Gazeta Transilvaniei, iunie 1913 (Anul 76, nr. 119-141)

1913-06-01 / nr. 119

tractează adulterul cel mai neruşinat­­ şi se desbracă oamenii pe scenă, ba se­­ aşează chiar în pat; şi culmea, danţul modern, baletele, — despre acestea mi-este imposibil să vorbesc... Este foarte firesc prin urmare, că întorcân­­du-ne săturaţi acasă, cu fantazia îm­bolnăvită, cu otrava asta condensată în suflet, şi cu nervii ruinaţi, să nu mai fim capabili de nici o muncă serioasă, ci veşnic nemulţumiţi şi nefericiţi să ne mutăm de colo dincolo, căci lucru­rile acestea de bună seamă nu le avem nici la Braşov, nici la Sibiiu, şi nici la Pecica.... Aceasta este strălucita, falnica şi poleita civilizaţie occidentală modernă cu care ne batem pieptul, în toată go­liciunea ei!... Să mai cutezăm deci a afirma, că fără acest bagaj de escitare senzuală modernă nu poate esista cultură ade­vărată? Lucrul acesta însă îl poate afirma numai acela, care şi-a închis de­finitiv sufletul, şi şi-a astupat urechile în faţa unui glas mai sănătos, ce-ţi strigă din toate puterile să te despr­e­­teceşti odată, şi să te întorci pe căra­rea cea adevărată. Astfel se naşte acea nenorocită tragedie sufletească, şi astfel prăpastia descrisă între noi şi popor, devine tot mai largă şi mai ameninţătoare... Mi se va face însă observarea, că şi poporul, când se va cultiva o să guste produc­tele artei şi culturii moderne, pe cari le pricepem azi abia noi, cari am stat o serie de ani în străinătate! Dar afir­marea asta este cu atât mai false, cu cât ştim mai limpede, că cele mai multe din operele de artă ale claselor sociale stăpânitoare, adecă poezii, ode, cantate, pastorale, drame şi simfonii, ce-au însufleţit odinioară pe oamenii aşa zişi cultivaţi şi instruiţi, nici când mai târziu n’au fost înţelese de mas­­jele largi ale poporului, ci au rămas tot ce-au fost, şi anume, un mijloc de distracţii a oamenilor bogaţi de-atuncia, — şi au putut avea importanţă numai pentru ei. Lucrul acesta se poate spune exact şi despre arta timpurilor noas­tre. Felul cum se scrie azi, cum se pictează, cum se compune, cu un cu­vânt, cum se face artă, este atât de esclusiv numai pentru o singură clasă socială, adecă a bogaţilor, încât dacă am da ocazie în timpul liber şi munci­torilor şi ţăranilor a vedea, a ceti şi a auzi toate acelea ce se socotesc azi de floarea artei, în cazul acesta poporul, în măsura categoriei de muncitori şi nu a unor oameni ce n’au de lucru şi cu gustul depravat, n’ar înţelege abso­lut nimic din arta noastră intelectuali­­zată, sau chiar şi dacă ar­e să înţe­leagă ceva, nu numai că nu i-ar e­­mancipa sufleteşte, partea cea mai mare din aceea ce-a înţeles, dar i-ar strica tot ce s’ar mai afla bun în el. Aşa încât pentru un om sincer şi care cugetă, nu poate exista nici o îndoială, că arta oamenilor bogaţi nu poate fi nici când şi arta poporului! Iar dacă ea nu poate deveni arta poporului în­treg, în cazul acesta există numai două posibilităţi şi anume, că sau arta mo­dernă nu este atât de importantă după cum se trâmbiţă în lume, sau arta pe care o numim noi artă nu este acest lucru important. Această dilemă este nerezolvabilă şi dacă tot cearcă s-o tălmăcească unii oameni din toate ţe­­rile Apusului, o fac îndrăsneţ şi fără multe scrupule, simplu numai prin ne­garea dreptului masselor poporului de-a se ospăta la masa copioasă a artei ! Aceşti oameni se exprimă direct şi pe faţă că părtaşii »frumuseţii mai supe­rioare«, adecă a celei mai supreme de­lectări artistice sunt numai aşa numi­ţii »suflete frumoase« după cum i-a botezat romantică