Gazeta Transilvaniei, februarie 1913 (Anul 76, nr. 25-47)

1913-02-01 / nr. 25

Nr. 25-1913. GAZE TA T R A N S I L V A N A K I. electoral. La conferenţă au luat parte prim­-ministrul Lukács, Tisza István, Némethy secretar de statala interne, Vargha Gyula şeful oficiului statistic şi membrii secţiei­ pentru pregătirea legi­lor Conferenţă a ţinut câteva ore. Ho­tărârile se ţin în secret. Scrisoare din Bucovina. Cernăuţi, la 10/11 1913 st. n. Din nevoile noastre. —"‘Curioşităţi. — Aranjări. — Rea credinţă. De când nu v’am mai scris poli­tica românească din Bucovina nu s’a schimbat de loc. Ba, dacă aşi voi să fiu mai obiectiv, pot zice, că certele şi ofenzele în pressă s’au înăsprit consi­derabil. Aştept tot­deauna curios sosi­rea ziarelor­ noastre, voind să mai aflu unele noutăţi despre cutare sau cutare personaj însemnat, al cărui trecut se străduesc redactorii să-l dea la iveală, începând cu anii copilăriei. Rar când vei putea întâlni mai multă ură, mai mult cinism în ziarele noastre, ca ’n aceste zile triste de desbinare fră­țească­. Un ziar serios, care apelează la »suflarea românească« după abona­mente, trebue să urmărească un ideal sincer, să aibă părerile sale proprii, să reprezinte un fel de cugetare, căci nu­mai în felul acesta poate aduce folos publicului cetitor. Ar fi o nerozie, să crezi, că ziarul tău devine mai intere­sant, cu cât întrebuinţezi termeni mai vehemenţi pentru a combate pe duş­manul tău politic. »Foaia Poporului« promite, să de­vină cu timpul un bun ziar popular, care aduce în coloanele sale lucruri ac­tuale şi ilustraţii. Dovadă, că un astfel de ziar are şanse de reuşită la noi, e numărul destul de mare (2000) de abo­naţi. Ar fi de dorit însă, ca foaia să-şi modereze la notiţe frazele şi cuvintele prea prozaice, cari nu pot folosi popo­rului. Cât despre »Vieaţa Nouă« n’am nimic de zis. Promitea multe, chiar şi prin gla­sul d-lui George Stoica, dar n’a înde­plinit cele promise. Nevoi şi iar nevoi. * La 17 Februarie st. n. se va ţi­nea adunarea generală a Centralei băn­cilor raiffeisiene. Ambele grupări poli­tice vor să pună mâna pe această in­­stituţiune însemnată. Se prevede o luptă încordată, la care vor fi active toate forţele neamului nostru. Cei­ ce vor ajunge stăpâni la Centrală, vor şi fi partidul preponderant românesc... * Politica noastră n’a avut destule victime, între bărbaţi cu stare, bărbaţi maturi, ci le caută acum şi pe băncile şcoalei. Curios şi de necrezut lucru! Zilele trecute a fost tras în cercetare un licean sub pretext, că ar fi scris în­­tr’un ziar un articol contra unui pro­fesor de altă culoare politică. Acestui fapt i­ s’a dat deosebită importanţă în redacţiile ziarelor noastre româneşti şi respectivul licean e făcut erou într’o parte, şi defăimat de a cealaltă parte. * Zilele trecute s’a aranjat la Cer­năuţi splendidul bal al »Junimii". Reu­şita­ a­ fost ireproşabilă Elita româ­nească, compusă din cele mai înalte persoane, a participat la acest bal re­presentativ, care-i de­sigur un eveni­ment însemnat de peste an. Soc. »Ju­nimea« se îndeletnicește cu aranjări de baluri, cari succed tot­deauna bine. * Multă ilaritate a stârnit un caz petrecut nu de mult, pe care-l aflu co­mentat și-n ziarul d-voastră. Trec seara pe la orele şease prin oraş. Lumea de pe străzi se uită agi­tată spre cerul înotat. Departe undeva se văd scânteieri neregulate, cari se repetă la intervale de câteva minute. Toţi erau de acord, că e un aeroplan rusesc, care face spionaj. M’am­ dus ne­dumerit acasă, căci mă miram mult, de ce nu-şi schimbă punctul acela locul. Seara a doua a fost şi mai mare afluenţă pe străzi. Dihania scânteie­toare îşi urma acelaşi joc. Aeroplan şi s’a sfârşit!