Gazeta Transilvaniei, decembrie 1912 (Anul 75, nr. 265-286)

1912-12-01 / nr. 265

Nr. II a-ISU. GAZETA TRANSILVANIEI, deapăă disciplinară ofiţerilor tineri turci puşi in libertate, in urma ameninţărilor m­ai a renunţat. O asemenea scrisoare ameninţătoare a pliant­ei Sultanul. In cercurile diplomatice se crede că urmarea armistiţiului va fi împărţi­rea armatei in diferite partide. Chiar şi în marină domneşte un spirit revo­luţionar. Un ofiţer şi mai mulţi subo­fiţeri din marină au fost arestaţi. A­­ceştia au declarat că s’a pus la cale o conspiraţie la vieaţa marelui Vizir Kia­­mil paşa şi a generalului Nazim paşa Din Anatolia sosesc în fiecare zi trupe însemnate în Turcia europeană, iar vapoare streine transportă cărbuni şi muniţiuni la Constantinopol. ovinismul în instrucţia poporală. In Nr. 48 a­ foaiei oficiale a mi­nistrului de instrucţie „Néptanító lapja“ a apărut un articol cu acest titlu. Sco­pul articolului ar fi să documenteze în­dreptăţirea aplicării articolului de lege XXVII­­. 17 din 1997. De­oarece prin­cipiile curioase desvoltate în acest ar­ticol­ sunt interesante pentru publicul nostru, vom reproduce pasagiile mai marcante, făcând unele observări. La început articolul conţine urmă­toarele şire curioase şi neadevărate: »Dacă vine vorbă despre şovinismul maghiar înt­re cetăţeni de origine ne­maghiară în locul judecăţii moderate predomneşte patima, care îndârjeşte su­fletul«. Auzi acolo/ Noi suntem adecă aceia, cărora le lipseşte calmitatea şi maoderaţiunea, pe când ei, începând de la conductorul de la tren, notari, pretori, inspectori de şcoale, toţi vorbesc cu locuitorii ţării de altă naţionalitate cu un dispreţ, ură şi aroganţă, ca şi cum aceştia ar fi nişte vizitii. La alegeri de notari, primari comunali, de membrii în comitetul comită­tens, să poartă ofi­ciile administrative ca şi cu nişte vite. După ce la articol se afirmă, că naţionalităţile află cel mai mare gra­vamen­tu § 17 al acelei legi adauge: »Dacă va fi oare­când pacea oficială între Maghiari şi Români, între condi­ţiile păcii, abia va rămânea revizia acestui paragraf. Apoi recunoscând oare­cum cuprinsul vătămător al acestui pa­ragraf pentru ca in faţa opiniei publice, străine să legitimeze susţinerea lui, adauge : p­­ot­ dovedi, că opinia publică a naţionalităţilor faţă de valoarea, in­­fluinţa şi Întreagă fiinţa acestui para­graf, în urma unor atacuri perverti­­toare da adevăr şi fapte e în eroare. Nu de aceea e vorbă, că oare lucrat’au cft precauţiune şi prevedere, acei ce au intercalat în legea lui Apponyi acel fir de trandafir, de coloare naţionala, nici despre aceea că ce fel de motive deter­­minative şi ce fel de principii exami­natoare de adâncul inimilor, au dictat punerea acestui paragraf în lege. Aci direct numai despre aceea, că formează oidicaţiunile acestui articol de lege vătămare de neam ori cultură? Pen­tru aceea voi examina numai starea de acum bazată pe lege şi deprinderea existenţa. Legea şi dacă e de c­racter ordina­tiv universal totdeauna conţin numai or­in ori oprenişte concretă sub greutatea corespunzătoare a pedepsei. Prima propoziţie a acestui articol nu dispune învăţătorului n­umai iubirea de patrie şi cugetare morală. Apoi după ce insista, pe lângă aceea că acest delict nu se poate dovedi, continua astfel, căci pentru constatarea violării acestei legi, ar trebui mai întâi consta­tat că co­­nţer­ge legea sub iubirea de patrie şi cugetare morală