Gazeta Transilvaniei, februarie 1913 (Anul 76, nr. 25-47)
1913-02-01 / nr. 25
Nr. 25-1913. GAZE TA T R A N S I L V A N A K I. electoral. La conferenţă au luat parte prim-ministrul Lukács, Tisza István, Némethy secretar de statala interne, Vargha Gyula şeful oficiului statistic şi membrii secţiei pentru pregătirea legilor Conferenţă a ţinut câteva ore. Hotărârile se ţin în secret. Scrisoare din Bucovina. Cernăuţi, la 10/11 1913 st. n. Din nevoile noastre. —"‘Curioşităţi. — Aranjări. — Rea credinţă. De când nu v’am mai scris politica românească din Bucovina nu s’a schimbat de loc. Ba, dacă aşi voi să fiu mai obiectiv, pot zice, că certele şi ofenzele în pressă s’au înăsprit considerabil. Aştept totdeauna curios sosirea ziarelor noastre, voind să mai aflu unele noutăţi despre cutare sau cutare personaj însemnat, al cărui trecut se străduesc redactorii să-l dea la iveală, începând cu anii copilăriei. Rar când vei putea întâlni mai multă ură, mai mult cinism în ziarele noastre, ca ’n aceste zile triste de desbinare frățească. Un ziar serios, care apelează la »suflarea românească« după abonamente, trebue să urmărească un ideal sincer, să aibă părerile sale proprii, să reprezinte un fel de cugetare, căci numai în felul acesta poate aduce folos publicului cetitor. Ar fi o nerozie, să crezi, că ziarul tău devine mai interesant, cu cât întrebuinţezi termeni mai vehemenţi pentru a combate pe duşmanul tău politic. »Foaia Poporului« promite, să devină cu timpul un bun ziar popular, care aduce în coloanele sale lucruri actuale şi ilustraţii. Dovadă, că un astfel de ziar are şanse de reuşită la noi, e numărul destul de mare (2000) de abonaţi. Ar fi de dorit însă, ca foaia să-şi modereze la notiţe frazele şi cuvintele prea prozaice, cari nu pot folosi poporului. Cât despre »Vieaţa Nouă« n’am nimic de zis. Promitea multe, chiar şi prin glasul d-lui George Stoica, dar n’a îndeplinit cele promise. Nevoi şi iar nevoi. * La 17 Februarie st. n. se va ţinea adunarea generală a Centralei băncilor raiffeisiene. Ambele grupări politice vor să pună mâna pe această instituţiune însemnată. Se prevede o luptă încordată, la care vor fi active toate forţele neamului nostru. Cei ce vor ajunge stăpâni la Centrală, vor şi fi partidul preponderant românesc... * Politica noastră n’a avut destule victime, între bărbaţi cu stare, bărbaţi maturi, ci le caută acum şi pe băncile şcoalei. Curios şi de necrezut lucru! Zilele trecute a fost tras în cercetare un licean sub pretext, că ar fi scris într’un ziar un articol contra unui profesor de altă culoare politică. Acestui fapt i s’a dat deosebită importanţă în redacţiile ziarelor noastre româneşti şi respectivul licean e făcut erou într’o parte, şi defăimat de a cealaltă parte. * Zilele trecute s’a aranjat la Cernăuţi splendidul bal al »Junimii". Reuşita a fost ireproşabilă Elita românească, compusă din cele mai înalte persoane, a participat la acest bal representativ, care-i desigur un eveniment însemnat de peste an. Soc. »Junimea« se îndeletnicește cu aranjări de baluri, cari succed totdeauna bine. * Multă ilaritate a stârnit un caz petrecut nu de mult, pe care-l aflu comentat și-n ziarul d-voastră. Trec seara pe la orele şease prin oraş. Lumea de pe străzi se uită agitată spre cerul înotat. Departe undeva se văd scânteieri neregulate, cari se repetă la intervale de câteva minute. Toţi erau de acord, că e un aeroplan rusesc, care face spionaj. M’am dus nedumerit acasă, căci mă miram mult, de ce nu-şi schimbă punctul acela locul. Seara a doua a fost şi mai mare afluenţă pe străzi. Dihania scânteietoare îşi urma acelaşi joc. Aeroplan şi s’a sfârşit!