Gazeta Transilvaniei, aprilie 1913 (Anul 76, nr. 74-93)

1913-04-02 / nr. 74

r Nr. 73—1913. GAZETA TRANSILVANIEI. Dintre hotărârile mai importante,­­ cari sunt de interes general, amintim următoarele: a) , compunerea unei statistice a studenţilor români din Budapesta, care să ne dea lămuriri suficiente atât des­pre situaţia materială, cât şi despre drumul urmat în anii lor de studiu ; b) . introducerea eşarfei albastru auriu-albastru ca semn al societăţii noastre; c) . introducerea şi cultivarea sportului precum şi propagarea lui în pături cât mai largi. Ţinem, să accentuăm mai ales partea referitoare la introducerea spor­tului, pentru că suntem convinşi, că urmând şi propagând cu stăruinţă di­recţia aceasta vom ajunge în curând la o adevărată renaştere a energiilor, cari astăzi dormitează încă atât în tinerimea noastră de dincoace cât şi de dincolo de Carpaţi. Am ţinut, să spunem lucrurile acestea, — şi nădăjduim, că societăţile studenţeşti surori vor face şi ele ase­menea, — ca astfel supunând unei critici publice faptele noastre să pri­mim nu numai îndemnuri ci şi îndru­mări mai sănătoase, de cum le-am avut până acuma. Vom primi cu dragoste observa­ţiile juste, ce ni se vor face şi învăţă­mintele, ce le vom culege din alte ra­poarte similare. Noi aşa am văzut şi aşa am lu­crat. Ne am nizuit însă în­totdeauna spre mai bine. — Budapesta, la 10 Martie n. 1913. Vasile Stoica. xAndrei Crăciun. preşedinte, notar. Predică rostită ieri la 31 Martie v. în biserica Sf. Nico­­lae din Sebei de părintele protop p. Dr. Vasilie Saftu. In numele Tatălui şi al Fiului şi al sfântului Duh....................... . . . Dragii mei parohieni, Era înainte de praznicul Paştilor Seara, la cină, jur împrejurul d-lui Cris­tos toţi cei 12 apostoli ai săi, . . . o linişte, de nici musca nu să auzia... De­odată d­e Cristos, fără să zică nici un cuvânt, să scoată dela masă, işi aruncă haina de de­asupra la o parte să încinge cu ştergarul şi toarnă apă, în spălător ........................................... Toţi învăţăceii săi rămân încre­meniţi... nu ştiau, ce vrea să facă... Apoi le au spălat la toţi picioarele şi le au şters cu ştergarul, cu care s’a încins . . . ....................................... După câteva minute a zis : »Şi voi curaţi sunteţi, ci nu toţi*.. .. .Şi a îmbrăcat haina şi s’a aşe­zat iar la masă....................................... învățăceii tremurau. ...Intr’un târziu adause : »Cei ce mănâncă cu mine pâine, a ridicat asu­pra mea călcâiul său«............................. Spaima apostolilor a devenit și mai mare..................................................... Iară Isus »s’a turburat cu duhul şi a mărturisit şi a zis: Amin, amin zic vouă, că unul d­etre voi mă va vinde pe minte..................................................... La aceste cuvinte : Pare că un ful­ger din cer trăsnise în mijlocul aposto­lilor.­.. Au amuţit De tot târziu revenindu-şi în fire unul dintre ei, pe care-l iubia Isus mai mult şi stetea cu capul plecat pe pieptul Mântuitorului, a îndrăsnit şi l-a între­bat : Cine e, Doamne ?........................ Isus a răspuns: Căruia îi voi da eu pâine şi întingând i a dat-o lui Iuda a lui Simon Iscarioteanul.................... Trei ani de zile de-a rândul a în­soţit Iuda pe Isus şi a suferit împre­ună cu dânsul toate ocările şi batjo­curile fariseilor şi cărturarilor, să în­ţelege, tot numai cu singu­rei nădejde, că di Cristos să va face regele evreilor şi pe el îl va face cel m­i mare dere­­gător şi atunci apoi îi va fi punga lui vecinie plină cu vârf şi îndesat... Dar dl Cristos habar n’avea de visul lui Iuda, ci spunea mereu: »îm­părăţia mea nu e din lumea aceasta«. Dela o vreme Iuda a început, să desnădăjduiască şi să creadă, că aceea ce el a urmărit, ca apostol cu dl Cristos, în veci nu poate ajunge ... Aici e, dragii mei, puntea, peste care trec toţi oamenii, cari să închină lui Mamona, cari să închină banului... Cu alte cuvinte: Văzând Iuda, că pe cale cinstită, slujind lui D-zeu, nu poate să-şi ajungă scopul, s’a hotărât să apuce pe cale necinstită şi să slu­­jască Satanei! S’a hotărât să vândă pe d­l Cristos fariseilor şi cărturarilor şi apoi aceştia la rândul lor să-l facă om bogat şi domn mare.......................... Aşa a şi făcut: Casierul apostoli­lor a vândut pe »Nevinovatul« lumii fariseilor şi cărturarilor făţarnici pen­tru bogate la sumă de 30 de arginţi. . Sfârşitul îl ştiţi: Iuda cel fără de lege în loc să ajungă om bogat şi domn mare, a a­svârlit punga cu cei 30 de arginţi spurcaţi ... şi s’a spânzurat! . . Dragii mei parohieni, Şi acum vaă întorc cătră voi şi repet cuvintele înţeleptului tuturor vreun dor: »Şi voi, curaţi sunteţi, ci nu toţi«. »Cel ce mănâncă cu mine pâine, a ridicat asupra mea călcâiul său«. . . »Amin, amin zic vouă, că unul din­tre voi mă va vinde pe mine* . . . . Iuda vânzătorul, Iuda trădătorul! ! Nouăsprezece veacuri s’au stră­­curat de atunci în învălmăşagul pes­triţ al vremilor şi n’a fost familie, n’a fost sat, n’a fost oraş pe lume, în care să să­i găsit un Iuda şi să nu fi trăsnit mai curând sau mai târ­ziu năpraznic fulgerul în mijlocul lor... In nouă spre­zece sute de ani tot omul, care a făcut ca Iuda, tot omul, care a îndrăznit, să-şi trădeze şi să-şi vândă biserica şi neamul, ca ruda a păţit......................................................... S'a spânzurat sau A fost spânzurat! ! * Doamne, Doamne! Nu ne lăsa...................................... Păzeşte strămoşeasca noastră bi­serică şi mult cercatul nostru neam românesc de oameni, ca Iuda vânzăto­rul, ca Iuda trădătorul............................. Amin. Dragii mei parohieni, Iuda avea o fire foarte ciudată. Ziua şi noaptea nu să gândia decât numai la bani şi iar la bani, la ranguri şi la măriri. Când a intrat în ceata apostolilor, i-a jurat dlui Cristos credinţă până la moarte cu gândul ascuns. Ca prin dl Cristos să ajungă om bogat şi domn mare. Potrivit cu firea lui el a şi ajuns casierul apostolilor, li plăcea, să facă tot geşerturi, să târguiască unele şi altele, iar cel mai drag lucru pe lume pentru el era punga cu banii; doria, să-i fie totdeauna plină cu vârf şi în­desat. De aceea, când Maria Magdalina a uns picioarele dlui Cristos cu mir scump şi le-a şters cu părul capului ei Iuda a făcut casiereasca observare: Pen­tru ce nu s’a vândut acest mir cu 300 de dinari şi banii să se fi împărţit să­racilor. Evangelistul Ioan adauge: Nu era doar grijă lui de săraci, »ci pentru că era fur şi pungă avea şi ce să punea intr’însa purta«. Ş­TIRI. —­1 Aprilie 1913. Un monument poetului Gem­a. Din Bucureşti ni se scrie: Un cerc de prie­teni şi admiratori ai