Gazeta Transilvaniei, iulie 1913 (Anul 76, nr. 144-166)

1913-07-04 / nr. 144

Nr. 144--1878. a A 3 ET A T R A N 8 I LVAHU­L cupă în mare măsură opinia publică franceză. Cauza principală a depopulariza­­ţiei franceze este, că numărul naşteri­lor e mai mic întotdeauna decât cazu­rile de moarte. D. e. la 1872 numărul naşterilor a fost în Francia de 966 mi?. De atunci acest număr scade constant. La 1902 naşterile au fost de 845 mii, la 1911 numai de 732 mii etc. Pe câte 10 mii de locuitori în Francia se revin 208 naşteri. Acesta e cel mai mic nu­măr de producţiune, căci în Anglia nu­mărul naşterilor este 275, în Italia 325, în Germania 335, în Spania 341, în Aus­tria 350 şi în Rusia 486. Prezidentul oficiului de asigurare socială, Bertou a calculat, că dacă ra­porturile nu se schimbă, după una sau două generaţii poporul francez de 40 milioane se va reduce la 10 milioane. E natural, că pentru impedecarea depopularizaţiei se fac fel de fel de pro­iecte şi cercurile competente se intere­sează mult de acest fenomen periculos. Unii au făcut planul că fiecare tată de familie, lipsit de avere, care are mai mult de trei băieţi, să primească de la stat o remuneraţie anuală de 60 cor. de fiecare băiat. La văduve această remuneraţie s’ar da deja şi la al trei­lea băiat. In sensul acestei legi statul ar avea să jertfească pentru sporirea populaţiunii cam 40 milioane de eor. pe an. Un alt proiect, mai practic, a fost primit de camera de asigurare socială. Acest proiect se bazează pe principiul de­ a premia naşterile. La naşterea bă­iatului al patrulea părinţii au să pri­mească un premiu de 500 cor. Mama, cu opt băiaţi are să pri­mească o rentă anuală de 1000 cor După un calcul făcut anticipativ, Fran­cia în chipul acesta ar avea pe an cu 80 mii mai multe cazuri de naştere şi aceste ar costa statul 126 milioane de franci pe an. Suma aceasta nu e atât de mare, căci se știe, că statul contri­­bue cu sume considerabile, cu mili­oane, d. e. pentru promovarea prăsirii cailor. Spe e recerute s’ar acoperi din darea, ce se va lua dela hurlaci,sule la familiile fără băiaţi­ s’au numai cu un băiat. In sensul acesta a făcut guvernul francez proiectul, pe care l-a votat camera. El speră, că a nimerit cea mai potrivită cale și a aflat mijlocul cel mai cu efect — banul — ca să sal­veze Francia de pericolul depopulari­­zării. Viitorul apropiat ne va arăta în­tru cât se va valora acest mijloc faţă de fenomenul scăderii poporaţiunii, un fenomen mai rar în viaţa popoarelor. In atenţiunea abonaţilor noştri. In vederea evenimentelor mari de la ordinea zilei şi cu deosebire în vederea ope­raţiunilor armatei române pe teritoriul bulgar am angajat un curier special, cu ajutorul căruia sun­tem în plăcuta poziţie de a aduce un „Gazeta Transilvaniei“ zilnic ştirile cele mai nouă şi autentice, cam­ în aceiaşi zi apar şi la Bucureşti. Faptul acesta este cu atât mai important în aceste zile pline de a­­vânt naţional, cu cât în urma cen­­surei severe a guvernului român ser­viciul informativ prin telegrame sau telefon este aproape imposibil. Suntem convinşi, că ştim, noştri abonaţi vor şti să aprecieze jertfele mari ce le aducem pentru obţinerea acestui serviciu informativ prompt. In acelaşi timp