religioasă. Pentru că aceste principii măreţe şi frumoase, oamenii mici, cu deosebire concetăţenii de tipstere nemaghiară le-au înţeles in m­şte forme. Ce e drept con­cetăţenii de naştere nemaghiară nu au protestat nici­odată in contra lăţirii iu­birii de patrie şi a cugetării religioase morale, dar au considerat aceste prin­cipii declarate de dânşii măreţe şi nobile după Înţelesul lor propriu. Aceşti con­cetăţeni totdeauna au luptat în contra opiniei şoviniste maghiare şi au ţinut că ordina­ţiuni­a aparţinătoare de acest paragraf se aplică în acest Înţeles şo­­vinist. Faţă de acest ordin şi de violarea făurită din aceia, pot linişti pe concetă­ţenii ce vorbesc alte limbi, că pentru neîmplirea acestui ordin, în 5 ani nu au fost osândit nici un învăţător. Să ne oprim puţinei ani Pen­tru lămurirea lucrului reproducem pasajul referitor din articolul de lege. El este următorul: Fiecare şcoală şi fie­care învăţător... este obligat să desvoalte şi întărească în sufletul copiilor spiritul de alipire către patria maghiară şi conştiinţa aparţinerii la naţiunea ma­ghiară, precum şi modul de cugetare religios moral. Autorul articolului pentru a seduce lumea şi opiniunea străină nu reproduce textul legii ca şi cum i-ar fi greu de el, şi are cutezarea de a afirma că a­­cela nu pretinde decât lăţirea simţului iubirei de patrie şi a moralităţii. Dar, îndată începe a-şi contrazice. Pentru că odată afirmă că , amintit, pretinde nu­mai iubirea de patrie, apoi după aceea că autorii legii aceleia au lucrat cu un scop de prevedere şi precauţiune anu­mită, de examinare a adâncului inimi­lor naţionalităţilor, că oamenii mici cu deosebire concetăţenii de naştere nema­ghiară, nu au înţeles prescrisele acelei legi aşa ca autorii legii că aceia au luptat în contra opiniunei maghiare şo­­viniste şi au crezut că ordinaţiunile a­­celei legi să vor executa în sens şovi­­■ist maghiar. întâi afirmă, că legea nu are colorit şovinist maghiar, apoi recunoaşte că are acest colorit, cât au putut-o esplica şi în sens şovinist ma­ghiar.­ ­Va urma­ 1. Din Cluj. Un prietin al ziarului nostru ne trimite o corespondenţă mai lungă din Cluj. In această corespondenţă ne des­­văleşte o mulţime de lucruri triste observate de Domnia-Sa în trecerea prin Cluj. E Ingrijat mai ales de soar­ta­ Gasinei române, care nu do­rmit a fost reînviată din letargia, în care zăcuse şi se plânge cu drept cuvânt de lipsa de interes pe care o arată faţă de această casină mulţi din băr­baţii noştri, cari trăiesc in Cluj. Noi credem, că societatea din Cluj ar trebui să-şi dea seamă de im­portanţa, pe care o are o casină ro­mână într’un oraş aşa de şovinit, ca Clujul. Avem acolo aproape la 300 de universitari români ş’ar fi păcat ca a­­cesta suflete să lâncezească şi să-şi peartă vigoarea într’un mediu aşa de învrăjbit cu idealul nostru şi cu întreg rostul nostru de vieaţă. Părerea noastră e, ca Românii din Cluj să-şi dea mâna frăţeşte, să-şi ur­nească gândurile şi împreună să chib­­zuiască ce este de făcut, pentru ca faptele lor să congrăsuească pe cât se poate cu fondul de acţiune unitară, care astăzi se ridică ca cea mai impe­rioasă datorinţă a neamului nostru întreg. Cei răi, cei, cari caută în conţinu nod în papură şi a căror patimi nu pot fi vindecate prin nimic sa fie daţi la o parte şi înşirue­sc în finia primă a­­ceia, cari voesc în mod desinteresat să lucreze pentru binele şi în cazul de faţă pentru prosperarea şi educarea