— îşi ziceau toţi, dar nu se mişcă. In vreme ce publicul mare privia speriat la aeroplane, învăţaţii de la uni­versitate nu se puteau sătura, să vadă prin lunetă scânteierile admirabile ale planetei Venus, care tocmai apăruse pe orizont... Toţi au încremenit, cetind peste două zile în ziare, că faimosul aeroplan, a fost planeta Venus. Ciudaţi Li­viu S. Silvescu. Ştiri din România. In jur­a înfiinţării Aca­demiei de Comerţ.­­ La Camera de comerţ din Iaşi a avut loc alaltaseară o consfătuire a absolvenţilor şcoalei comerciale din joc, discutându se asupra proiectului de lege privitor la înfiinţarea Academiei Comerciale în Bucureşti. După cetirea acestui proiect s-au ţinut mai multe cuvântări, după cam­ s-au cetit urmă­toarele deziderate exprimate de absol­venţii şcoalelor comerciale superioare: 1) Primirea în Academie a tutu­ror absolvenţilor de la şcoalele supe­rioare de comerţ 2) Echivalenţa pen­tru cei cu liceul sau alte şcoli supe­rioare ; 3) Frecventarea cursurilor să nu fie impusă; 4) Examenele să fie generale şi în mai multe seziuni; 5) Licenţa Academiei să acorde dreptul de a pleda pe lângă instanţele judecăto­reşti în chestiuni comerciale. La sfârşit s’a ales o comisiune însărcinată cu redactarea unui memo­riu, care să fie înaintat d-lui min­stru N. Xenopol. Tot alaltaseară s-a întrunit în Galaţi, un mare număr de industrial, comersanţi şi absolvenţi ai şcoalei comerciale, cu scopul de a hotărî ac­ţiunea, ce trebue începută pentru ca noua Academie comercială să fie în­fiinţată la Galaţi. S­-au ţinut mai multe vorbiri, arătându-se că pentru înfiinţa­rea Academiei de comerţ Galaţii este singurul oraş indicat prin situaţia sa comercială să ajute în chip practic pe cei ce vor învăţa în şcoală. Vorbitorii au adus în sprijinul spuselor lor dove­zi din alte state, care îşi au asemenea şcoli, înfiinţate în principalele centre comerciale şi industriale­In scopul realizărei acestui deziderat, cei prezenţi au hotărât ţinerea unei întruniri pu­blice, cerând în acelaş timp şi repre­zentanţilor în parlament să le susţină cauza. Pentru apărarea patriei, Comitetul de iniţiativă al flotei naţionale, întruninduce, a stabilit că s’a încasat­­ până alaltaeri suma to­tală de 378.511,30 leii din cari se găsesc în recipise la casa de depunere suma de 369.318,45 şi depuşi la Banca Na­ţională suma de lei 9192 şi 85 bani Din ultimele subscripţii mai amin­tim următoarele: Membrii Înaltei Curţi de Casaţie, împreună cu personalul grefelor şi al arhivelor, au subscris pentru sporirea fondului flotei naţionale suma de 5574 lei, care au fost depuşi la Casa de depuneri, pe numele ministrului de război. Din iniţiativa d­lui I. G Ionescu administratorul pescăriilor Statului din Tulcea, s-a alcătuit o listă de subscrip­ţie printre funcţionarii administraţiei şi pescarii din delta Dunării, strângân­­du-se suma de lei 4773­50, pentru flota aeriană de război.