Gazeta Transilvaniei, septembrie 1913 (Anul 76, nr. 190-213)

1913-09-01 / nr. 190

Nr. 190. 1918. GAZETA T­R^A­NSI­LYASI11.. de vedere umanitar numai ne intere­sează fericirea lor. De altcum agendele Românilor din Ungaria­­o tranșează con­­sulatul din Budapesta. — O naivitate rară, pentru că consulatul român nu­mai cu noi n’are a face. Și mai departe: Afacerile Românilor din Ungaria sunt chestiuni interne ale Ungurilor şi deci nepotriv­­e pentru provocarea de animo­zităţi internaţionale. Iată un diplomat român, care deşi cunoaşte în toate amănuntele ei situa­ţia Românilor din Ungaria şi ştie, că soartea ţării sale este strâns legată de existenţa acestei porţiuni de pământ care se chiam­ă Ardeal şi de indepen­denţa naţională a acestui popor, care pe d sa­la Viena îi interesează atât de puţin — totuşi îşi spală mânile şi caută să se debaraseze de ori­ce grijă, de orice intervenţie în favorul nostru. Cântecul acesta — durere — Pam auzit de multe ori şi din partea unor oameni cu mai multă autoritate pu­blică, ca a actualului ambasador din Viena. A spus doar d. Carp la Craiova, că, nu există chestie ardelenească în Români­a. El caracterizează vremurile de sServilism ale regatului român faţă de mătuşica Austrie. Astăzi, die Mavro­­cordat, s’au schimbat raporturile şi dacă Dta n’ai fost de faţă la mobili­zare, ar trebui, înainte de a te aşeza cu încredere în scaunul cel mai impor­tant al reprezentanţilor regatului, să faci un stagiu de câteva luni în capi­tala ţării pentru a-i cunoaşte adevă­rata ei pulzaţie. Sunt noui îndemnuri şi noui porniri faţă de cari d-ta ai ră­mas strein. Ultimatul Japoniei. După fierberea de aproape un an de zile, în care răstimp au bubuit în continuu tunurile în Orientul Europei,­­ se pare că acum voeşte să se mişte Orientul aziatic. Agenţia Reuter a pri­mit dri noapte, din Tokio, o telegramă care anunţă, că raporturile dintre Ja­­ponia şi China au ajuns în stadiul de a nu mai putea fi aplanate pe cale paci­­nică. Se spune în telegramă, că guver­nul Japoniei a adresat celui chinez o notă foarte aspră care poate fi luată drept ultimat şi care cuprinde condi­ţiile de satisfacţie pe care Japonia le aşteaptă de la guvernul chinez, pentru uciderea cetăţenilor japonezi din Nan­­kin­g. Cercurile diplomatice se gândesc cu toată seriozitatea la isbucnirea unui răsboi japono-chinez, iar populaţia ja­poneză, cere cu îndârjire ca guvernul din Tokio să trimită cât mai în grabă trupe în China, sau—dacă nu —să de­misioneze. Ba, o ştire din Tokio anunţă, că trupele japoneze au sosit deja în Ranking, pentru a lua sub scut pe co­­mersanţii japonezi. Diplomaţiile europene privesc în­grijorare spre aceste tulburări, ţinând fiecare cont de apărarea intereselor sale. Se ştie, că Japonia este în alianţă pe faţă cu Anglia iar cu Rusia are o convenţie specială amicală , pe când despre China se spune, că ar avea oa­­recari înţelegeri cu un . Io Puteri euro­pene. E cunoscut şi faptul, că din pri­lejul primului război japono-chinez, în 1894, amestecul Puterilor europene au făcut ca Japonia să nu poată trage după învingerile sale foloasele pe care i­ le asigurase pacea de la Simonosek, fapt care a îndemnat-o apoi să se în­tindă spre Korea și să se încurce astfel în război cu Rusia. Actualele tulburări din China îi sunt Japoniei bine venite, având acum pretextul de mult dorit, ca să se a­­mestece