superioară sufletească a cator 300 de universitari români. Nu toţi sunt chemaţi şi cu atât mai puţin aleşi. Un lucru însă să fu luat în con­siderare : orice întreprindere să ţie seamă de cadrele mijloacelor reale (bă­neşti), ce stau la dispoziţie căci numai in chipul acesta sa vor ajunge rezul­tate mulţămitoare. La dincontră decep­­ţiunea se va înstăpâni peste entuziaştii de em­ şi pe urma însufleţirii apuse vor rămânea numai ruine. Simţul real şi apreciarea înţeleaptă a situaţiei date, însoţite şi de spiritul de jertfă şi abnegaţiune aşa de impe­rios cerut dela noi — credem, că va rezolva în mod favorabil şi chestiunea singurei instituţii de ordin strict social a Românilor din Cluj şi împrejurime. Aşteptăm deci veşti bune de la Românii din această metropolă a celui mai încarnat şovinism. Comemorarea lui Iacob Mureşianu. Ziarul „Gazeta Transilvaniei“ împreună cu „Reuniunea femeilor române din Braşov“ invită cu toată onoarea pe Românii din Braşov şi Ţara Bârsei la festivită­ţile comemorative ce le va aranja Dumineci în 2/15 Dec a. c. din prilejul împlinirei centenarului naşterii lui Iacob Mureşianu. Program. Duminecă la orele 91­, liturghie în biserica Sf. Adormiri din Braşov cetate oficiată de protopopul Dr. V. Saftu asistat de părintele V. Mereţ. La orele 11 parastas. Cântările liturgice şi de parastas vor fi executate de corul bisericei Sf. Nicolae sub con­ducerea măiestrului Dima. După parastas pelerinaj la mor­mântul lui Iacob Mureşianu din cimite­­rul Capelei din Groaveri, cu care prilej «Gazeta Transilvaniei» şi «Reuniunea femeilor române» vor depune cununi pe mormântul lui Iacob Mureşianu. După amiazi It 6 oare serbare comemorativă în sala festivă a gimna­ziului cu următorul program : 1.­­ Cuvânt de deschidere ţinut de d-na Maria B. Baiulesc, presidenta Reu­ni­ursei femeilor. 2. Declaruaţiune (O elevă a Inter­­natului). 3. I­acob Mureşianu», conferenţă ţinută de Dr. V. Niţescu. 4. Două coruri, esecutate de a e­levele internatului orfelinat. La intrarea în sală se primesc contribuiri benevole pentru Fon­dul ziariştilor, Ș­TIRI. — 30 Noemvrie v. 1912. Concentrarea tinerime! române din oraşele noastre. Cetim în »Drapelul». Tinerimea română din Braşov a hotă­rât să convină în fiecare Sâmbătă, pentru a discuta diferitele chestii ob­şteşti de la ordinea zilei şi a contribui prin împreună petrecere la formarea unui spirit unitar, de care să fie cu­prins mănunchiul de tineri câţi se află acolo. Iată un exemplu, care merită să fie imitat şi de alte centre româneşti, să zicem bunăoară şi în Lugoj, unde avem un număr frumos de tineri can­didaţi de advocaţi, medici, funcţionari de bancă etc. Cum este firesc aceşti ti­neri au şi acum oare de întâlnire dar în grupuri resleţe. Am dori să-i vedem odată pe săptămână la un loc, eventual aranjând cină comună, la care cu foar­te mare plăcere ar lua parte şi fami­liile româneşti din loc. Deci concentra­re tineri de mare speranţă ! întrunirea albanezilor din România. Duminecă 2 Decemvrie­­, la orele 9 dimineaţa, se va oficia un Te-deum, în Bucureşti, pentru afinţirea drapelului naţional albanez. La orele 2 d. a. alba­nezii din Bucureşti şi delegaţii din pro­vincie se vor întruni in sala »Băilor Eforiei«, unde vor protesta contra atro­cităţilor săvârşite în Albania, şi vor cere la acelaş timp ca poporul­­albanez să fie lăsat a a se proclma independent. Moartea regentului Bavariei- o te­legramă din München anunţă, că ori dimineaţa