îi rugăm să recomande ziarul nostru spre abonare în cercuri cât mai largi, iar pe restanţierii îi rugăm să se grăbească cu reînoirea abonamentului pentru a nu li se în­trerupe trimiterea ziarului tocmai în aceste zile agitate. In chioşcul de ziare din Sibilu Hermina Frank, strada Cisnădiei se află de vânzare zilnic dimineaţa cel mai nou număr din »Gazeta Transil­vaniei« INCHIBEŢI TISCHT OTTO, inventator şi GURA dacă ai dinţi urâţi cumpără-ţi un tub de pastă de dinţi din cărbuni de tei " „REFORM“ cu 70 bani. — Folosind-o 8 zile vei avea dinţi albi ca zăpada. A liinal iTk t* l'l a o I a ŞÎ spune-i ori şi cui, că acest minunat preparat l-ai cumpărat în prăvălia £\. I U li vl V UII Iv lui E. A. Orendi şi drogueria Lang şi Theil iu Târgu Grâulu eselusiv singurul fabricant, farmacia „Orangyal“ în Tatrang, comitatul Braşov. — Laborator chemic. — Singurul preparat care nu atacă detif şi Complicaţiunile Balcanice şi România. Un amic din Italia ne trimite ziarul italian »La Patria, il Redo del Carlino», ce apare la Bologna. Ziarul publică, cu titlul de mai sus un articol, de Roberto Fava, în care se a­­rată importanţa României în complica­­ţiunile actuale din Balcani, remarcând atitudinea corectă şi rezolută a României. Accentuiază, că mobilizarea a pretinso chiar poporul, dovadă entuziasmul ge­neral, ce stăpâneşte în teagă ţara. »Ro­mânia — zice M. Fava — se ridică muit preste statele Balcanice; ea are o poporaţiune unitară, cu iubire ferbinte de patrie, gata la toate sacrificiile pen­tru onoarea şi mărirea naţiunii«..... ŞTIRI. — 3 Iulie 1913. Pustiirile potopului. Ni se scrie din Maramurăş. Din 10 Iulie începând co­mitatul Maramurăşului este un ade­vărat cuib de mizerie. Asupra ţinutului se ţin lanţ potopurile şi pustiirile. Întreg comitatul a fost o mare de apă, în urma retragerii căreia, au fost ni­micite şi lăsate în mizerie 50 de co­mune. Pagubele sunt incalculabile. Peste 80°­0 din recolta comitatului a fost pus­tiită de furia apelor, cari au făcut ne­­roditoare pe ani de zile ţinuturi întregi, mnămolindu-le şi acoperindu-le cu prun­­diş şi pietrii. Drumurile sunt atât de stricate, încât nici până la toamnă nu vor putea fi aduse în ordine. Pustiire şi lacrimi prin toate părţile, întreg Maramurăşul e o adevărată vale a plângerilor. Râul Rona a stins şi 10 vieţi omeneşti. Populaţia nenorocită îşi plânge disperată soarta şi ajutorul nu vine din nici o parte. Ministrul de interne s’a interesat prin vicecomite, dacă poporul are lipsă de ajutor, şi — îţi stă mintea ’n loci— vicecomitele in loc să răspundă la întrebarea ministrului, se plânge că «podurile­ şi drumurile« şi «drumurile şi podurile« au suferit mari stricăciuni, fără însă a aminti ceva de neagra mizerie a poporului disperat. Din Alba-Iulia se anunţă, că o mare parte a oraşului, afară de oraşul intern, a fost acoperită de apă. Murăşul s’a revărsat cu atâta furie şi atât de repentin, încât o mare parte a populaţiunei nu­mai cu ajutorul luntrilor s’a putut salva, părăsindu-şi locuinţele. Mulţi, numai -JöFföfiys» -au­ evacuat­­locuinţele; mai multe case au fost prăbuşite. Apa a străbătut chiar şi pe fereşti in unele lo­cuinţe mai jos situate, pagubele sunt colosale şi tot aşa mizeria la care au ajuns