în afacerile Chinei. Insulele Japoniei au devenit prea înguste, aşa că nu mai pot cuprinde întreaga po­pulaţie japoneză, care s-a sporit şi se sporeşte în mod uimitor, iar guvernul din Tokio socoteşte sosit momentul ca să şi câştige noui teritorii în China. Aceste nizuinţi a­ Ie Japoniei ating însă nu numai interesele Puterilor cari au prerogative în China, ci prin faptul că se măreşte şi întăreşte Japonia, Statele Unite ale Americei îşi văd tot mai mult ameninţată domnia peste a­­pele Oceanului-Pacific. Populaţia îndârjită a Japoniei nu voeşte însă să ţină nici un cont de sim­patia sau antipatia, ce şi-ar atrage-o Japonia din partea Puterilor pe urma unui război pornit contra Chinei. De­monstraţiile pentru război se ţin lanţ. Alaltaeri dimineaţa un tânăr de 25 ani şi a stins viaţa, prin harakiri, în loca­lul ministerului de externe al Japoniei, voind ca şi în felul acesta să atragă atenţia guvernului asupra faptului ca să pornească cât mai în grabă război contra Chinei. Luând în considerare însufleţirea războinică a poporului japonez şi fap­tul, că nesatisfacerea din partea Chinei a condiţiilor — aproape de neîmplinit — propuse de guvernul japonez, ar în­semna — după cum se anunţă din Tokio — pornirea trupelor japoneze spre China, — nu pare eschis ca acum, după ce au amuţit tunurile în Orien­tul Europei, să se desfăşoare aceleaşi evenimente sângeroase în Orientul de­părtat al Aziei. Din Chior, um umor. — Adunarea despărţământului »Aso­ciaţiunei.« — In 31 August n. s-a ţinut despăr­ţământul »Astrei« din Chior prima sa adunare generală în sala de gimnastică a şcoalei române din Şomcuta Mare. Au fost de faţă inteligenţă din loc şi aproape întreg clerul din jur, mulţi dintre învăţători şi mai mulţi ţărani. Bogată a fost adunarea în pla­nuri şi idei. Cuvântul de deschidere al vicepreşidentului Dr. Aurel Nyilván prin temeinicia şi franseţa sa a ridi­cat nimbul sărbătoresc’ al adunării, iar cele spuse despre menirea »Asociaţiu­­nei« se pot socoti ca o foarte succeasă conferinţă poporală. Raportul dlui se­cretar Dr. Teofil Dosa despre anul de organizare şi străduinţele comitetului a fost subliniat de aplause. Multă bu­curie a produs comunicarea, că comi­tetul central din Sibiiu a pus la dis­poziţia comitetului despărţământului 15 biblioteci din d­­ ru­ făcut din par­tea dlui Stroescu. S’a hotărât ca să se doneze agenturilor mai sărace câte o bibliotecă, fapt ce va contribui la or­ganizarea mai multor agenturi. Faţă de curentul de maghiarizare numai pe cale socială prin pressă şi carte româ­nească ne putem apăra Darul dlui Stroiescu e o binecuvântare pentru »Chior«. Rezultatele anului de organizare pe lângă toată lu­rgimea timpului sânt mulţumitoare. Despărţământul are 4 membri fondatori, 3 membrii pe viaţă, 24 membrii ordinari şi 77 mem­brii ajutători. Cei mai mulţi sânt din comunele Posta şi Arieşul de pădure, unde funcţionează şi 2 agenturi spre lauda conducătorilor locali. Raportul dlui cassar George Ra­­docea asemeni s’a aliat in ordine şi s’a primit. De preşedinte al despărţământului în locul regretatului loan Şerb a fost ales protopopul Şoim­uţii­ Mari loan liteş. De activitatea dlui protopop des­părţământul nostru leagă mari spe­ranţe pentru viitor. După desbiterea mai multor propuneri s’a închis adun­ar­a. Seara la »Hotelil Central« s’a reprezentat din partea diletanţilor comed­a