a încetat din viaţă, cel mai bătrân dintre domnitorii actuali, prinţul regent al Bavariei, Luitpold Carol-Iosef Ur­bain din casa domnitoare de Writels­­bach, care s-a născut la anul 1821. Defunctul, care a fost fratele re­gelui Maximilian și unchiul regelui Lu­dovic II, a făcut campaniile din 1866 și 1870, în urma cărora a fost numit ins­pector general al armatei. La 1886, după detronarea lui Lu­dovic II, Luitpold a fost proclamat Re­gent, demnitate pe care a continuat s’o ocupe și in urma venirei la tron a lui Othon­­, atins după cum se ştie de a­­lienaţie mintală. Defunctul s’a căsătorit in 1844 cu principesa Augusta, fiica lui Leopold II, mare duce de Toscana, dela care a avut o filea şi trei fii:Ludo­vic, Leopold şi Arnulf. Blândeţea lui ca­racteristică şi adânca iubire de ţară, pe care a manifestat-o totdeauna când au cerut împrejurările, făcuseră ca defunctul să devie o figură foarte populară în în­treaga Bavarie. Defunctul era cavaler al celor mai celebre ordine ca acelea al Elefantului, Lâna de aur şi Vulturu­lui Negru. 100 000 soldaţi bulgari morţi în război­. Corespondentul din Belgrad al ziarului »Frankfurter Zeitung» a avut o convorbire cu dr. Marval, şeful cru­­cei roşii din lagărul bulgar, care i-a declarat, că transportarea şi îngrijirea răniţilor bulgari întâmpină mari greu­tăţi. Dr. Marval a declarat că bulgarii au avut peste 70.000 morţi şi răniţi, escepţionând morţii şi răniţii de la Ceatargea, al căror număr se urcă la 20.000. La aceste pierderi se mai ada­ugă şi numărul bolnavilor de holeră şi tifos, care se urcă la vre­o 15.000. Etna dă semne de viaţă- o tele­gramă din Catania anunţă: In comunele Milo, Zaferana, Etnea, Santa-Venerina şi în alte mai multe, situate în împre­jurimile vulcanului Etna, s-a simţit alaltaeri înainte de prânz un puternic cutremur de pământ, care pare a fi fost provocat de clocotul subteran al vulca­nului. Pagube mai însemnate nu s-au produs. Un alt turn, mai înalt decât turnul Eiffel din Paris, se va ridica nu peste mult în Düsseldorf. Pe cele patru co­lumne uriaşe, de fier, ale podului ce se construeşte acara acolo, se va ridica un turn, care prin înălţimea sa va întrece colosul din Paris. Înălţimea celor patru columne e de 95 de m. Pe aceste co­lumne se va începe construirea turnu­lui, care la înălţimea de 450 m, se va termina într-o terasă destul de spa­ţioasă, asupra căreia se va înălţa vârful turnului, care va avea înălţimea de 50 m. Ca şi turnul Eiffel, noul turn din Düsseldorf se va folosi pentru diferite scopuri ştienţifice. Pe el se va înfiinţa o staţiune de telegrafie fără fir şi un observator meteorologic, servind tot­odată ca punct de orientare aeronauti­cilor şi aviatorilor. Cu prilejul termină­rii noului colos, probabil, va avea loc şi o expoziţie internaţională în Düssel­dorf, aşa că turnul va rămânea tot­odată ca o amintire a acestei expoziţii. Ştiri mărunte* Un mare incendiu a cuprins alaltaeri un spital din Metz, în care erau internaţi vre­o 230 de bolnavi.Toţi au fost salvaţi, pe fereşti, cu scările, dar mulţi dintre ei au suferit arsuri grave.