poetului Cerna au luat iniţiativa ridicării unui monument pe mormântul poetului şi au deschis o lstă pe subscripţie în acest scop. Au sub­scris până acum d-nii A Mehedinţi 500, Emanoil Antonescu 500, I. Rădulescu Pogoneanu 500, Petre P. Negulescu 500, D. Evolceanu 300, I. Al. Brătescu Voi­­neşti 100, Al. Ţigara Samurcaş 300, C. Li­ţi­ca 300, C. Stere 100 lei. Humire. Din Graz ni se scrie: Când, med. Livu Câmpeanu, preşedintele so­cietăţii române academice »Carmen Sylva«, din Graz a fost num­t cu datul de 10 Aprilie a. c. medic auxiliar la clinica de chirurgie din Graz. Redeschiderea şcoalelor Albaneze. Din Belgrad se anunţă, că în urma de­mersurilor făcute de ministrul austro­­ungar, guvernul sârb a consimţit la redeschiderea, în ziua de 15 Aprilie, a şcoalel­r albaneze din teritoriile ocu­pate de sârbi. Aceste şcoli vor fi sub protectoratul austro ungar. Un an de la groaznica catastrofă a Titanicului La noapte se’nplineşte toc­mai anul de când »oraşul plutitor« Ti­tanic a fost înghiţit de valurile mării împreună cu atitea sute de pasageri, cari — în cea mai mare parte — fă­ceau o călătorie de plăcere din Sout­hampton, la New-York, fără să se gân­dească măcar la catastrofa ce aştepta pe acest colos plutitor, care, se credea că nu poate fi învins nici de furia şi nici de celelalte dificultăţi ale mărilor. Dar în noaptea friguroasă de 14 spre 15 a lunei Aprilie, Titanicul, lovit şi spart de blocul de ghiaţă — cu toate sforţările marinarilor — se lasă tot mai adânc în afundul oceanului, ducând cu el sutele de călători însălbătăciţi de groază. Blocul de ghiaţă trece nepăsă­tor, văzându-şi de dru­m, inconştient de catastrofa, ce o provocase, iar valurile mării, după ce au înghiţit atâtea vieţi şi comori, se domolesc satisfăcute, as­cunzând în afunzimea lor vaporul de­venit sicriu. Şi-n acest mormânt fără cruce, au fost îngropate de vii aproape o mie şi jumătate de persoane. Acum din prilejul împlinirei unui an de la această nenorocire, cea mai m­are în felul său; văduvele lui Jacques Fatrelle, Henry Harris şi Georg Thoma, toţi 3 periţi în noaptea amintită, vor pleca cu un yacht la locul unde soţii lor au perit împreună cu ceilalţi călă­tori, şi chiar la locul şi in ora în care s-a petrecut catastrofa, vor lăsa flori şi cununi în afunzimea oceanului, încoro­nând astfel mormântul comun al celor aproape o mie şi jumătate de nenoro­ciţi. Un nou record în aviaiiune Araita­eri s-a făcut peste canalul Mânecii pen­tru prima dată un zbor — dus şi în­tors — cu aeroplanul, având un pasa­ger şi fără să ateriseze Pilotul e avia­torul Gustav Hamer. A făcut ascenzi­­unea la Dover, cu un Bloriot, şi sburând la Calais, s-a îndreptat spre oraşul Dünkirchen, asupra căruia a făcut mai multe viraj­uri, apoi s a intors la Do­ver, planând la o înălţime de 3000 paşi. Aparatul a străbătut 120 mile en­gleze în 92 minute. Ţarul Rusiei va vizita Berlinul. »Le Gaulois« anunţă că ţarul Nicolae al Rusiei va veni luna viitoare la Berlin. In această căsătorie însă nu va fi în­soţit şi de ţarină, deoarece aceasta e în convalescenţă. Advocat roman In Visna. di Dr. Fierea Lupu şi-a deschis biroul advoca­­ţial în Viena (I, Singerstrasse 6). Dl Dr Florea Lupu este singurul advocat român în Viena. Grava acuza contra regelui Ni­chita. Cunoscutul publicist german, Max Harden publică în unul