intr’un act »Primăvara vieţii«. Rolul principal al Reliei la jucat d-şoara Luc­a Alureşian din Blaj. D şoara Mureşan e un­­­dent real şi ia succes să facă din rolul său o ade­vărată creaţiune artistică. Prin jocul sigur, gesturi simpatice şi dicţie im­pecabilă a contr­buit la succesul de­săvârşit. Pe lângă talentul incontes­tabil posede un gust ales artistic şi o plăcere pentru scenă. Venirea dsale in Somcnta mare să poate şocoti ca un eveniment artistic şi cultural. Ho­­tărându-să să facă apostolic culturală — a rămas cedincioasă tradiţiuni »Mureşeni or«. Dsa a făcut şi pe regi­­sorul. Rolul Martei l’a interpretat d-şoara Eliza Marcheş Pica vica ului din Carei-Mari, o mai drăgălaşe bunică nu ne am putut Închipui. Particip­rea d-sale la aceasta manifestare culturală românească e cea mai grăitoare do­vadă despre înţelegerea necesităţii »de a fi uniţi şi solidal,d­in co­e naţio­nale şi culturale a românilor toţ­i­ la Hodorog cu grosul neamului. Modul cum s’a achitat d-şoara M­irchiş ne face să credem ci familiale noastre dă preoţi alăturate la H. Dorog nu contra tuturor duşmanilor vor trai viaţă româneasca şi pe mai departe şi mi se vor înstrăina, ci vor căuta prilejul în viitor să se manifeste pe solidari cu luptele şi inzuinţeie noastre naţional culturale. — Rolul Măriei a servitoarei limbuţe l’a jucat d-şoara Livia An­­dreica din Şulumeghi foarte drăguţ. Costumul d sare un adevărat Juvaer de artă poporală a stârnit admiraţia spec­tatorilor. Partnerii Dan­ Octavian Pop, şi Dr. Aurel Nyilván au fost la Înălţime. După reprezentaţie a urmat joc fi voie bună românească până în zori. Trebuie să remarc frumosul costum naţional al d-soarelor Ciurdariu din Dob... Rezultatul material a fost mai slab cu toate că au suprasolvit unii : Niculau Nyilván 14 Cor. Dr. Aurel Nyilván 12 Cor. Ludovic Man 8 Cor. Dna Romul Marchis 7 Cor. E. Szerafim 4 Cor, Dr. J Oisavszki 3 Cor, I. Hirsch 3 Cor, Dr. Oct. Pop 2 Cor, Feliei­an Coza 1 Cor, N. N. 1 Cor, N. N. 1 Cor. Cronicarul. Ș T­­ R I. — 31 August 1913. Ziarul „Gazeta Transilvaniei* va fi reprezentat la Adunarea Asociaţiunei prin directorul nostru, Dr. Voicu Ni­­ţescu. Ceia Soţietatea pentru fond de tea­trie. Secretarul lit. al societăţii, Dr.zo­na P. P­etrescu a ţinut în 10 Sept. n o conferenţă în Năsăud, ca trimis a comitetului central. Conferenţa a reu­şit bine. Au fost de faţă profesorii li­ceului, în frunte cu directorul, tineri­mea studioasă, intelectualii domni , doamne. A luat parte, spre bucuria tu­turora, dl Gheorghe Coșbuc, care pe­trece acum la sora Dsale, dna văd. Pop în Feldru. A doua zi a plecat secreta­rul la Dej, să între în legături cu co­mitetul local al soc. de teatru. Holera, in România de la declara­rea epidemiei până în ziua de 27 Aug. v. s-au ivit în total 1555 cazuri de holeră s-au înregistrat 661 decese (42-5%) şi s-au însănătoşat 159. Din numărul total al bolnavilor 252 au fost militari cercetaţi dela 13 Aug. v. în­coace. Din totalul deceselor militari au fost numai 79. Pe ziua de 28 Aug. v. comunica­tul oficial asupra mersului holerei este: cazuri vechi aflate 735, confirmări nouă 97, în total 832 bolnavi; din aceştia au murit 37, s’au însănătoşat 17 şi au ră­mas bolnavi 778. In spitalul din T.