— îşi ziceau toţi, dar nu se mişcă. In vreme ce publicul mare privia speriat la aeroplane, învăţaţii de la universitate nu se puteau sătura, să vadă prin lunetă scânteierile admirabile ale planetei Venus, care tocmai apăruse pe orizont... Toţi au încremenit, cetind peste două zile în ziare, că faimosul aeroplan, a fost planeta Venus. Ciudaţi Liviu S. Silvescu. Ştiri din România. In jura înfiinţării Academiei de Comerţ. La Camera de comerţ din Iaşi a avut loc alaltaseară o consfătuire a absolvenţilor şcoalei comerciale din joc, discutându se asupra proiectului de lege privitor la înfiinţarea Academiei Comerciale în Bucureşti. După cetirea acestui proiect s-au ţinut mai multe cuvântări, după cam s-au cetit următoarele deziderate exprimate de absolvenţii şcoalelor comerciale superioare: 1) Primirea în Academie a tuturor absolvenţilor de la şcoalele superioare de comerţ 2) Echivalenţa pentru cei cu liceul sau alte şcoli superioare ; 3) Frecventarea cursurilor să nu fie impusă; 4) Examenele să fie generale şi în mai multe seziuni; 5) Licenţa Academiei să acorde dreptul de a pleda pe lângă instanţele judecătoreşti în chestiuni comerciale. La sfârşit s’a ales o comisiune însărcinată cu redactarea unui memoriu, care să fie înaintat d-lui minstru N. Xenopol. Tot alaltaseară s-a întrunit în Galaţi, un mare număr de industrial, comersanţi şi absolvenţi ai şcoalei comerciale, cu scopul de a hotărî acţiunea, ce trebue începută pentru ca noua Academie comercială să fie înfiinţată la Galaţi. S-au ţinut mai multe vorbiri, arătându-se că pentru înfiinţarea Academiei de comerţ Galaţii este singurul oraş indicat prin situaţia sa comercială să ajute în chip practic pe cei ce vor învăţa în şcoală. Vorbitorii au adus în sprijinul spuselor lor dovezi din alte state, care îşi au asemenea şcoli, înfiinţate în principalele centre comerciale şi industrialeIn scopul realizărei acestui deziderat, cei prezenţi au hotărât ţinerea unei întruniri publice, cerând în acelaş timp şi reprezentanţilor în parlament să le susţină cauza. Pentru apărarea patriei, Comitetul de iniţiativă al flotei naţionale, întruninduce, a stabilit că s’a încasat până alaltaeri suma totală de 378.511,30 leii din cari se găsesc în recipise la casa de depunere suma de 369.318,45 şi depuşi la Banca Naţională suma de lei 9192 şi 85 bani Din ultimele subscripţii mai amintim următoarele: Membrii Înaltei Curţi de Casaţie, împreună cu personalul grefelor şi al arhivelor, au subscris pentru sporirea fondului flotei naţionale suma de 5574 lei, care au fost depuşi la Casa de depuneri, pe numele ministrului de război. Din iniţiativa dlui I. G Ionescu administratorul pescăriilor Statului din Tulcea, s-a alcătuit o listă de subscripţie printre funcţionarii administraţiei şi pescarii din delta Dunării, strângându-se suma de lei 477350, pentru flota aeriană de război.