din ultimii numeri ai revistei »Zukunft« un articol infamant la adresa regelui Nichita al Muntenegrului. Publicistul spune, că regele Nichita, înainte de izbucnirea războiului, juca cu multă încăpăţinare la bursele din Paris şi Viena. Banca vieneză, cu care era în relaţiuni, juca speculând iar în vreme ce se făceau tratativele diplomatice, Nichita a anun­ţat banca despre ziua în care va începe războiul şi aşa a câştigat 4 milioane franci. Atât nu i-a fost de ajuns, ci s-a apucat de asediul Scutarilor pentru a stoarce puterilor alte 20 milioane. Afacerea câlugărului Palici. Am amintit la timp despre uciderea călu­gărului catolic Palici de cătră soldaţii sârbi. După cum se anunţă acum din Belgrad, biroul presei află din Djakova că făcându se autopsia cadavrului lui Palici de cătră trei medici, doi mun­tenegreni şi un sârb, în faţa conzuri­­lor, a sa constatat, că Palici a fost ucis de la o mare distanţă de ma­mul­te focuri, dar nu s-au găsit urme de lovituri şi baionete p lntru mărirea lui Dzeu. Ni se scrie: Dşoara Eugenia Pop a dăruit bi­­sericei gr. cat. din Ricini de Câmpie o perină de divan brodată, care s’a pus la loterie, cuprinzând 46 numeri, de câte 2 Cor. Avizam pe cei ce nu au putut participa la tragerea loteriei, că perina a câştigat-o dna Vic­toria Bogdan din Lechincioara, iar suma colectată de 92 Lei, s’a ală­turat la fondul pentru împodobirea bisericei noastre Adresăm mulţumiri dşoarei Eugenia Pop precum şi tutu­ror colectanţilor pentr­u acest dar făcut sfintei biserici. — Curatoratul bisericesc. Bande bulgare in ţinuturile ocu­pate de Greci. O scrisoare din Sa­onic cu data de 24 c. v spune urmă­toarele: Bulgarii din ţinuturile ocupate de greci sunt foarte nemulţumiţi de purtarea barbară a acestora. Mulţi din ei din ţinuturile Castoria, Cailar, Vo­­dena, Sâbâsco, Ghergheni etc. au eșit la munte formând ba­de, cari hărțuesc pe greci. Fontii voivozi, Leon­tief, Tanei etc. s’au pus în fruntea lor. Gu­vernul grecesc e foarte îngrijit de asta. Două divizii bulgare au sosit la Dalian (30 km. departe de Salonic) Grecii au pus în vedere bulgarilor, ca să nu mai transporte trupe în Salonic şi cât de curând să remită pe cele existente. Bulgarii, ca răspuns la toate astea, au spus că vor aduce şi funcţionari civili. Lumea consulară şi comercială e foarte îngrijită, mai ales că certurile dintre greci şi bulgari au ajuns la paroxism. Corul mănăstirii române din Alba Iulia aranjează un concert împre­unat cu producţiune teatrală Luni, în 28 Aprilie st. n. 1913 la doua zi de Paşti­, la sala cea mare a Redutei orăşeneşti, (Chiosc) sub conducerea d­lui învăţător Mihail Hurducaciu. Ve­nitul curat este destinat pentru sco­puri filantropice. Programul se alcătuieşte din co­ruri şi din piesa «O sambăt­ă noro­coasă« în 4 acte, de I­V. In fine: »Ta­­nasa Torailă la dispoziţie«, monolog predat de Iancu Perian. După producţie urmează dans. In pauză se va juca: »Căluşerul« şi »Bătuta«, împământenire. Din Bucureşti ni se scrie, că d-l Aurel Muşlea farmacist, fiul d-lui înv. î. I. C. Muşlea, a fost îm­pământenit de corpurile legiuitoare ale României, devenind cetăţean român. »Bravura« unui ofiţer rus- Baronul Kühne, locotenent şi aghiotant al co­mandantului circumscripţiei militare Ir­­katz, a pălmuit alaltaeri într’un resta­urant din Petersburg pe un chelner. Când