sau »supraoamenii«, precum i-a numit Nietzsche, ceilalţi însă turma brutală, care este incapa­bilă de-a avea sentimentele acestea, adecă de a se delecta, trebue să ser­vească oamenilor mai superiori şi cari pot gusta productele artei superioare. Oamenii aceştia au cel puţin o calitate: sunt sinceri şi recunosc pe faţă că arta nu se potriveşte cu nasul mojicilor şi cu sufletul lor abrutisat... Alţii sunt cu mult mai răi şi îşi bat chiar joc! Am ajuns deci la finea articolului, ce n-are pretenţia a fi complet. Am arătat pe scurt că platforma culturii moderne intelectualizate, nu este clă­dită pe temelii chiar atât de solide, în­cât să nu poată fi aruncată în aer cu dinamita iubirii deaproapelui şi a ega­lei îndreptăţiri la adevărata cultură a tuturor oamenilor şi a tuturor classe­­lor sociale, am arătat cât de neîndrep­­tăţită şi lipsită de importanţă este ruptura sufletească pe care­ o produce în suflet cultura Apusului. Dacă ne am da silinţa şi-am năzui să fim sinceri ar trebui să recunoaştem însă tocmai contrarul. Sunt oameni cari neagă arta, dar evident că n-au dreptate, deoarece neagă aceea ce nu se poate nega, adecă unul din mijloacele necesare ale so­cietăţii, fără de care n-ar putea vieţui omenirea. Dar nu mai puţin n-au drep­tate acei indivizi din pătura civilisată a Europei, cari aproabă ori şi ce artă, îndată ce serveşte frumosului, sau cu alte cuvinte dacă produce oamenilor plăcere... Gândiţi-vă un moment la munca ţăranului, cugetaţi-vă că dacă este po­sibil a asculta muzica gravă din »Tris­tan şi Isolde«, treime a mulţămi numai îndelungei răbdări a acestui înjugat şi gândiţi-vă că toate baletele şi toate femeile unde de pe pânze nu s-ar pu­tea mântui dacă n-ar munci ţăranul, gândiţi-vă la toate acestea şi nu veţi mai avea în veci în faţa lui »repulsiuni es­tetice intelectualizate«!... Peninsula Balanică. De V. Diamand, XIX. Conţinu cu catalogul celor ce s’a jertfit dintre Aromâni: Leonida Cara­­mei din Pieasa, Lachi Stame (fee.) din Cruşova, Lazar Duma (inspector) din Pisudeni, Mitra Vani, Mitra Minciu din Huma, Mihali Silieo din Patricina, Mi­hali Panaia, Miti Tasi, Mihali Jugea din Paticina, Mihai Paciurea din Aerolivadi, Fraţii Mantaua din Hrupişta, Mitu Al­­coominici­,din Gramaticova, Mihali Raia, Mitra Petco din Livezi, Manole din Mo­nahii, Mihali Hadji-Zaru din Lugunţa, Mitrocu din Caterina, Mihadoş din Tu­­rio, Milik Todi din Ţărna-Reca, Mus­­taca George din Lucoviţa, Mihai­uş Măr­găriţi din Gh­emaia, Matacul din Hru­pista, Matuţu Iotica din Abela, Nicola Ghiani din Huma, Nasta din Abela, Nicola Pepeiu din Veria, Nestor Iotir, Nicola Smileu din Huma, Nicola Petcu din Livezi, Nicola Can­ori din Selia, Nicola Apostolina din Perivole, Nicola Ioga din Clisura, Naşeu Topuzi din Cruşova, Nicola Vangheli din Paticina, Nasta Hasap din Abela, Nasu Torbu din Gopeşi, Nicola Sion din Ochrida, Nili Vas­lorganda Veria, Nicola Ghioti din Papadia, Nicola Vlahu Paza din Veria, Nand Pena şi soţia din Nepeşca, Nachi Cardula din Cruşova, Nachi Ta­­şula din Sporliţa, Nicola Papa Nastas din­ Pleaşa, Nacu Târţeret din Negovan, Nicola Mata din Lumniţa, Nicola Duca din Turia, Nicola Zarcade din Veria, Nachi Nasica din Sinnai, Nicola Cuţu Petre din Hrupişta, Naşi Druia din Băeasa, Nacu Mihu- Leacu din Hotiştă, Proţa Petre din Huma, Papa Nocea din Veria, Paia Tumana din Hrupişta, Papa Sterie Ni­cola din Veria, Papa Biza din Abela, Papa Teodor din Perivole, Papa Teo­­dise fraţii, Papa Hristu din Negovani, Petre Muzichiar din Coriţa, Pericle Pu­­corea din Perlepe, Tetraşincu Nicolae din