* Din Bucureşti se anunţă : A. Sa Regală Principele Carol a fost însărcinat de M. S. Regele Carol să-l represinte la botezul nepotului împăratului Wilhelm al Germaniei. In acest scop A. S. R. a plecateri dimineaţă cu expresul Berlin, întovărăşit de generalul Petricari, vedere militar. La Sibiiu dl căpitan Adrian Homan, profesor în şcoala de cădeţi, despre sistemul stelelor fixe (cu proiecţiuni). La Castel,nuova d-l maior G. Molin de la reg. 5 de artilerie de fortăreaţă o problemă din domeniul acestei arme. La »Slabul Bouiân« din Viena conferinţa a patra va fi Sâmbătă, 15 Februarie. la ora 8 seara, în sala din Casa învăţătorilor (VIII. Langgasse 20). Va vorbi d-l AL Il Iorga despre arta română. Vor urma ca de obicei, declamaţii şi cântări. Aceasta în loc de invitare Banca »Maraamrâşana«. Prima bancă românească diin Maramurăş »Maramurăşana«, cu sediul în Sighet, şi-a încheiat gestiunea anului prim, realizând succese mulţumitoare. Ni s-a trimis încheierea conturilor cu 31 Dec. 1912. Din aceste vedem că banca are un capital de 220 mii cor. Depunerile fac 334 975, profitul net e de 25.894 etc Dorim succese nouei bănci în mijlocul bravilor Maramureşeni, dar în acelaşi timp trebue să ne exprimăm adâncile noastre regrete, că încheierea conturilor s-a tipărit în o tipografie streină, perciunată, la Wiener şi David, când avem şi noi mai multe tipografii. Probabil tot în aceasta tipografie se vor fi comandat şi alte tipărituri deale băncii. Relevând aceasta, credem, că de aci înainte conducătorii »Maramurăşenii« vor da de lucru vreunei tipografii române. Masrolog Mult întristaţii: Victoria Stănescu soţie, Haretie, Mihail, Maria, George şi Dumitru fii şi fice;familiile: Stănescu, Cloare, Beleş, Blaga, Bendevski, Bodea, Procopovici precum şi familiile : Nadian, Vernescu, Profesor Dr. Stoicescu, Constantin Stoicescu, Georgescu Carpaţianu, Popescu, Niculae Stoicescu, Bureţia, Hogaş, Tănescu, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor Mihail T. Stănescu, încetat din vieaţă în ziua de 26 Ianuarie v. 1913, ora 11 a. m, în etate de 53 ani Ceremonia funebră a avut loc la cimitirul Viişoara. Marţi 29 Ianuarie — Ploeşti, Ianuarie 1913. — Cu inima înfrântă de nemărginită durere aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, cum că prea iubitul soţ, tată, frate, cumnat, unchiu şi consângean Alexandru Roşu, fotograf, după un morb scurt şi greu şi a dat blândul său suflet în mânile Creatoriului. Luni în 10 Februar 1913 la 8 oare dimineaţa, în al 59-lea an al etăţii. „ Rămăşiţele pământeşti ale scumpului decedat s’au înmormântat spre vecinică odihnă, după ritul bisericei gre cat., Mercuri în 12 Februar 1913, la 2 oare p. m. în cimiteriul, din Bistriţa — Jalnica familie. Deraiare-as tren. intre Vinţul de jos şi Alba-Iulia a deraiat ieri seara (Miercuri) pe la 7 oare un tren de marfă. Şinele au fost deteriorate pe o distanţă mai mare, iar mai multe vagoane s-au răsturnat de pe linie sfărâmându-se. Trenul accelerat, care venea în urmă, a trebuit să aştepte 3 oare până ce s-au adus sini din Alba-Iulia şi s-au delăturat vagoanele din care Pasagerii au trebuit să meargă pe jos până ce trenul accelerat a trecut locul primejdiei, şi apoi iarăşi s-au