cei năpăstuiţi. Circulaţia prin părţile acoperite de apă o mijlocesc soldaţii cu luntrii. Corespondentul din Bistriţa ne scrie: Fiind în părţile muntoase ale Bâr­­găului o rupere groaznică de nori, şu­voiul de ape a potopit toate comunele din preajma păraelor. Bistriţa furioasă a eşit din matcă, măturând toate po­durile şi cauzând pagube de mii cor. In Bistriţa a rupt ţevile de apaduct şi toate trei podurile. Potopul a rupt ţărmurii, a­­­inundat casele din apro­piere, surpând şoproane, măturând gră­dini, mutând ţărmuri. Traseul căii fe­rate e nimicit pe întinderi mari. Şere­­ţelul e sub apă, poporul şi-a părăsit locuinţele. De noi nu avem nici o co­municaţie de tren, suntem isolaţi, nu primim poştă. E jale şi mizerie pretu­tindeni. Din Sieu apa năvalnică a dus vre-o zece case. In comune săseşti a ieşit miliţia dând ajutoare ; comunele româneşti sunt reduse la ajutor propriu. Cărămidarilor din Bistriţa le-a măr,urat apa grădinile. Victime până acum nu sunt. Se lucră foarte încet pentru rea­ducerea în ordine şi repararea căilor de comunicaţie. Convocare. Comitetul despărţă­mântului Şercaia al »Asociaţiunei pen­tru literatura română şi cultura popo­rului român« convoacă’prima adunare generală cercuală pe ziua de sf. Ilie (2 Aug. 1913 st. n.) la orele 11 a. m. în comuna Veneţia inf. Din ordinea de zi remarcăm: »Monografia comunei Vene­ţia de jos«, de păr. Iosif Comanescu, din Codlea. Cu ocaziunea acestei adu­nări se va aranja din partea tinerilor din Veneţia inf. şi jur o petrecere de vară la băile sărate din acel loc. La această adunare sunt invitaţi toţi mem­brii şi binevoitorii Asociaţiunei noastre. Toţi acei domni şi doamne, cari doresc a lua parte la masa comună, sunt ru­gaţi a se anunţa d-lui Mateiu Mateiu dir. şcolei normale din Veneţia inf., cel mult până Marţi în 29 Iulie a. c. Pentru comitetul despărţământu­lui : — Dr. Victor Fodor, dir. desp. Frâncu, secret, desp. Din barbariile Bulgarilor. Cores­pondentul unui ziar italian scrie, că din 8.000 locuitori şi 1050 case ale Ni­­griţei n-a mai rămas decât o grămadă fumegândă de ruine, din care iese mi­rosul acru al cărnii omeneşti şi al ca­selor arse. Incendiarea caselor s-a făcut de către soldaţii bulgari, în strigătele de cura« ale ofiţerilor lor. Locuitorii Nigriţei fură mai întâi prădaţi de banii ce-i aveau asupra lor apoi împuşcaţi. Unii dintre ei s-au putut salva fugind pe furiş, dar se spune că peste 400 de inşi au fost împuşcaţi sau arşi de vii. In faţa celor mai scârboase şi mai sân­geroase acte ale soldaţilor, ofiţerii cân­tau şi-şi făceau râs, fără ca să’îndrume la ordine pe supuşii lor. Mulţă Sîltă. D-l profesor D. Lupan din Braşov, pe lângă colecţiunile de corpuri geometrice şi de insecte, cari ni le-a trimis anul trecut, pentru şcoa­la noastră confesională din Rodbav, a mai binevoit a ne trimite şi o colec­­ţiune­­de plante (ierbar­) Primească sincerile noastre mulţămite. — Rodbav la 28/VI 1913 v. Comitetul parochial gr. or. Bandă 08 boţi. Se anunţă din Kéz­­divásárhely, că în munţii din comitatul Treiscaunelor s-a ivit o bandă de hoţi, cari au furat de pe moşia Putna a fir­mei Groetel mai mulţi cai, pe cari i-au trecut în România. Tot această bandă a jefuit o stână din Munţii