­Mă­­gurele au rămas 41 militari bolnavi. In lazaretul dela Silistra mai sunt izo­laţi 39 bolnavi, dintre refugiaţii turci şi greci Pentru combaterea holerei în ju­deţele unde a mai rămas temuta epide­mie, s au luat măsuri noui şi cu totul eficace. In capul fiecărui judeţ s-a nu­mit câte un inspector sanitar, se înfiin­ţează laboratorii şi bărăci şi se pune la dispoziţie tot materialul sanitar ne­cesar. Conducerea întreagă o va avea d-l prof. Dr. Mezincescu, subdirectorul general al serviciului sanitar. Epidemia de holeră din armata română fiind aproape stinsă, ministerul de interne s’a adresat ministerului de războiu, spre a-i da concursul său în material şi personal pentru combaterea holerei în ţară. In acest scop, ministe­rul de războiu, a pus chiar de acuma la dispoziţia ministerului de interne un bogat material şi personal. In Ungaria In capitală s-au ivit asaltaeri 3 cazuri noui suspecte de holeră, iar eri 4 în Újpest s-a ivit 1 caz. După cum rezultă din ultimile rapoarte, in nordul ţării s-au mai rărit cazurile de holeră, în schimb însă să ivesc tot mai multe în părţile sudice. In Törteve a isbucnit o altă epidemie: vărsatul negru, care a luat mari proporţii făcând mai omite vic­­toi­e. Ministrul de interne a publicat eri următorul comunicat: Cazuri sus­pecte noui s-au ivit în: Szenttamás 1, în Del­ta­ 1, Palanca 2, Maramogyo­­d 2, Szentmiklos 2. Despre cazurile ivite in Cluj, Monaci, Bacskeresztur, Bezdau, Ke­peny si Ujdavidhaza s-a constatat că nu sunt de holeră. in Serbia au murit până acum 227 bolnavi de holeră, s-au înbolnavit totul 626 si s-au îrsânacesar ala. Bonvocard. Onoraţii membrii ai despărţământului Agnita al »Asociaţiu­­nii pentru literatura română şi cultura poporului român«, constatator din co­munele cercului administrativ al Agni­­tei, precum şi toţi sprijinitorii culturii româneşti sunt invitaţi la adunarea cer­­cuală, ce se va ţinea in 15/26 Septem­vrie a. c. la 2 oare d. a. în biserica gr. ort. din Agnita. CaSi afiUCă- De teritorul comunei Topalu de lângă Brătia s a găsit sub r­ământ o casă de construcţia antică romană, cu două camere, construită din blocuri mari de peatră cioplită şi les­pezi de cărămidă informă patrată. Des­coperirea, care a fost făcută de nişte lucrători, cari săpau în acea parte pen­tru a scoate piatră, a fost anunţată d-lui Vasile Pârvan, directorul muzeu­lui de antichităţi din Bucureşti. Serbările »Asociaţiunei generale a presei române«, cari fuseseră amânate din Iunie, din cauza mobilizării, vor avea loc în zilele de 8—15 Sept. st. v. Cu prilejul acesta se va sărbători, în­­tr-un chip grandios pacea dela Bucu­reşti şi mărirea teritorului României. Pentru fiecare zi a petrecerilor, comi­tetul a întocmit un program deosebit. Cununia. Dr. Octavian Filipan şi Mărioara Boroş Îşi anunţă cununia, care se va celebra în biserica română gr. cat. din Dej, în 13 Sept. st. n. 1913. Reuniunea Sf. Maria a temsitor gr. cat- române din Gherla invită la serata teatrală urmată de dans ce se va aranja la 28 Septemvrie a. c. in sala cea mare a hotelului »Coroana«, cu concursul mai multor domni şi domnişoare. Venitul curat este destinat pentru scopurile fi­lantropice ale reuniunii. Manevrele militare. Alaltaeri dimi­neaţă s-au început manevrele de toamnă ale armatei franceze, cari în ăst an se vor desfăşura in partea sudvestică a ţării, pe ţărmul stâng al Garonului. Ar­mata roşie de sud este condusă de ge­neralul Corner, iar cea albastră, de nord, de fostul ministru de război sau. Tru­pele