urcat. La Braşov a sosit trenul după 2 oare noaptea, cu o întârziere de 3 oare. Birjarii au pretins pasagerilor să le plătească fiecare oară de când au aşteptat trenul în gară De trăsură s’au plătit 6 coroane pentru adusul în oraş. — Un călător. Logodnă Îs Carie, împăratului Wilhelm. Se anunţă din Berlin, că principele de Cumberland Ernst August s-a logodit cu principesa Victoria Luiza, unica fică a împăratului Wilhelm, punându-se astfel capăt neînţelegerilor dintre familiile Hohenzollern şi Cumberland. Cumberlanzii vor abzice de Hannovera, recunoscând drepturile Prusiei, iar în schimb vor primi tronul Braunschweigului Agenţia Wolff anunţă, că principele Ernst August a cerut totodată să fie primit în armata prusiana împăratul va satisface această datorinţă a principelui, pe care-l va împărţi la regimentul de cavalerie Ziethen, ai cărui proprietari fuseseră părinţii şi strămoşii principelui Ernst August.' OSDUtat SOC.12'ist UCIS- Deputatul socialist Schuhmeyer din Reichsratul vienez, pe când se întorcea alaltaseară de la o întrunire din Stokerau, a fost ucis în gara de Nord a Vienei de către un muncitor, care a tras asupra lui două gloanțe de revolver. Alarmat de detunăturile revolverului, publicul din gară s-a repezit asupra asasinului să-l prindă, dar acesta-l întâmpină cu cuvintele : »Nu vă atingeţi mine ! Mă predau de bună voe poliţiei!« La poliţie ucigaşul a declarat că se numeşte Paul Kunschak, are etatea de 47 ani şi că este strungar de fier. A mărturisit totodată, că comisese atentatul din răzbunare, pentru faptul că partidul social-democrat, al cărui deputat era şi Schuhmayer, îl eschisese din organizaţie, din care cauză dânsul nu-şi mai putea găsi nici un post, aşa că era ameninţat să piară de foame. MitiţSFnita- D-şoara Eugenia Pop a dăruit bisericii din Biciul de Câmpie, o perină de divan lucrată de dânsa, care a fost sortată în 50 de numeric 1 cor. Astfel marinimoasa donaţiune s a preţuit în 50 cor. Norocul de câştig a fost al d-şoarei Anula Ilieş. Pe aceasta cale aducem mulţămită atât d-şoarei Eugenia Pop, pentru obolul frumos adus bisericii noastre, cât și contribuitorilor la această sortare. — Colatoratul bisaricesc din Biciul de Câmpie. Grevă Intr'o fabrici de cartușe. Muncitorii fabricei de cartușe Manfred Weiss, de pe insula Csepel de lângă Pesta, au declarat alaltăeri greva In timpul din urmă fuseseră angajaţi la această fabrică o mulţime de lucrători noui, între cari şi 5 femei, cari nu erau membre ale organizaţiei muncitoreşti. Din cauza unor neînţelegeri între aceste 5 femei şi celelalte 300 femei, cari erau angajate de mai înainte în fabrică, acestea din urmă au cerut direcţiunei fabricei să dimită din serviciu pe cele 5 femei, cu cari dânseie nu mai voiau să lucreze împreună. Li s’a răspuns însă, că dacă nu vor să lucreze cu acestea la olaltă, să părăsească dânseie fabrica, înfuriate de acest răspuns, cele 300 de muncitoare au părăsit fabrica şi s’au întrunit la o consfătuire într’un restaurant, unde s’au prezentat încă vre-o 40 muncitori — bărbaţi ai fabricei, cari în urma grevei femeilor nu mai aveau de lucru. întrunirea însă a fost conturbată de jandarmi, cari au împrăştiat pe greviste. Mai târziu un bărbat de încredere al muncitorilor