Breţcului, după ce pe proprietarul ei l-au legat de un copac Proprietarul Fenig din Breţcu, care avea locuinţa în marginea satului şi-a găsit într’o bună zi casa jefuită şi se bănueşte că membrii bandei a­­mintite ar fi făptuitorii. Se crede, că ar fi vorba tot de banda, care mai îna­inte cutreera munţii din apropierea Braşovului şi care în urma urmăririi pornită de jandarmi şi miliţie, şi-a luat acum refugiul în Munţii Treiscau­nelor. Pentru prinderea bolilor au fost concentraţi mai mulţi jandarmi. Essai sionistul român Csucsteanu — despre care am amintit la timp, că face înconjurul pământului cu bicicleta, plecând din Bucureşti — a ajuns la Paris. Distanţa Lille—Paris a făcut-o in două zile şi jumătate, străbătând în acest timp 272 chilometri. AVIZ- Aduc spre ştire, c-am înce­put practica advocaţială în Beniş — având cancelaria în casa domnului Te­odor Cristea — strada Sf.­Ioon Nr. 313. — Dr. Nicolae Bolcaciu, advocat. — Victime ale Ingh­eţatei stricate. Din Arad se anunţă, că familia învăţătoru­lui român Nicolae Ştefu a consumat zilele acestea îngheţată stricată, în ur­ma căreia toţi membrii familiei s-au îmbolnăvit de tifos. Georgina­­Ştefu a şi murit în ziua, în care a luat înghe­ţata, ceilalţi membrii sunt grav bolnavi. Oficiul medical caută acum cofetăria de la care cei amintiţi îşi procuraseră îngheţata Ştiri mărunte. In anul acesta se împlinesc 100 ani de la inventarea chi­briturilor, cari au înlocuit amnarul. — Tot la Demir-Hisar, unde Gre­ed bat acum pe Bulgarii ţarului de Sofia, Ferdinand — a fost înfrânt de către Bizantini acum 900 de ani ţarul de Ohrida, Samuil. — In Los Angeles (California) s-au ciocnit două trenuri electrice, rănindu-se peste 200 şi rămânând morţi 11 pasa­geri. Cauza ciocnirei au provocat-o nişte copii, cari în neastâmpărul lor au întors semaforul, arătând că linia e liberă. — O catastrofă de tren era să se întâmple lângă tunelul Simplon dela granița franco-italiană. Se știe că la gura dinspre Italia a tunelului e o uriaşă poartă de fer, a cărei menire e ca In caz de războiu să închidă tune­lul și astfel să apere Italia de o inva­­ziune din partea Francezilor. Poarta e atât de puternică încât nici un expres cu cea mai mae viteză n-ar putea-o sparge. Alaltaeri însă rupându-se lan­­ţurile cu care e fixată, poarta s a răs­turnat pe sine închizând intrarea tune­lului. Din întâmplare staţiunea din Genf a fost avizată la timp despre acest accident, aşa că a putut opri acceleratul, care tocmai atunci pornise spre tunel. * Avis. Caut un candidat de advo­cat cu pradă. Preferit e acela care po­sede şi limba germană. Dr Herman Müller, advocat, Sibiiu strada Cisnădiei Nr. 31. 2-3. Aviz. Caut un candidat de advocat cu practică bună. Postul e a se ocupa cu 1 Septemvrie, st. n. eventual şi mai curând. Dr. Dionisie Roman advocat. Mediaş (Medgyes). 