* Din Bucureşti se anunţă : A. Sa Regală Principele Carol a fost însărci­nat de M. S. Regele Carol să-l repre­­sinte la botezul nepotului împăratului Wilhelm al Germaniei. In acest scop A. S. R. a plecat­eri dimineaţă cu ex­presul Berlin, întovărăşit de generalul Petricari, vedere militar. La Sibiiu dl căpitan Adrian Homan, profesor în şcoala de cădeţi, despre sistemul stelelor fixe (cu proiecţiuni). La Castel,nuova d-l maior G. Molin de la reg. 5 de artilerie de fortăreaţă o problemă din domeniul a­­cestei arme. La »Slabul Bouiân« din Viena con­ferinţa a patra va fi Sâmbătă, 15 Fe­bruarie­­. la ora 8 seara, în sala din Casa învăţătorilor (VIII. Langgasse 20). Va vorbi d-l AL I­l Iorga despre arta română. Vor urma ca de obicei, decla­maţii şi cântări. Aceasta în loc de in­vitare Banca »Maraamrâşana«. Prima bancă românească diin Maramurăş »Maramurăşana«, cu sediul în Sighet, şi-a încheiat gestiunea anului prim, realizând succese mulţumitoare. Ni s-a trimis încheierea conturilor cu 31 Dec. 1912. Din aceste vedem că banca are un capital de 220 mii cor. Depunerile fac 334 975, profitul net e de 25.894 etc Dorim succese nouei bănci în mij­locul bravilor Maramureşeni, dar în acelaşi timp trebue să ne exprimăm adâncile noastre regrete, că încheierea conturilor s-a tipărit în o tipografie streină, perciunată, la Wiener şi David, când avem şi noi mai multe tipografii. Probabil tot în aceasta tipografie se vor fi comandat şi alte tipărituri de­ale băncii. Relevând aceasta, credem, că de aci înainte conducătorii »Maramurăşe­nii« vor da de lucru vre­unei tipografii române. Masrolog Mult întristaţii: Victoria Stănescu soţie, Haretie, Mihail, Maria, George şi Dumitru fii şi fice;­familiile: Stănescu, Cloare, Beleş, Blaga, Bende­­vski, Bodea, Procopovici precum şi fa­miliile : Nadian, Vernescu, Profesor Dr. Stoicescu, Constantin Stoicescu, Geor­­gescu Carpaţianu, Popescu, Niculae Stoi­cescu, Bureţia, Hogaş, Tănescu, au du­rerea a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor Mihail T. Stănescu, încetat din vieaţă în ziua de 26 Ianuarie v. 1913, ora 11 a. m, în etate de 53 ani Ceremonia funebră a avut loc la ci­mitirul Viişoara. Marţi 29 Ianuarie — Ploeşti, Ianuarie 1913. — Cu inima înfrântă de nemărgi­nită durere aducem la cunoştinţa tu­turor rudeniilor, prietinilor şi cunoscu­ţilor, cum că prea iubitul soţ, tată, frate, cumnat, unchiu şi consângean Alexan­dru Roşu, fotograf, după un morb scurt şi greu şi a dat blândul său suflet în mânile Creatoriului. Luni în 10 Februar 1913 la 8 oare dimineaţa, în al 59-lea an al etăţii. „ Rămăşiţele pământeşti ale scum­pului decedat s’au înmormântat spre vecinică odihnă, după ritul bisericei gr­e cat., Mercuri în 12 Februar 1913, la 2 oare p. m. în cimiteriul, din Bistriţa — Jalnica familie. Deraiare-as tren. intre Vinţul de jos şi Alba-Iulia a deraiat ieri seara (Miercuri) pe la 7 oare un tren de marfă. Şinele au fost deteriorate pe o distanţă mai mare, iar mai multe va­goane s-au răsturnat de pe linie sfărâ­­mându-se. Trenul accelerat, care venea în urmă, a trebuit să aştepte 3 oare până ce s-au adus sini din Alba-Iulia şi s-au delăturat vagoanele din care Pasagerii au trebuit să meargă pe jos până ce trenul accelerat a trecut locul primejdiei, şi apoi iarăşi s-au urcat. La