cari mai rămăseseră în lucru, a plecat să Împace pe greviste. La poarta fabricei însă a fost oprit de jandarmi, cari nu i-au permis să părăsească fabrica. Din această cauză întreg restul muncitorilor — 6000 la număr — au părăsit lucrul și s’au alăturat grevei femeilor. Fabrica — lipsită acum de braţe muncitoare — e încunjurată şi păzită de 2 companii de soldaţi şi de o mulţime de jandarmi. Intre direcţiunea fabricei şi bărbaţii de încredere ai muncitorilor decurg deocamdată pertractări, AtrageBl atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra autințului: Suit/My șiReti, fabrică de mobile. ȘTIR L — 31 Ianuarie 1913 Distificțiune. D-l colonel Silviu de Herbay din Viena, a fost decorat de regele Nicolae de Montenegru cu ordinul Canilo în gradul de comandor. Aceasta în urma vizitei a ceastă vară a făcut regele Nicolae monarhului nostru la Viena, când pregătirile şi dispoziţiile de primire s-au săvârşit sub conducerea d-lui colonel Herbay, de serviciu la comanda de piaţă din Viena Ne bucurăm de onoarea ce i se face distinsului ofiţer român, cunoscut şi de altcum între cei mai de seamă reprezentanţi ai armatei. Militare. Intre ofiţerii, cari în cursul anului 1912 au făcut conferinţe la societăţile pentru cultivarea ştiinţelor militare din diferitele garnizoane, găsim pe următorii ofiţeri români: la Timişoara, di căpitan Aurel Gongariu de la reg. 29 de infanterie a vorbit despre luptele regimentului de infanterie 13 al Japonezilor la Sacopu, în bătălia dela Mucden. La Biserica albă d-l locotenent Eugen loanovici dela reg. 43 de inf. despre lupta cavaleriei la Iudsiatun şi d-l lect. Aurel Humiţia dela acelaş regiment despre ,telefon din punct de Din Braşov şi Ţara Bârsei. Biblioteca soldaţilor din spitalul militar din Braşov, pentru sporirea căreia s-a făcut un apel în ziarul nostru, s-a sporit cu 9 broşuri, dăruite de d-l locot I Goşa, câteva volume din revista »Transilvania« donate de d-l G. Nica şi trei broşuri donate din partea redacţiunei »Gazetei« pentru cari se aduc mulţumire pe calea aceasta. Deoarece biblioteca aceasta este destinată pentru soldaţii bolnavi, de toate naţionalităţile se primesc cu mulţumită şi cărţi şi reviste germane şi maghiare. I Ilie Hociotă, preot militar. Mulţumită. La petrecerea cu dans aranjată de elevii şcoalei com.sup. gr. or. române au binevoit a suprasolvi următoarele prea ştim. persoane: Ars Vlaicu 25 cor, D-na Ecat. Argiriadi 34 lei, Virgil Tacit 20 cor., loan Ciurcu 10 cor, Dr. Dan 7 cor., A Ciortea 6 cor., V. Mereţ 4 cor., Dr. T. Bredicianu, 4 cor., Al. Suru, 4 cor., Dr. Vas. Saftu 3 cor., Dr. Alex. Dobrescu 3 cor, Dr. Aurel Dobrescu 3 cor., loan Vătăşan 2 cor Dr. St. Stinghe 2 cor., I. C Panîu 2 cor, N. N. 2 cor., Dr. I. Baciu 2 cor , Divn. Căpăţină 2 cor., A. Străvoiu 2 cor., Dr. Alex. de Simon 2 cor, G. Chelariu 2 cor., A. P. Bănuţ 2 cor., Dr. Pop 1 cor. Tuturor marinimoşilor contribuenţi li se exprimă profunde mulţumite. — Comitetul aranjator. AfUm, că la ajutorul din fundaţiunea Matilde Trauschenfels a competat şi venerabila dar nenorocita bătrână PngiOR 3 Paraschiva Ocăşanu. Nu ne îndoim, că ea e cea mai chemată de a primi acest ajutor şi credem, că senatul orăşenesc va lua în considerare cererea aceste bătrâne