2~5-Avis- Absolvent de gimnaziu cu matura caută ca elev începător, farma­cia A. Coleşiu din Focşani, România 8—10 Oin Braşov şi Ţara­ Bârsei. Din Cluj a sosit la Braşov o ceată de tineri escursionişti, cari au de gând să ocolească pe jos pământul în timp de 7 ani. Neavând bani, ei se susţin prin vindere de cărţi poştale, ceea­ ce suntem rugaţi a aduce la cunoştinţa publică. Pentru masa studenţilor români au mai contribuit : D-na văd. preotea­să Elena Maximilian din Stupini, pentru iubiţii ei răposaţi­­ ;loan ca soţ, Lauren­­ţiu fiu şi Traian ginere, 39 cor.; d-l Dr. loan Moşoiu advocat în Braşov în memoria neuitatului său amic loan Urs de Margina 10 cor.; d-l Axente Moşoiu notar com. şi soţia Li­via din Bran, în memoria neuitatului lor fiu Axente 50 cor. Primească marinimoşii donatori sin­cerile noastre mulţămite. — Direct şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov Necrolog. Cunoscutul fabricant Ioan Schiel, şeful fabricei Schiel, a în­cetat din vieaţă ori după lungi sufe­rinţe în etate de 54 ani, înmormânta­rea are loc mâne, joi la orele 4. Internatul şcoalelor medii gr. or române din Braşov.­ in internatul şcoalelor medii gr or. române din Braşov se primesc elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale comerciale) din Braşov. Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi are: a) sale spaţioase şi lumi­noase din dormit (cu paturi de fier, cu so­mieră şi saltea­), b) sale luminoase de studiu, c) sale separate de mâncare (sufragerii), d)­­■oridoare spaţioase, în­chise, luminoase şi încălzite, e) conduct de apă (din isvoare de munte), f) local propriu de baie cu duşuri, g) încălzire centrală (calorifer), h) infirmerie (spital) în grădină, i) grădină mare cu pomi. i) cât mai curând: lumină electrică. Elevii internatului vor avea : a) hrană bună, variată şi igienică, b) control la prepararea lecţiilor, c) baie, d) trata­ment medical, e) supraveghere, lăsân­­du-li-se însă peste zi şi libertatea cu­­venităInternatul e proprietatea şcoale­lor şi bucătăria se conduce în regie proprie. Taxa de 1 elev­e 700 cor. pe an îşi se plăteşte în 4 rate antici­pative, eventual şi lunar. Condiţiunile de primire. Cererea de primire se va da până în 15 iulie v. şi va fi însoţită de următoarele acte : 1. ultimul testimoniu şcolar 2 act de naştere 3. act de revaccinare (numai pt. elevii claselor I—IV, gimn. şi reale) 4. atestat medical, că elevul e sănătos 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regula­mentul internatului şi admit în caz de proces competenţa judecătoriei din Braşov. Fiecare elev va aduce cu sine: 6 cămăşi de zi, 4 cămăşi de noapte, pantaloni de baie, 6 ismene, 12 batiste, 12 părechi de ciorapi, 6 ştergare, 3 cearceafuri de pat, 1 plapomă cu naf­turi, 3 cearceafuri de plapomă cu găuri pentru nasturi, 1 pernă de cap, 3 feţe de pernă, perne de cap, de dinţi, de haine, peptene des şi rar, săpun, 2 pă­rechi de ghete, 4 şervete de masă, chi­piul şi uniforma obligată la şcoalele noastre din Braşov. Toate aceste lucruri trebue con­semnate într’un inventar, scris in 2 exemplare. Părinţii vor însemna cu arniciu roşu rufele şi hainele, cosând pe ele numărul, ce se va da din internat deo­dată cu răspunsul de primire. Rufe de­fectuoase (sdreaţuite) nu se primesc. Pentru asigurarea locului în in­ternat se cere plătirea momentană a taxei pe una sau mai multe luni. Orice epistole precum şi banii se vor trimite la adresa: Ioan Fetrovici, profesor la gimnaziul gr. or. român din Brassó (Braşov), care va da toata informaţiu­­nile şi desluşirile necesare. Ca să nu fie nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e bine ca cererea de primire, sau cel puţin de prenotare, să se trimită cât mai curând 1 Braşov, Iunie 1912. Pentru direcţiunea internatului : (Strada Prundului , Poroud­u. Nr. 39). Ioan Fetrovici, profesor. 