Braşov a sosit trenul după 2 oare noap­tea, cu o întârziere de 3 oare. Birjarii au pretins pasagerilor să le plătească fiecare oară de când au aşteptat tre­nul în gară De trăsură s’au plătit 6 coroane pentru adusul în oraş. — Un călător. Logodnă Îs Carie,­ împăratului Wil­helm. Se anunţă din Berlin, că prin­cipele de Cumberland Ernst August s-a logodit cu principesa Victoria Luiza, unica fică a împăratului Wilhelm, pu­­nându-se astfel capăt neînţelegerilor dintre familiile Hohenzollern şi Cum­berland. Cumberlanzii vor abzice de Hannovera, recunoscând drepturile Pru­siei, iar în schimb vor primi tronul Braunschweigului Agenţia Wolff a­­nunţă, că principele Ernst August a cerut totodată să fie primit în armata prusiana împăratul va satisface această datorinţă a principelui, pe care-l va împărţi la regimentul de cavalerie Ziet­hen, ai cărui proprietari fuseseră pă­rinţii şi strămoşii principelui Ernst August.' OSDUtat SOC.12'ist UCIS- Deputatul socialist Schuhmeyer din Reichsratul vie­­nez, pe când se întorcea alaltaseară de la o întrunire din Stokerau, a fost u­cis în gara de Nord a Vienei de către un muncitor, care a tras asupra lui două gloanțe de revolver. Alarmat de detunăturile revolverului, publicul din gară s-a repezit asupra asasinului să-l prindă, dar acesta-l întâmpină cu cu­vintele : »Nu vă atingeţi mine ! Mă predau de bună voe poliţiei!« La po­liţie ucigaşul a declarat că se numeşte Paul Kunschak, are etatea de 47 ani şi că este strungar de fier. A mărturi­sit totodată, că comisese atentatul din răzbunare, pentru faptul că partidul social-democrat, al cărui deputat era şi Schuhmayer, îl eschisese din organi­zaţie, din care cauză dânsul nu-şi mai putea găsi nici un post, aşa că era a­­meninţat să piară de foame. MitiţSFnita- D-şoara Eugenia Pop a dăruit bisericii din Biciul de Câmpie, o perină de divan lucrată de dânsa, care a fost sortată în 50 de numeri­c 1 cor. Astfel marinimoasa donaţiune s a preţuit în 50 cor. Norocul de câştig a fost al d-şoarei Anula Ilieş. Pe aceasta cale aducem­ mulţămită atât d-şoarei Eugenia Pop, pentru obolul frumos a­­dus bisericii noastre, cât și contribui­torilor la această sortare. — Colato­­ratul bisaricesc din Biciul de Câmpie. Gre­vă Intr'o fabrici de cartușe. Muncitorii fabricei de cartușe Manfred Weiss, de pe insula Csepel de lângă Pesta, au declarat alaltăeri greva In timpul din urmă fuseseră angajaţi la această fabrică o mulţime de lucrători noui, între cari şi 5 femei, cari nu erau membre ale organizaţiei muncitoreşti. Din cauza unor neînţelegeri între aceste 5 femei şi celelalte 300 femei, cari erau angajate de mai înainte în fabrică, a­cestea din urmă au cerut direcţiunei fabricei să dimită din serviciu pe cele 5 femei, cu cari dânseie nu mai voiau să lucreze împreună. Li s’a răspuns însă, că dacă nu vor să lucreze cu acestea la olaltă, să părăsească dânseie fabrica, înfuriate de acest răspuns, cele 300 de muncitoare au părăsit fabrica şi s’au întrunit la o consfătuire într’un resta­urant, unde s’au prezentat încă vre-o 40 muncitori — bărbaţi ai fabricei, cari în urma grevei femeilor nu mai aveau de lucru. întrunirea însă a fost contur­bată de jandarmi, cari au împrăştiat pe greviste. Mai târziu un bărbat de în­credere al muncitorilor cari mai rămă­seseră în