demne de ajutorat. Din Zârneşti ni se scrie: Societatea ungurească de aici continuă a se bucura de sprijinul binevoitor al unor anumiţi Români. Cercul de lectură maghiar e un centru, la a cărui vatră aleargă cu dragoste,până şi «artişti români» dela Braşov. La producţiunea de Sâmbătă aranjată de numitul cerc, societatea maghiară din Zârneşti, alcătuită mai ales din funcţionari (nu uita pe judecătorii de la judecătoria de ocol!) a avut deliciul de a asculta prestaţiunile la vioară şi pian al lui Dr. Laticu advocat şi soţia din Braşov. Au fost, bineînţeles, răsplătiţi cu semnificative aplauze. Felicitări! * Cor. Apollo-Bioskop. Joi şî Vineri în 13 şi 14 Februarie. Uriaşul slager program. Ziarul chinematografic(actualitate). Unchiul Duci ca căpitan de vapor, filmul 500 m. (umoristic). Fermecatul Polidor (umoristic). Fata amploiatului căilor ferate (comedie americană). Pungaşii din New-York, filmul 500 m. (după natură). Pădurarul (dramă), filmul de artă 600 m. Afară din program :Femeia nemiloasă, romanul partea I-a în 3 acte, filmul 2000 m. Femeia nemiloasă, romanul partea II-a în 3 acte, filmul 2000 m. Sâmbătă și Duminecă program nou ULTIME ȘTIRI. Cetate 13 Febr. Laptele dela Scutari, cari durează de 4 zile, sunt din ceie mai crâncene^şi atacurile sârbo-muntenegrene nu vor putea răpune oraşul Scutari, care dispune de nişte întărituri inexponabile şi a cărui garnizoană se luptă cu un eroism de.-^necrezut. In cele trei zile din urmă au căzut morţi şi răniţi 128 ofiţeri muntenegreni. Sofia, 13 Feb. Opinia publică bulgară este foarte agitată din cauza ştirilor despre succesele Turcilor la Ceatargea şi Galipoli. Desminţirile oficiale nu prea află crezământ. Paris, 13 Febr. România a comandat zilele ,aceste la mai multe fabrici de aici 100.000 bucăţi de puşti. Constantinopol, 13 Febr. Bulgarii au încercat lângă Ienikoi să spargă linia de apărare de la Ceatargea, dar au fost respinşi cu mari perderi de trupele turceşti. Constantinopol,13 Febr. Intre prizonierii bulgari aduşi aici se află şi câţiva ofiţeri şi voluntari ruşi. Constantinopol, 13 Febr. Vasul de război francez „Cocasse“ s’a ciocnit la Intrarea în portul dela Constantinopol cu yachtul Sultanului, care a fost grav avariat. Un matroz s’a înecat.—Continuă arestarea supuşilor greci suspecţi. Numeroşi Greci, Bulgari şi Sârbi, supuşi otomani, sunt deportaţi în interiorul ţării. Washington, 13 Feb. Din cauza izbucnirei reniţei militare în Mexico guvernul Statelor Unite a decis să trimită la faţa locului trei vase de război. Alte vase de transport pentru soldaţi stau gata de plecare. POSTA EEMOntJSEI. I. A. Si îas V. Am spus de atâtea ori, că anunţuri de logodnă şi cununie nu publicăm decât de pa bilete tipărite. 11';fiţienţii ahrria. Au mers scrisori. Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Bremiscea Comp Redactor responsabil: loan Brotea. Hraşov, Strada Porţii Nr. 60. Cine are trebuinţă de mobile tip ninhilp şi le poate procura mai bine de la ^ ItClC U-wiliUUIlC Székely şi Réti Marosvásárhely, Széchenyi-ter Nr. 47. ......................Se creditează la muşterii capabili pe rate fără urcarea preţului. .... La vînit&din re provincie punem la dispoziţie bogata colecțiune de mostre fără obligament de a cumpăra.