­­ Conform unui ordin al Ţarului, — marelui duce Alexandrovici i-salvat rangul militar și de mare duce din cauza căsătoriei sale morganatice. Ia căzut când țareviciul nu s-ar însănă­­toşa, s-a născut discuție asupra unui nou pretendent la tron. Marele Duce Dimitria Pavlovici, care-i logodit cu marea principesă Olga, fiica mai mare a Ţarului. — Procuratura din Seghedin a arestat pe un individ, care făcea agita­ţie printre Sârbi, calomniind statul maghiar şi pe regele. Se crede că ar fi fost trimis din Serbia. In temniţa pro­curaturii amintite sunt închişi mai mulţi agitatori sârbi. — Rezervistul Kadas Sándor dela reg. 39, primind o scrisoare dela pă­rinţi, că în ceia două săptămâni, de când a plecat la regiment, au ajuns în cea mai grea mizerie, — a părăsit casarma, plecând acasă. A fost însă prins de jandarmi şi readus la regiment. Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului. Szé­kely şi Réti, fabrică de mobile.­ ­ Din desp. „Asociaţiunii“. Despărţământul Năsăud, cătră presi­­denţii agenturilor. Apropiindu-se serile lungi de iarnă, în cari economii noştri dispun de mai mult timp liber, comitetul despărţămân­tului Năsăud al »Asociaţiunei« a hotă­rât începerea unui nou „ciclu de prele­geri şi şezători poporale” atât în cen­trul comitetului, în Năsăud, cât şi în toate celelalte agenturi aparţinătoare acestui despărţământ. De­oarece însă membrii comitetului despărţământului Năsăud, nu dispun de atâta timp liber, încât să poată participa la toate aceste şezători, ne luăm voie a Vă ruga, ca să binevoiţi a dezvolta şi independent de comitetul despărţământului, o acti­vitate în sensul celor de mai jos: 1) De câţi­va ani comitetul cen­tral al­­Asociaţiunei«, după cum de altcum bine ştiţi şi d-voastră, era o bibliotecă poporală în scopul lăţirei multelor învăţături folositoare printre poporul nostru lăsat în uitare. Fiind aceste broşurele de-o importanţă netă­găduită pentru progresarea culturală şi economică a poporului nostru. Vă rugăm ca să faceţi o propagandă cât de întinsă pentru abonarea acestei bi­blioteci, respective pentru înscrierea de membrii ajutători, cari pentru neîn­semnata sumă de 2 coroane la an, pot beneficia de toate broşurele câte apar în decursul unui an,­­10 cărticele şi un calendar). Lista acestor cărţi precum şi lista de abonament o alăturăm act. 2) In toate părţile s-a început de un timp încoace o activitate deosebită pentru instruire­­ analfabeţilor, ca ast­fel să alungăm din toate unghiurile locuite de români întunerecul neştiin­­ţei. Fiecare preşedinte de agentura să-şi ţină de o deosebită datorinţă, de a deschide cursuri de analfabeţi şi de a instrui cât mai mulţi în tainele ceti­­tului şi ale scrisului, cu atât mai mult cu cât şi apropiatele legi electorale vor lega dreptul de vot de cunoştinţa scri­sului şi a cetitului. Pentru abecedare vă rugăm sa vă adresaţi direct comi­tetului central, ele unde vi­ se vor tri­mite gratuit numărul de exemplare ce­rute. Circulara alăturată vă dă deslu­şiri şi mai amănunţite. 3) Pentru a împrietini cât mai mult poporul cu cetitul cărţilor româ­neşti precum şi pentru a-i oferi o dis­tracţie in vremile libere din Dumineci şi sărbători, ca astfel să se abată dela obiceiurile urâte da până acuma de a Padina 8. bate crâşmele, în lipsă de altă ocupa­ţie, vă rugăm ca independent de comi­tetul despărţământului, să aranjaţi În­cepând cu Dumineca viitoare, în toate Duminecile şi sărbătorile, prelegeri şi şezători poporale, în cari să se predea liber sau să se cetească, prin intelec­tualii satelor sfaturi economice sau de altă natură, intreţăsute cu istorioare morale, snoave, glume, şi din când în când, pentru atragerea publicului şi cu producţiuni teatrale, muzicale, sau de­­clamatorice, de ale copiilor de şcoală, sau de ale tineretului sătesc. Pentru imprietinirea poporanilor cu biblioteca »Asociaţiunei« ar fi foarte nimerit, să se cetească şi din aceste cărticele, părţi mai instructive şi mai frumoase. 