetească, prin intelectualii satelor sfaturi economice sau de altă natură, intreţăsute cu istorioare morale, snoave, glume, şi din când în când, pentru atragerea publicului şi cu producţiuni teatrale, muzicale, sau declamatorice, de ale copiilor de şcoală, sau de ale tineretului sătesc. Pentru imprietinirea poporanilor cu biblioteca »Asociaţiunei« ar fi foarte nimerit, să se cetească şi din aceste cărticele, părţi mai instructive şi mai frumoase. 4) Avându-se în considerare mizeria ce bântuie în întreagă Valea Someşului din lipsa de bucate şi de nutreţ, precum şi aceea împrejurare ca poporul nostru mai în toate părţile a lăsat pradă în graţia străinului, care în lipsa de concurenţă îl jupoaie cum îi vine mai bine, comitetul despărţământului Năsăud al »Asociaţiunei« a luat paşii de lipsă şi s-a pus în legătură cu societatea »Mercur« din Năsăud, precum şi cu „Reuniunea de Conzum« tot de aici aducându-se un cuant mai mare de câteva zeci de vagoane de porumb (cucuruz) vechiu din România, care se pune pe lângă preţuri de tot moderate la dispoziţia ţărănimei noastre. Vă rugăm daci să binevoiţi a anunţa poporenilor d-voastră acest fapt îmbucurător, şi a-i îndruma la Reuniunea de Conzum din Năsăud pentru procurarea articiilor trebuincioşi casei. 5) La circulara noastră din anul trecut de la cele mai multe agenturi mici bate-mi până astăzi nu am primit nici un răspuns. Vă rugăm deci din nou a ne răspunde necondiţionat la următoarele întrebări: Câţi membrii primari şi ajutători aveţi în comuna d-voastră? Trimieteţi lista membrilor. (Câte cărţi aveţi in bibliotecă şi câţi au cercetat anul acesta biblioteca? Câte prelegeri şi şezători poporale aţi ţinut în decursul anului? Alăturaţi lista conferenţiarilor şi a lucrărilor predate sau cetite, cu un cuvânt a întregului program). Câte reuniuni aveţi şi ce fel? Câţi industriaşi şi meseriaşi aveţi şi din aceştia câţi români ? Ce trebuinţe s-ar mai simţi în comuna d-voastră? Despre toate acestea vă rugăm a ne raporta amănunţit până cel mult la 1 Mai, anul viitor, pentru a putea pregăti la timp raportul cătră comitetul central. Băsăud la 7 Decemvrie 1912. Ioan Pecurariu, preşedinte. Emil Tişca, secretar. Din Braşov şi Ţara Bârsei întrunirea tinerimii. Mâne, Sâmbătă seara, la orele 8 se ţine la »Transilvania« obicinuita întrunire a tinerimii române din Braşov. Inteligenţa noastră este rugată a participa un număr cât de mare la aceste întruniri sociale-culturale. Damele sunt binevenite. In Urania-Kino va fi Duminecă o reprezentaţiune deosebit de interesantă Intre sitele se va reprezenta »Lupta dela Lüle-Burgas*. Mâne amănunte. Cărţi şi reviste. în editura Lucian Bolcaş din Beiuş au apărut: Zaharia Bârsan: Sirena, piesă In 3 acte. Jurământul piesă într’un act Preţul 2 cor. in România 2 lei. Lucian Bolcaş: Străina, piesă în patru acte. Preţul 1 cor 60 fii; pt.România 1 leu 60 bani. Se pot comanda numai dela editor. Paris, 18, Dec. Conform informaţiunii ziarului „Echo de Paris“, Rusia a făcut cunoscut alaltaeri Sârbiei, că nu-i poate sprijini pretensiunea asupra unui port din Adriatică. POŞTA ADMINISTRAŢIUNEI. A* Unul s-a publicat ori, celalalt vine săptămâna viitoare. Trimite în intervale şi nu de-o dată. Salutări ! Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Brotea. Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil marein strada porţii Nr. 60. Inaint® de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurența, având cel mai mare depost Fabrică de mobile Székely şi Réti Marosvásárhely, Széchenyi-ter 47. 1Braşov, Strada Porţii 60. .........................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate..................................