6­6 Pstghas 6. ULTIME ŞTIRI. Sofia 16 Iulie. Ambasadorul Ru­siei la Sofia Nekljadov a comunicat guvernului bulgar în mod oficial ur­mătoarele: Serbia este dispusă să înce­teze ostilităţile în cazul, când a­­fară de teritoriile cucerite ar mai primi şi ţinutul Dociana, Grecia a­­semenea cu condiţia ca afar de te­ritoriile ocupate de armata grecească Bulgaria să-i cedeze şi triunghiul teritorial dintre Salonic, Seres şi Orfani. Ambasadorul Rusiei a fixat guvernului bulgar un timp de 48 oare pentru remiterea unui răs­puns la aceste condiţii. Petersburg 16 iulie. Ministerul de externe al Rusiei a fost infor­mat în mod oficial, că Sârbia şi Grecia doresc să înceteze ostilită­ţile, pretind însă, ca asupra con­diţiilor păcii să trateze direct cu Bulgaria. Prin urmare refuză orice mediaţiune. Belgrad 16 Iulie. Ca toate ordinele şi intervenţiile luptele continuă. Ziarul „Politika“ este in­format, că la Kuistendil lupta du­rează de 5 zile. Bulgarii se apără cu mare îndârjire contra atacuri­lor armatei sârbeşti. Sârbii încă n-au putut obţine un succes ho­­tărîtor. Londra, 16 iulie. Regele Bul­gariei Ferdinand a adresat ziarului „Evening News“ o telegramă, de­clarând, că ştirile despre pretinsele barbarii bulgare săvârşite asupra Grecilor şi Sârbilor sunt neadevă­rate (?) şi că Grecii şi Sârbii­ sunt acei ce tratează în mod barbar pe Bulgari. Peking, 16 Iulie. In China a isbucnit din nou războiul civil. In mai multe părţi ale ţării au loc lupte sângeroase. Bucureşti 16 Iulie (sursă ofi­cială). O parte a armatei române a trecut aseară Dunărea prin două puncte şi continuă înaintarea pe teritoriul bulgar. Bucureşti 16 Iulie. Nici una din Marile Puteri nu a făcut es­­cepţiuni contra ţinutei României. Ocuparea teritoriului bulgar nu mai întâmpină nici o restricţiune, aşa că în caz de lipsă, României îi e deschis drumul la Sofia. Ro­mânia îşi menţine pretenţiunile de la începutul operaţiunilor. Azi vor trece în Bulgaria 3 corpuri de ar­mată pe la punctul Corabia. Un ordin de armată spune, că armata va trece Dunărea şi nu va înceta operaţiunile, până când nu se va subscrie armistiţiul între Bulgari şi Sârbi. In laboratoru­ d­­entistic al dlui Dr. Alexandru Dobrescu, medic specialist în dentistică, fost asis­tent la clinica universităţii din Graz, se fac tot feliul de operaţii dent­­istice şi tot feliul de dinţ­­artificiali, după metodele mai no­uă. Braşov, Piaţa mare (Târgul cailor Nr. 4.) Telefon 271. Se caută 2 candidaţi de profesor la internatul şcoalelor medii gr. or. ro­mâne din Braşov. Se prefer cei cu cvalificaţie pentru fizică şi matematică, sau pentru limbile clasice, având se propună 7—8 oare pe săptămână la şcoalele noastre medii. Leafa: 60 co­roane lunar şi întreţinere în internat. Informaţiuni dă prof. loan Petrovici, (Braşov, str. Prundului 89). 5—6 POSTA HEDACITIMNEI. Silvescu în C. „O noapte de Crăciun“ de D. a mai fost tradusă şi publicată şi la noi. Proprietar: Tip. A. Mureşianui: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Brotea.

Next