Cruşova, Pida şi fica sa din Maga­­rova, Steriu Catolicu din Doliani, Statu Dicea din Hrupista, Saşameti Panaioti din Abela, Sofia MiţiTaşi din Paticena, Sdrula Petu din Perivole, Spiru Costuri din Coriţa, Sotir Turchioti din Turio, Steriu Papa din Abela Ştefan Manu din Bekamen, Steriu Apostolius, din Perivole Stati Mula, Sterie Cicoti din Nevesca, Tanasi Dinciu, Traian Petco Tachi, Vani din Humo, Toti Iuti­cu, Toti Ciapara, Toti Beza Ciacu, Toti Tuliu, Tega Beza din Abela, Tatu Pasichi din Livezi, Tutu Vrano, Toti Iana Chirano din Veria, Toma Vangheli din Petrenia, Toti Iotu din Avdela, Tase N. Ghiorghoehi din Veria, Tanciu din Luminţa, Traian Pa­leva din Tarma-Beca, Taşcu Doaga din Cruşova, Toni Papa din Abela, Th­rniu din Turia, Tuţu Longa din Melichi, Tegu Toni Poliura din Lipoş, Tanase Tanoţoco din Veria, Toma Vangheli din Cruşova, Toma Pavle din Magarova, Tomaidi Şomu din Negovani, Tanase Bajdechi din Nipopole, Toma Nicola din Cruşova, Vasile Statu din Turia, Vani Daţu, Vani Somilou, Vani Tatu din Huma, Vangheli Neroş din Paticina, Vasile Zarma din Abela, Vani Petre din Birislov, Vani Gopo Dimitri din Tarno-Beca, Vangheli Anastasi din Cru­şova, Vangheli Niculceanu din Bekamen, Steriu Dida din Magarova, Vasile Ia­­cachi, Selia Vanciu, Nicola Ilie din Cru­şova, Zisi Bajică din Turia, Zicu din Papadia, Zisulia din Băeasa, Tegu Dob­lica, Vasile Ci­ru Miltiadi Papari şi Anastasi Bocu din Xerolivadi. Toate asasinatele din anii 1905, 1906 şi 1907 s’au făcut chiar cu ştirea şi aprobarea guvernului grec, şi aceasta se poate vedea din declaraţia d-lui Rău­ pe atunci prim-ministru al Greciei, la protestările ministrului român dela Atena. Iar despre ‘participarea militarilor greci în bandele de Antarţi, ne dau do­vadă câteva rapoarte din cartea al­bastră a Angliei şi din cea galbină a Franţei, precum raportul ministrului Angliei din Atena către Marchizul Lans­­downe cu data de 24 Aprilie 1905 cum şi un alt raport tot cu data de 24 Aprilie. ŞTIRI. I 31 Maiu 2913. Erată- In primul nostru de ori, din neobservarea culegătorului, a rămas în şirul al 3 lea, col. I, cuvân­tul „mii“ afara. Acest şir să se cetească deci: „aproape 70 mii kim. □.« »Agitaţii?« — SU forţa. Am amin­tit la timp, că patrioţii ţărei ungureşti, cari în toate manifestăţiunile noastre pentru apărarea legei şi limbei româ­neşti nu văd decât »agitaţie« — au în­ceput luarea de interogatorii tuturor membrilor din comisia de 50, exmisă din congresul Românilor gr. cat. ţinut la Alba-Iulia. Precum suntem informaţi, tot în sensul acesta i s-a luat zilele a­­cestea un interogatoriu d-lui advocat Dr. Romul Boilă din Diciosânmărtin. Intronire­nologia la Subscrisul, sin­gurul care petrec în Blaj, dintre con­­scolarii mei, cari am terminat si am depus maturitatea la gimnaziul arhiepis­­copesc român gr. cat. din Blaj, cu finea anului școlar 1887—1888, convoc prin aceasta pe foştii mei colegi la o con­venire aici în Blaj, după despărţire de 25 ani. Ziua am statorit-o pe noi în 26 Iunie st. n. 1913. Doresc să ne vedem cât mai mulţi! —­li­niu Brut Micu, di­rectorul cancelariei metropolitane. Examenul de maturitate la gimna­ziul ăla Bu­jj s-a ţinut în zilele de 2—11 Mai. S-au supus examenului verbal 62 inşi, dintre cari au trecut examenul, cu eminenţă 12, cu bine 4, au fost decla­raţi maturi 33 şi au fost relegaţi la examenul repetitor din câte un studiu 13 inşi, întâmplare sau reavoinţă ? Ni se scrie: Dorniţele suprem din Bistriţa a organizat Duminecă o serbare poporală pe promenada oraşului Bistriţa, desti­nând profitul serbărei pentru un sana­­tor