publicul a luat partea chelneru­lui, ofiţerul a tras sabia. După­ ce i s’a luat sabia, a tras cu revolverul asupra publicului, care a început să fugă. A fost desarmat din nou şi arestat de către comandantul pieţii. Incidentul a produs o penibilă impresie în Peters­burg. Invitare la abonament. Ca l­a Aprilie 1913 se deschide un nou abonament la „Gazeta T­ransil­vaniei" pe cvartalul al doilea la care invităm pe toţi amicii şi spri­jinitorii ziarului nostru. Ii rugăm pe toţi a se îngriji de trimiterea la timp a preţului de abonament, ca să nu fim siliţi a sista trimiterea ziarului. Pe credit »Gazeta Transilvaniei« nu se dă la nime. Deşi »Gazeta« şi-a mărit formatul şi a introdus înbunătăţiri, împreunate cu mari spese, Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRAŢIA. Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. Sfinţire. Aflăm cu plăcere că d-l Nicolae Furnică, învăţător la şcoalele noastre primare şi când­ de preot a fost sfinţit omi de I. P. S. Sa Mitropoli­tul Ioan Meţianu întru diacon. Şedinţa festivă aranjată de so­cietăţile de lectură ale elevilor de la şcoalele noastre în sala cea mare a liceului — a avut o reuşită mulţămitoare A fost deschisă de dl prof. Dr. Ioan Iraciu, care a invitat elevii, ce părăsesc în acest an şcoalele noastre ca să grijească de caracterele lor şi să se uăzuiască ca prin munca lor să întreacă pe actualii dascăli în fapte fo­lositoare pentru neamul nostru. Corurile elevilor conduse de dl prof. G. Dima au fost ascultate cu interes, deşi s’au cântat şi bucăţi — colinde şi hore, — pe cari le am auzit acum 10—11 ani A plăcut conferinţa elevului Aurel Neguş, care cu pricepere a schiţat cu­rentele mai nouă din literatura ro­mânească. Elevul G. Russu încă s’a străduit ca să satisfacă publicul, dar n’a prea răuşit din motivul că în conferinţa sa a încercat să discute teorii cari pretind un studiu îndelungat ş’o espe­­rienţă temeinică ca să le poţi pricepe Ar fi fost mai interesantă o conferinţă, care ar fi tratat un sunet luat din vieaţa economică pură a neamului nostru. Poezia »Rugămintea din urmă­ a fost deadreptul nenorocit aleasă. E aşa de tocită această declamaţiune »Eşti schilav tot« !.. . Om cerşitor ... sună aşa de caraghios, de lugubru, parcă dintr’adins caută unii şi alţii ca să reflecteze prin prisma acestei poezii triste pe neno­rocitul nostru neam, fără un ideal mai înalt şi fără o mândrie mai pronunţată naţională. Convocăm de nou adunarea gene­ral a societăţii comercianţilor români di Braşov pe Duminecă în 7/20 Aprilie 1913 la 11 oare a. m. în cancelaria secretariului societăţii 1. Lengen, Ioan Săbădeanu, preşedinte. Epidemia porcină încetând pe te­ritoriul Braşovului tărgul de râmători se va putea ţinea. Apollo-Bioskop. Marţi şi Miercuri în 15 şi 16 Aprilie. Sălile unchiului Pagina 3 Duczi. Sviţera, iarna. O fată bine pă­zită (umor). Cel mai nou sláger: »Cea mai nouă metodă de cură a unchiului Duczi (umor). Părul minunat (dramă în 1 act). Cea mai frumoasă fotografie cinematografică : »Luptele inimii« (dra­mă socială senzaţională în 2 acte). A­­fară din program: Aventurile sub-loco­tenentului Brinken (mare dramă din viaţa ofiţerilor, în 2 acte). Joi şi Vineri program nou. Atragem atenţiunea asupra pu­­blicaţiunilor oficiului de date al oraşului de pe pag. 4. Cărţi şi reviste. Au apărut: „Volintirii* de Ion Dra­goslav, un splendid volum de peste 200 pa­gini, cuprinzând povestirile alese, pline de farmec ale unuia dintre cei mai de seamă povestitori ai noştri de azi. Dom­nul Ion Dragoslav, pe care şi publicul ardelean îl cunoaşte îndeajuns, mânu­­eşte cu o dibăcie neîntrecută condeiul şi îi reuşeşte să prindă în vorbe măes­­tre amintirile sale aşa de plastic, aşa de distractiv, cum dela nemuritoriul Ion Creangă n’a succes nici unui scrii­tor român. »Volintirul« a apărut în edi­tura »Librăriei Naţionale« S. Bornemisa din Orăştie şi se poate comanda pen­tru suma de col. 190 f­anco. »Misterul Poetului.* de Antonio Fogazzaro, cel mai splendid roman al marelui scriitor italian cu renume mondial, în care se zugrăveşte într’un mod fermecător iubirea platonică şi curată a două suflete, pe cari însuş Dumnezeirea le predestinează, ca să fie unul al celuilalt. E tradus de dom­nul D. Tomescu, redactorul »Luminii literare«, întru limbă plină de poezie şi neaoşă românească. A apărut în e­­ditura »Librăriei naţionale« S. Borne­misa din Orăştie şi se poate comanda pentru suma de col. 2­— franco. Din bibi. soc. »Steaua* au apărut următorii numeri: No. 29 Povestea Cerului de Victor Anestin, No. 30 Povestiri de I. Agârbi­­ceanu, No. 31 Roatele mai de seamă ale vitelor şi lecu­rea lor de N. Filip prof. de zootehnie, No. 32 Ostaşii noştrii, po­­esii de V. Alexandri, cu o precuvântare de Ion Kalinderu, No. 33 Poveţe asupra alegerii, îngrijirii şi mulgerii vacilor de lapte de N. Filip, No. 34. Istoria litera­turii române moderne (part. 1,1821-1866) de prof. N. I. Apostolescu, director de litere la Sorbona. ULTIME “STIRI. Ru­SCil­C, 13 Aprilie. Intr’un in­­terview recent Danev, vorbind des­pre rezultatul conferenţei din Pe­tersburg, a declarat, că România va căpăta Silistra şi o fâşie mai mică de pământ la coasta Mării­ Negre. Deşi ţin de nev­aste cererile României — a zis Danev, — to­tuşi trebuie să constat câ nu urăsc România, fiindcă ea, cu toate cere­rile ei nedrepte, a procedat cava­lereşte faţă de noi şi după păre­rea mea e cu mult mai la loc să onorăm pe un contrar-cavaler, decât pe un astfel de prietin, care ne fură. Pe lângă aceste noi suntem avi­zaţi la sprijinul României, căci numai cu ajutorul ei vom putea si ne validdăm voinţa noastră in Balcani. Proprietar: Tip. A. Mureșianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: loan Brotea. Cursul la bursa din Viena- Din 12 Aprilie 1913. Renta ung. de aur 4% .... 102.— Renta de coroane ung. 470. . . 82.20 Impr. căi­, fer. ung. în aur 3*/,% 72.80 Impr. căii, fer. ung. în argint 4° 0 84.60 Bonuri rurale croato-slavone . . 86.60 Impr. ung. cu premii .... 425.— Losuri ptr. reg. Tisei și Seghedin. 293.— Renta de hârtie austr. 4*/1# . . 83.45 Renta de argint austr. 4*/1# . . 83.45 Renta de aur austr. 4*. . . . 106.40 Renta de coroane austr. . . 83.85 Bonuri rurale ungare 3*/.. . . 73.35 Lozuri din 1860 ............................155.— Acţii de-ale Bâncei ung. de cred. 2055.— Acţii de-ale Băncei austr. de cred. 817.50 Acţii de-ale Băncei austro-ung. 624.40 Napoleondori.................................19.09*­. »Mărci imperiale germane 117.70 London vista...................................241.10 Paris vista.................................. 95 47^ Note italiene............................ 93.50

Next