lucru, a plecat să Împace pe greviste. La poarta fabricei însă a fost oprit de jandarmi, cari nu i-au permis să părăsească fabrica. Din această cauză întreg restul muncitorilor — 6000 la nu­măr — au părăsit lucrul și s’au alăturat grevei femeilor. Fabrica — lipsită acum de braţe muncitoare — e încunj­urată şi păzită de 2 companii de soldaţi şi de o mulţime de jandarmi. Intre di­recţiunea fabricei şi bărbaţii de încre­dere ai muncitorilor decurg deocamdată pertractări, AtrageBl atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra autințului: Sui­­t/My și­­Reti, fabrică de mobile. ȘTI­R L — 31 Ianuarie 1913 Distificțiune. D-l colonel Silviu de Herbay din Viena, a fost decorat de regele Nicolae de Montenegru cu ordi­nul Canilo în gradul de comandor. A­­ceasta în urma vizitei a ce­astă vară a făcut regele Nicolae monarhului nostru la Viena, când pregătirile şi dispoziţiile de primire s-au săvârşit sub conduce­rea d-lui colonel Herbay, de serviciu la comanda de piaţă din Viena Ne bucurăm de onoarea ce i se face distinsului ofiţer român, cunoscut şi de altcum între cei mai de seamă re­prezentanţi ai armatei. Militare. Intre ofiţerii, cari în cur­sul anului 1912 au făcut conferinţe la societăţile pentru cultivarea ştiinţelor militare din diferitele garnizoane, găsim pe următorii ofiţeri români: la Timi­şoara, di căpitan Aurel Gong­ariu de la reg. 29 de infanterie a vorbit despre luptele regimentului de infanterie 13 al Japonezilor la Sacopu, în bătălia dela Mucden. La Biserica­ albă d-l locotenent Eugen loanovici dela reg. 43 de inf. despre lupta cavaleriei la Iudsiatun şi d-l lect. Aurel Humiţia dela acelaş re­giment despre ,telefon din punct de Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. Biblioteca soldaţilor din spitalul militar din Braşov, pentru sporirea că­reia s-a făcut un apel în ziarul nostru, s-a sporit cu 9 broşuri, dăruite de d-l locot I­ Goşa, câteva volume din revista »Transilvania« donate de d-l G. Nica şi trei broşuri donate din partea re­­dacţiunei »Gazetei« pentru cari se a­­duc mulţumire pe calea aceasta. Deoarece biblioteca aceasta este destinată pentru soldaţii bolnavi, de toate naţionalităţile se primesc cu mul­ţumită şi cărţi şi reviste germane şi maghiare. I Ilie Hociotă, preot militar. Mulţumită. La petrecerea cu dans aranjată de elevii şcoalei com.sup. gr. or. române au binevoit a suprasolvi urmă­toarele prea ştim. persoane: Ars Vlai­­cu 25 cor, D-na Ecat. Argiriadi 34 lei, Virgil Tacit 20 cor., loan Ciurcu 10 cor, Dr. Dan 7 cor., A Ciortea 6 cor., V. Mereţ 4 cor., Dr. T. Bredicianu, 4 cor., Al. Suru, 4 cor., Dr. Vas. Saftu 3 cor., Dr. Alex. Dobrescu 3 cor, Dr. Aurel Dobrescu 3 cor., loan Vătăşan 2 cor Dr. St. Stinghe 2 cor., I. C Pan­­îu 2 cor, N. N. 2 cor., Dr. I. Baciu 2 cor , Divn. Căpăţină 2 cor., A. Străvoiu 2 cor., Dr. Alex. de Simon 2 cor, G. Chelariu 2 cor., A. P. Bănuţ 2 cor., Dr. Pop 1 cor. Tuturor marinimoşilor contribu­­enţi li se exprimă profunde mulţumite. — Comitetul aranjator. AfU­m, că la ajutorul din fundaţi­­unea Matilde Trauschenfels a competat şi venerabila dar nenorocita bătrână PngiOR 3 Paraschiva Ocăşanu. Nu ne îndoim, că ea e cea mai chemată de a primi acest ajutor şi credem, că senatul orăşenesc va lua în considerare cererea aceste bătrâne demne de