de tuberculoşi. Inteligenţa română, ca totdeauna,­­ a dat tot sprijinul par­ticipând şi ca privitori în număr con­­siderabil şi luând parte şi la aranjare. Dar în ziua serbării am rămas conster­naţi de constatarea, că atât muzica mi­litară cât şi taraful de lăutari ce a cân­tat de la 2 d. a. până la 8 oare seara acolo, nu a executat nici o singură cân­tare românească. Nu ştim dacă a fost aceasta numai o întâmplare sau a fost pusă la cale? E bine să remarcăm acest fapt pentru ţinuta noastră în viitor, iar pe aranjori îi sfătuim să pună mai multă atenţie la astfel de ocazii, să mulţumească pe toţi cei cari le dau sprijin atât moral cât şi bănesc. Dreptul de vot al femeilor î­n Nor­vegia. Din Cristiania se anunţă, că în şedinţa de alaltaeri a Storthing­ului s’a hotărât ca­­femeile să se bucure în acelaş raport de dreptul de vot politic ca şi’bărbaţii. Expoziţie de copii in Pianul de sus. Conformându se programului său de lu­cru, comitetul central al Reuniunei rom. agricole sibi­ene, în scopul aranjării ex­poziţiei de copii a 8-a, s-a adresat pri­măriei comunale din Pianul de sus, cu dorinţa ca această expoziţie să se a­­ranjeze în comuna amintită. Femeile in serviciul armatei. Din Paris se anunţă: Lunile trecute, când statul-major austro-ungar hotârâsi să angajeze 40 oficianţi-femei în birourile militare, — d-na Dieulafoy, una din pu­ţinele femei pariziene, care cu conce­siunea autorităţilor poartă haine de bărbat, s-a adresat ministrului de ex­terne francez, cu rugarea ca şi în Fr­anţa să fie primite femeile ca oficianţi în birourile ministerului de războiu. Peste 800 de femei s-au alăturat acestei ce­reri, oferindu-şi serviciile patriei şi au rugat totodată pe d-na Dieulafoy să stărue intr-aceea ca în caz de războiu toţi oficerii şi suboficerii de la inten­­danţă sa fie înlocuiţi cu femei, ca în felul acesta să se poată mări numărul luptătorilor. D­na Dieulafoy a mers a­­cum cu un pas mai departe. A cerut ministrului de războiu să înfiinţeze un curs pentru instruirea femeilor în afa­cerile de cancelarie, aşa ca femeile ca­pabile, cari vor obţinea diploma acestui curs, în caz de războiu să fie chemate şi obligate a se prezenta în serviciu, in felul acesta toţi ofiţerii şi suboficerii din birourile militare — în număr de vre­o 4000 ar putea fi trimişi pe timp de războiu în şirurile celor che­maţi să-şi verse sângele pentru patrie, adecă acolo — unde femeile, cu toată însufleţirea lor, nu se îmbulzesc. Ziarul lui Redl. In Viena se vor­beşte că la locuinţa din Praga a colo­nelului Redl a fost găsit un ziar, în care colonelul îşi însemnase exact da­tul şi toate documentele pe cari le vân­­duse statelor streine. Cu ajutorul aces­tor însemnări comisia de anchetare a putut stabili corect, cari sunt secretele militare vândute de colonelul trădător. După Francezi — Nemţii, in adu­­narea "ligei naţionale germane pentru „ apărarea mamelor", care a avut loc alaltaeri la Berlin, Silbergleit, directo­rul oficiului statistic, a ţinut o confe­­renţă, în care a destăinuit lucruri sur­prinzătoare pentru Germania. Conferen­ţiarul a spus, că de decenii de-a rân­dul numărul naşterilor în Germania e în uimitoare de creştere, aşa că propor­ţia se apropie cu paşi repezi de tristul rezultat al naşterilor din Franţa. Până când în Germania la anul 1820 se ve­­niau 44 naşteri pe 1000 locuitori, în anul 1876 numărul naşterilor a scăzut la 40, iar în 1912 la 29. Faţă cu aceasta numărul naşterilor în Austria e de 34, în Italia 33 şi în Rusia 47 pe miea de locuitori. In Franţa se ştie că pe 1000 locuitori se vin 20 