au pornit alaltăeri dimineaţa dar din cauza depărtării mari nu s-au în­tâlnit şi n au avut loc decât ciocniri ale cavaleriei. Prima ciocnire mai mare se aştepta pe eri. In ambele trupe con­trare sunt împărţite câte 12 aeroplane şi câte un dirijabil. — Manevrele imperiale germane s-au terminat. Comandantul armatei al­bastre, învingătoare, generalul de in­fanterie Strantz a fost distins pentru conducerea escelentă strategică cu co­roana Vulturului­ roşu şi alte distincţii, iar generalul Prieselvncz, comandantul armatei roşie, învinse, n-a primit nici o distincţiune. Ştiri mărunte. Congresul sionist din Viena, care s-a terminat alaltaeri, a primit propunerea, ca să se aleagă o comisiune care să se ocupe cu chestia înfiinţării unei universităţi evreeşti în Ierusalim. — Direcţia liniei ferate »Chicago & Northwestline« a înfiinţat între Chi­cago şi San Francisco (punctul estic şi estic al Americei de nord) un nou tren expres, care va parcurge întreaga dis­tanţă în 64 ore şi 30 minute, realizând cea mai mare viteză, precum şi o mare economie de timp; vagoanele sunt de oţel şi numai de clasa I-a. Aviz. Un absolvent de gimnaziu cu matura, caută farmacia Nicolae Co­­leşiu din Bârlad, (România) ca practi­cant începător. 7 . 12. 0 doftorie pentru popor. Se poate numi ca atare spirtul lui Moli şi sarea, care prin fricţiune întăreşte muşchii, alină durerile, precum şi tot felul de reumatism se vindecă cu succes sigur. Preţul unei sticle 1 col. 90 bani. Se trimite zilnic cu rambursă poştală de farmacistul şi literantul curţii c. şi r. A. Mol­i, Viena, Tuchlaubeni 9. In depo­sited din provincii să se ceară expres preparatul Moli prevăzut cu marca de scut şi subscriere. — (2) În­ Braşov şi Ţara­ Bârsei. Dr. Teodor Sbârcea ţine consul­­taţiuni zilnic dela orele 7 — 9 dim. în strada gării 12 Blumăna.­­—3 Expoziţie de pictură Hautelisse. Mâne Duminecă se deschide expoziţia de pictură Hautelisse în Villa Kertsch. O invenţie nouă admirabilă berlineză, de pictură pe catifea, mătăsuri, postav, etc. Expoziţia e zilnic deschisă de la 9—6 seara. Intrarea 20 fileri. Înscrierile la şcoalele primare centrale de băieţi şi de fetiţe din loc se vor începe Luni în 2 Septemvrie v şi vor ţinea până Miercuri în 4 Sep­temvrie v, la 12 ore a. m. Părinţii, cari nu-şi vor înscrie copiii până atunci vor fi pedepsiţi după lege. — Direcţiu­nile şcolare. Cinematograf-Mercur. Numai Du­minecă, in 14 Septemvrie 124, „6 şi 8 oare, în sala cea mare dela Gewerbeve­rein. Mare program şlager-detectiv. — Marile inundări din Transilvania. — Zmeul umoristic. Film »Itala.« — Ludo­vic al XIII-Iea. Dramă admirabilă în 2 acte. — Oglinda spartă. Mare umorescă în 1 act. — Planuri zădărnicite mare șlager-detectiv în 5 acte. — Timpul de representare l'/7 oare. — Tablou ori­ginal al celei mai mari și renumite fa­brice germane de filmuri »biograf« din Berlin — Năuce tocmeşte un ucenic. Un tablou foarte vesel. Fotografie ori­ginală a fabricei »Ambrosio Film Com­­pagniei« din Torino. Urania-Kino. Numai Duminecă în 14 Septemvrie la '/24, 6 şi 8 oare. Jour­nal Pathe. Copilul strein (Dramă fa­miliară pasionantă.) »Antrepenorii feri­ciţi« (Episoade grotesc-comice.) Nürn­berg şi împrejurimile. (După natură.) »Jertfa unei mame« Max e duşmanul pisicilor. (Arhi-comic.) Reprezentaţiu­­nile viitoare: Mercuri în 17 Septemvrie la V24, 6 şi 8 oare. Mare program