ajutorat. Din Zârneşti ni se scrie: Socie­tatea ungurească de aici continuă a se bucura de sprijinul binevoitor al u­­nor anumiţi Români. Cercul de lectură maghiar e un centru, la a cărui vatră aleargă cu dragoste­­,până şi «artişti români» dela Braşov. La producţiunea de Sâmbătă aranjată de numitul cerc, societatea maghiară din Zârneşti, alcă­tuită mai ales din funcţionari (nu uita pe judecătorii de la judecătoria de ocol!) a avut deliciul de a asculta prestaţiu­­nile la vioară şi pian a­l lui Dr. La­­ticu advocat şi soţia din Braşov. Au fost, bine­înţeles, răsplătiţi cu semnifica­tive aplauze. Felicitări! * Cor. Apollo-Bioskop. Joi şî Vineri în 13 şi 14 Februarie. Uriaşul slager pro­­gr­am. Ziarul chinematografic­­(actuali­tate). Unchiul Duci ca căpitan de va­por, filmul 500 m. (umoristic). Ferme­catul Polidor (umoristic). Fata amploia­tului căilor ferate (comedie americană). Pungaşii din New-York, filmul 500 m. (după natură). Pădurarul (dramă), fil­mul de artă 600 m. Afară din program :­­Femeia ne­miloasă, romanul partea I-a în 3 acte, filmul 2000 m. Femeia nemiloasă, ro­manul partea II-a în 3 acte, filmul 2000 m. Sâmbătă și Duminecă pro­gram nou ULTIME ȘTIRI. Ceta­te 13 Febr. Laptele dela Scutari, cari durează de 4 zile, sunt din ceie­ mai crâncene^şi ata­curile sârbo-muntenegrene nu vor putea răpune oraşul Scutari, care dispune de nişte întărituri inexpo­­nabile şi a cărui garnizoană se luptă cu un eroism de.-^necrezut. In cele trei zile din urmă au că­­zut morţi şi răniţi 128 ofiţeri mun­tenegreni. Sofia, 13 Feb. Opinia publică bul­gară este foarte agitată din cauza ştirilor despre succesele Turcilor la Ceatargea şi Galipoli. Desminţirile oficiale nu prea află crezământ. Paris, 13 Febr. România a co­mandat zilele ,aceste la mai multe fabrici de­ aici 100.000 bucăţi de puşti. Constantinopol, 13 Febr. Bul­garii au încercat lângă Ienikoi să spargă linia de apărare de la Cea­targea, dar au fost respinşi cu mari perderi de trupele turceşti. Constantinopol,13 Febr. Intre prizonierii bulgari aduşi aici se află şi câţiva ofiţeri şi­ voluntari ruşi. Constantinopol, 13 Febr. Vasul de război­ francez „Cocasse“ s’a ciocnit la Intrarea în portul dela Constantinopol cu yachtul Sultanului, care a fost grav avari­at. Un ma­troz s’a înecat.—Continuă arestarea supuşilor greci suspecţi. Numeroşi Greci, Bulgari şi Sârbi, supuşi oto­mani, sunt deportaţi în interiorul ţării. Washington, 13 Feb. Din cauza izbucnirei re­niţei militare în Mexi­co guvernul Statelor Unite a de­cis să trimită la faţa locului trei vase de război­. Alte vase de trans­port pentru soldaţi stau gata de plecare. POSTA EEMOntJSEI. I. A. Si îas V. Am spus de atâtea ori, că anunţuri de logodnă şi cununie nu publicăm decât de pa bilete tipărite. 11';fiţien­ţii ahrria. Au mers scrisori. Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Bremisce­a Comp Redactor responsabil: loan Brotea. Hraşov, Strada Porţii Nr. 60. Cine are trebuinţă de mobile tip ninhilp şi­ le poate procura mai bine de la ^ ItClC U-w­iliUUIlC Székely şi Réti Marosvásárhely, Széchenyi-ter Nr. 47. ......................Se creditează la muşterii capabili pe rate fără urcarea preţului. .... La vînit&din re provincie punem la dispoziţie bogata colecțiune de mostre fără obligament de a cumpăra.

Next