naşteri, iar în anumite părţi ale Germaniei, în oraşe mai ales, numărul statisticei naş­terilor abia ajunge la 17. Conferenţia­rul atribue această decreştere cauzelor economice şi sociale. Un alt vorbitor a atras atenţia asistenţei de la această adunare, asupra faptului, că an de an femeile germane trec în Franţa, unde nasc în secret, iar copii şi-i lasă în grija institutului francez »Assistance Publique«, căre­i creşte — francezi. In felul acesta mamele germane nasc băeţi pe seama Franţei, fapt care ar trebui împiedecat de statul german. Amândouă aceste conferinţe au stârnit o mare surprindere şi sunt vii discutate în pressa germană. Ştiri mâniate. Pe­­­când ministrul preşedinte englez Asquit vorbia în ca­mera comunelor despre legea financiară, un om de pe galerie a aruncat asupra lui un coş, care, din întâmplare nu l-a nimerit. Pe când servitorii îl scoteau pe atentator afară din sală, acesta în­cepu să inzulte pe preşedinte, împrăş­tiind totodată hârtii cu inscripţii insul­tătoare la adresa lui. Se crede că făp­tuitorul ar fi un aderent al sufragetelor. — Studentul de 18 ani Zegala de la institutul pedagogic din Lemberg a ucis cu focuri de revolver pe profe­sorul de literatura polonă Gutkovski de la acel institut. Studentul a fost a­­restat; dânsul comisese acest omor fi­indcă profesorul îi dăduse calcul slab. — Poliţia din Dobriţin a fost în­­cunoştiinţată din Neoplanta, că din ţi­nuturile contaminate de holeră ar fi călătorit la Dobriţin, individul Fr. Honti. Cu toate cercetările poliţiei din Dobriţin, pasagerul periculos n-a putut fi încă găsit. Reuniunea română de gimnas­tică şi de cântări din Braşov. * » Programa­ reprezentaţiunilor de operă, cari se vor da în hala festivă de sub Straje Luni în 3/16, Miercuri în 5/18 şi Vineri în 7/29 Iunie 1913, cu preţioasa conlu­crare a doamnelor: Veturia Triteanu, ii. Jen­a Jiga şi a domnilor: Ştefan Măr­­cuş şi Gheorge Folescu, cântăreţi de operă Cor: Corul reuniunii. Orchestra: Capela orăşenească întărită prin mai mulţi iubitori de artă. Dirigent: Prof. George Dima. Începutul la 8 oare seara. „Cavalleria rusticana " (Cinstea ţărănească) Operă într’un act întocmită după drama lui G. Verga de G. Targioni-Tozzetti şi G. Menasci. Traducerea în rom­â­neşte de Ştefan Iosif. Muzica de Pietro Mas­cagni. Regisor H Burhardt Persoanele: San­cuzza, o ţărancă tinără: D na Ve­­turia Triteanu. Turiddu, un ţăran tânăr : D-nul Şte­fan Mărcuş. Lucia, mamă sa: D-na Elina Jiga. Alfia, un cărăuş: D-nul George Fo­lescu. Loia, nevasta sa: D-na Marioara'Moga. Ţărani, copii. Actul se petrece într’un sat sicilian. Acestei opere premerge : „La Şezătoare " Icoană din popor cu cântece şi jocuri într’un act de C. Sandu-Aldea şi I. Borcia Muzica de Tiberiu Brediceanu. Regisor Au­el Bănuţiu. Persoanele: Ileana , D-na Veturia Triteanu. Sorin: D-nul Gheorge Folescu. Mama Dumitra: D na Marioara Moga. Moş Marin: D-nul Gheorghe Mercheşan. Radu: D-nul Romul Ardelean. Letca Chiva : D-na Maria Popescu. Marioara: D-şoara Marioara P. Dima. Stan : D-nul Radu Prişcu. Fete, flăcăi. Lăutari. Decoraţiile la ambele piese de G. Burhardt. Broşura cu textul operei * Ca­valleria rusticana*, pre e­­nomis nece­sar pentru înţelegerea­ deplină a acţ­u­­nei, se află de vânzare pentru preţul de 20 fileri la librăria Zeidner. Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. Ordinea Examenelor publice de maturitate şi de clasă de încheiere cari se vor ţinea cu elevii şcoalei co­merciale superioare gr. or. române la finea acestui an şcolar este următoa­rea : Examenul de maturitate va avea loc în zilele de Joi în 13, Vineri în 14 şi Sâmbătă în 15 Iunie v. a. c. în loca­lul şcoalei. Examenele de clasă se vor ţinea în sala clasei a doua anume: Mercuri, în 19 şi Vineri în 21 Iunie v. cu cl. I. comercială, iar Joi, în 20 şi Sâmbătă în 22 Iunie v. cu cl. II comercială dela 7—12 ore a. m. Luni, în 17 Iunie v. a. c. la 7 ore dimineaţa va fi examenul verbal cu privatiştii clasei I. şi II. comerciale. Sâmbătă, în 29 Iunie v. după serviciul divin, la care vor participa toţi elevii şi profesorii, se va încheia în mod so­lemn anul şcolar 1912-1913 în edificiul şcoalei. Băile Eforiei şcol, din loc vor fi închise pe ziua de 2/15 iunie a. c. (ziua I-a de Rusalii). Pentru masa studenţilor români a donat banca »Veneţiana« din Vene­ţia inferioară suma de 40 cor. Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţămite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov. Din negrija părinţilor. Un copil de un an şi jumătate al lui. Nicolae Rogozea din Codlea se juca prin casă şi in absenţa părinţilor a căzut intr-un ciubăr cu apă. Până când a dat mam­ă­­sa de el, nenorocitul murise. Opera »Tannhäuser« a fost repre­zentată ori pentru prima­ oară de cătră reuniunea germană de cântări din loc »Kronstädter Männergesangverein« sub dirigenţa măiastră a d-lui Richter şi cons­tatăm cu plăcere, că reprezentaţiunea acestei mari şi grele opere wagneriana a avut un succes desăvârşit. Corul pu­ternic şi bine disciplinat, peste 130 per­soane, a cântat frumos şi cu precizi­­une. A impresionat cu deosebire pu­ternicul cor al peregrinilor. Solistele Schabel Zoder (Dresda) Elene Honiber­­ger şi soliştii d-nii Heerman (München) şi Orendt (Sibiiu) au escelat in rolurile principale. Dintre soliştii braşoveni s’a remarcat cu deosebire dl W. Knopf. Scenerie potrivită şi regisare pricepută. Orhestra oraşului s’a purtat foarte bine. Reprezentaţiile viitoare Sâmbătă şi Duminecă seara. Urania-Kino. De Rosolii, în zilele de Duminecă şi Luni, se va reprezenta în stabilimentul Urania-Kino un pro­gram deosebit de atrăgător. Programul îl vom aduce în unul de mâne. Budapesta 13 Iunie. In juriul ce a fost ales ori de cătră Ca­mera ungară ca să judece chestiile da incompatibilitate a deputatului Lukacs fostul prim ministru şi a deputatului Maer, a fost ales și de­putatul român Theodor Mihali. Juriul cu o majoritate de 11 voturi a hotărât că aici nu e caz de incompatibilitate, numai un singur vot, acela al d-lui Theodor Mihali a fost contra d­eciziunei juriului. Budapesta, 13 Iunie. In mi­nisterial de justiţie se lucrează cu mare zor la o lege de pressă, în care guvernul prevede cele mai draconice măsuri în contra pressei opoziţionale şi naţionaliste. Budapesta, 13 Iunie. In şe­dinţa de an a camerei magnaţilor, dup­ă prezentarea guvernului Ti­sa, magnaţii Hadik şi Pronay au a­­tacat noul guvern comparând ac­tele guvernului Lukács şi Tisza cu faptele nebune ale Iacobinilor. Budapesta 13 Iunie. In şe­dinţa de azi a camerei a fost prezentat şi motivat un aspru pro­iect de lege în contra violării re­gelui şi a atacurilor contra regali­tăţii. Prezident al camerei a fost ales Beöthy P. Belgrad, 13 iunie. Sârbia a acceptat arbitragiul Ţarului. Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responzabil: loan Brotea. Cursul la bursa din 7isaa-Din 12 Iunie 1913. Renta uag. de aur 4% .... 98.55 Renta de coroane ung. 4%­­ . . 91.30 Impr. căii. fer. ung. în aur 3­2% 72.55 Impr. căii. fer. ung. în argint 4° 0 82 85 Bonuri rurale croate-slavone . . ..— Impr. ung. cu premii .... 416.— Losuri ptr. reg. Tisei și Seghedin. 281.—

Next