de drame. Vaporul cu leii 2 acte. Călăto­riile lui Odysseus 3 acte. etc. Muzică la promenada de jos Luni a orele 1/26 seara. Institu­tul »Hodel« de fete din IJT tirnu-Severin sub direcţiu­nea D­nei Maria Justinian Ionescu — licenţiată în — Filologie. Curs primar şi liceal după pro­grama statului. Curs comercial, facul­tativ şi Grădină de copii. Pe lângă studiul serios al acestor secţiuni, cea mai mare atenţiune se dă limbilor streine franceza, germana, engleza­ şi artelor frumoase pianul, muzica vorală, vioara, pictura, desem­­nul, dansul, gimnastica , secţiunea, având în vedere mai mult îndrumarea practică, va da mare extensiune lucruri manual: cr­iteria, lengeria, apoi gospodării, bucătăria, economia casnică şi tot ce depinde de menaj. Localul Institutului satisface toate condiţiunile igienice, fiind situat pe Bulevardul C­arol şi Str. General Manu, in 3 mari clădiri, cu camere spaţioase, aşezate la spa­t, posedând curţi vas­te. Personalul instruct r şi educator este ales m­aial din profesori titraţi de la şcolile Statului şi din profesoare treme cu titluri academice. O îngriji­t periate­sc., instruc­ţiune serioasă şi educaţiune soli­dă, se dă fetelor încredinţate acestui in­stitut. Se primesc eleve: interne, semi­­interne şi externe. Fii AT fii SIMAT, Braşov, Tagan­i Grâului Nr. 8. SP» as a «a . mi.L gj rââf Recomandă toate articolele cele mai Proprietari Emit.UUi­ ilMP şi SuTII ConfctţiOBăm c„8tame m­ ^„1 ce, Stofe, mătasării, confecţmni, bruse ş! rufărie solidă. — TrUSOUll COmpIetS­ — Serviciu prompt şi preţuri moderate, moderne pentru dame şi domni. — mai scurt garantăm pentru fason Telefon Nr. let. ragta 3 Preţuri convenabile, înscrierile fac în orice zi de la 8—12 a. m. şi 2—6 p. m. Cursurile se încep regulat la 11 Septemvrie. Prospecte se trimit la cerere. Directoare Maria Justinian Io­­n­escu (născută Zaharia). 1—2 Cărţi şi reviste. Au apărut: — Simbolul credinţei din cuvin­tele şi înţelesul Sfintei Scripturi de Gheorghe Joandrea. Lucrare aprobată de Consistorul diecezan din Caransebeş prin concluzul de sub Nr. 4051 B. ex. 1906 Cartea a apărut în Braşov în editura librăriei loan I. Ciurcu 1913 Preţul 2.50 şi Porto — 20 bani. Atra­gem atenţia îndeosebi a preoţimii noas­tre asupra acestei scrieri. ~ Elemente de Igienă. Referi­toare la Biofiziologia anatomică dl Dr. V. Hâncu, medic am­idiecesan. Blaj 1912. Din Biblioteca teatrală, No. 40, Milităreşte comedie într’un act de I. Russu Şirianul­, preţul 40 bani şi Nr. 41, Poezii şi monoloage de declamat, de Doria­n Petrescu, preţul 40 bani. ULTIME ŞIN­U. Constantinopol, 15 Sept. In consfătuirile de eri Turcii au cerut localităţile Mustafa-paşa, Dimotica şi Ortakoj. Aceste cereri întâmpină opoziţie din parte bulgara. Amba­sadorii au sfătuit Poarta să fie mai concesivă. Proprietar:­ Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responzabil: loan iliotep. ■ Fax Ajutoare pentru învăţăceii de la comerciu. Societatea comercianţilor ro­mâni din Braşov, oferă pe anul şcolar 1913/14 ajutoare de câte 50-IDO cor. pentru învăţăceii aplicaţi deja sau cari se vor aplica de aici înain­te în Braşov, la vre-o ramură de comerciu. Aceste ajutoare se asigură învăţăceilor pe 3 ani cât se vor afla în Braşov la vre-o ramură de negoţ, dacă va cerceta regulat şcoala, catichizaţie, biserică şi se va purta bine făcând progres în comerciu practic.

Next