4) Avându-se în considerare mize­ria ce bântuie în întreagă Valea Some­şului din lipsa de bucate şi de nutreţ, precum şi aceea împrejurare ca popo­rul nostru mai în toate părţile a lăsat pradă în graţia străinului, care în lipsa de concurenţă îl jupoaie cum îi vine mai bine, comitetul despărţământului Năsăud al »Asociaţiunei« a luat paşii de lipsă şi s-a pus în legătură cu so­cietatea »Mercur« din Năsăud, precum şi cu „Reuniunea de Conzum« tot de aici aducând­u-se un cuant mai mare de câteva zeci de vagoane de porumb (cucuruz) vechiu din România, care se pune pe lângă preţuri de tot moderate la dispoziţia ţărănimei noastre. Vă ru­găm daci să binevoiţi a anunţa popo­­renilor d-voastră acest fapt îmbucură­tor, şi a-i îndruma la Reuniunea de Conzum din Năsăud pentru procurarea articiilor trebuincioşi casei. 5) La circulara noastră din anul trecut de la cele mai multe agenturi mici bate-mi până astăzi nu am primit nici un răspuns. Vă rugăm deci din nou a ne răspunde necondiţionat la următoarele întrebări: Câţi membrii prim­ari şi ajutători aveţi în comuna d-voastră? Trimieteţi lista membrilor. (Câte cărţi aveţi in bibliotecă şi câţi au cercetat anul acesta biblioteca? Câte prelegeri şi şezători poporale aţi ţinut în decursul anului? Alăturaţi lista conferenţiarilor şi a lucrărilor pre­date sau cetite, cu un cuvânt a între­gului program). Câte reuniuni aveţi şi ce fel? Câţi industriaşi şi meseriaşi aveţi şi din aceştia câţi români ? Ce trebuinţe s-ar mai simţi în comuna d-voastră? Despre toate acestea vă rugăm a ne raporta amănunţit până cel mult la 1 Mai, anul viitor, pentru a putea pre­găti la timp raportul cătră comitetul central. Băsăud la 7 Decemvrie 1912. Ioan Pecurariu, preşedinte. E­mil Tişca, secretar. Din Braşov şi Ţara­ Bârsei întrunirea tinerimii. Mâne, Sâm­bătă seara, la orele 8 se ţine la »Tran­silvania« obicinuita întrunire a tine­rimii române din Braşov. Inteligenţa noastră este rugată a participa un număr cât de mare la aceste întruniri sociale-culturale. Damele sunt binevenite. In Urania-Kino va fi Duminecă o reprezentaţiune deosebit de interesantă Intre sitele se va reprezenta »Lupta dela Lüle-Burgas*. Mâne amănunte. Cărţi şi reviste. în editura Lucian Bolcaş din Beiuş au apărut: Zaharia Bârsan: Sirena, piesă In 3 acte. Jurământul piesă într’un act Preţul 2 cor. in România 2 lei. Lucian Bolcaş: Străina, piesă în patru acte. Preţul 1 cor 60 fii; pt.Ro­mânia 1 leu 60 bani. Se pot comanda numai dela editor. Paris, 18, Dec. Conform infor­­maţiunii ziarului „Echo de Paris“, Rusia a făcut cunoscut alaltaeri Sârbiei, că nu-i poate sprijini pre­­tensiunea asupra unui port din Adriatică. POŞTA ADMINISTRAŢIUNEI. A*­ Unul s-a publicat ori, celalalt vine săptămâna viitoare. Trimite în intervale şi nu de-o dată. Salutări ! Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Brotea. Pentru comoditatea cumpărătorilor din Transilvania, am deschis o Filială în stil marein strada porţii Nr. 60. Inaint® de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurența, având cel mai mare depos­t Fabrică de mobile Székely şi Réti Marosvásárhely, Széchenyi-ter 47. 1Braşov, Strada Porţii 60. .........................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate..................................

Next