Gazeta Transilvaniei, septembrie 1913 (Anul 76, nr. 190-213)
1913-09-01 / nr. 190
Nr. 190. 1918. GAZETA TR^ANSILYASI11.. de vedere umanitar numai ne interesează fericirea lor. De altcum agendele Românilor din Ungariao tranșează consulatul din Budapesta. — O naivitate rară, pentru că consulatul român numai cu noi n’are a face. Și mai departe: Afacerile Românilor din Ungaria sunt chestiuni interne ale Ungurilor şi deci nepotrive pentru provocarea de animozităţi internaţionale. Iată un diplomat român, care deşi cunoaşte în toate amănuntele ei situaţia Românilor din Ungaria şi ştie, că soartea ţării sale este strâns legată de existenţa acestei porţiuni de pământ care se chiamă Ardeal şi de independenţa naţională a acestui popor, care pe d sala Viena îi interesează atât de puţin — totuşi îşi spală mânile şi caută să se debaraseze de orice grijă, de orice intervenţie în favorul nostru. Cântecul acesta — durere — Pam auzit de multe ori şi din partea unor oameni cu mai multă autoritate publică, ca a actualului ambasador din Viena. A spus doar d. Carp la Craiova, că, nu există chestie ardelenească în România. El caracterizează vremurile de sServilism ale regatului român faţă de mătuşica Austrie. Astăzi, die Mavrocordat, s’au schimbat raporturile şi dacă Dta n’ai fost de faţă la mobilizare, ar trebui, înainte de a te aşeza cu încredere în scaunul cel mai important al reprezentanţilor regatului, să faci un stagiu de câteva luni în capitala ţării pentru a-i cunoaşte adevărata ei pulzaţie. Sunt noui îndemnuri şi noui porniri faţă de cari d-ta ai rămas strein. Ultimatul Japoniei. După fierberea de aproape un an de zile, în care răstimp au bubuit în continuu tunurile în Orientul Europei, se pare că acum voeşte să se mişte Orientul aziatic. Agenţia Reuter a primit dri noapte, din Tokio, o telegramă care anunţă, că raporturile dintre Japonia şi China au ajuns în stadiul de a nu mai putea fi aplanate pe cale pacinică. Se spune în telegramă, că guvernul Japoniei a adresat celui chinez o notă foarte aspră care poate fi luată drept ultimat şi care cuprinde condiţiile de satisfacţie pe care Japonia le aşteaptă de la guvernul chinez, pentru uciderea cetăţenilor japonezi din Nanking. Cercurile diplomatice se gândesc cu toată seriozitatea la isbucnirea unui răsboi japono-chinez, iar populaţia japoneză, cere cu îndârjire ca guvernul din Tokio să trimită cât mai în grabă trupe în China, sau—dacă nu —să demisioneze. Ba, o ştire din Tokio anunţă, că trupele japoneze au sosit deja în Ranking, pentru a lua sub scut pe comersanţii japonezi. Diplomaţiile europene privesc îngrijorare spre aceste tulburări, ţinând fiecare cont de apărarea intereselor sale. Se ştie, că Japonia este în alianţă pe faţă cu Anglia iar cu Rusia are o convenţie specială amicală , pe când despre China se spune, că ar avea oarecari înţelegeri cu un . Io Puteri europene. E cunoscut şi faptul, că din prilejul primului război japono-chinez, în 1894, amestecul Puterilor europene au făcut ca Japonia să nu poată trage după învingerile sale foloasele pe care i le asigurase pacea de la Simonosek, fapt care a îndemnat-o apoi să se întindă spre Korea și să se încurce astfel în război cu Rusia. Actualele tulburări din China îi sunt Japoniei bine venite, având acum pretextul de mult dorit, ca să se amestece în afacerile Chinei. Insulele Japoniei au devenit prea înguste, aşa că nu mai pot cuprinde întreaga populaţie japoneză, care s-a sporit şi se sporeşte în mod uimitor, iar guvernul din Tokio socoteşte sosit momentul ca să şi câştige noui teritorii în China. Aceste nizuinţi a Ie Japoniei ating însă nu numai interesele Puterilor cari au prerogative în China, ci prin faptul că se măreşte şi întăreşte Japonia, Statele Unite ale Americei îşi văd tot mai mult ameninţată domnia peste apele Oceanului-Pacific. Populaţia îndârjită a Japoniei nu voeşte însă să ţină nici un cont de simpatia sau antipatia, ce şi-ar atrage-o Japonia din partea Puterilor pe urma unui război pornit contra Chinei. Demonstraţiile pentru război se ţin lanţ. Alaltaeri dimineaţa un tânăr de 25 ani şi a stins viaţa, prin harakiri, în localul ministerului de externe al Japoniei, voind ca şi în felul acesta să atragă atenţia guvernului asupra faptului ca să pornească cât mai în grabă război contra Chinei. Luând în considerare însufleţirea războinică a poporului japonez şi faptul, că nesatisfacerea din partea Chinei a condiţiilor — aproape de neîmplinit — propuse de guvernul japonez, ar însemna — după cum se anunţă din Tokio — pornirea trupelor japoneze spre China, — nu pare eschis ca acum, după ce au amuţit tunurile în Orientul Europei, să se desfăşoare aceleaşi evenimente sângeroase în Orientul depărtat al Aziei. Din Chior, um umor. — Adunarea despărţământului »Asociaţiunei.« — In 31 August n. s-a ţinut despărţământul »Astrei« din Chior prima sa adunare generală în sala de gimnastică a şcoalei române din Şomcuta Mare. Au fost de faţă inteligenţă din loc şi aproape întreg clerul din jur, mulţi dintre învăţători şi mai mulţi ţărani. Bogată a fost adunarea în planuri şi idei. Cuvântul de deschidere al vicepreşidentului Dr. Aurel Nyilván prin temeinicia şi franseţa sa a ridicat nimbul sărbătoresc’ al adunării, iar cele spuse despre menirea »Asociaţiunei« se pot socoti ca o foarte succeasă conferinţă poporală. Raportul dlui secretar Dr. Teofil Dosa despre anul de organizare şi străduinţele comitetului a fost subliniat de aplause. Multă bucurie a produs comunicarea, că comitetul central din Sibiiu a pus la dispoziţia comitetului despărţământului 15 biblioteci din d ru făcut din partea dlui Stroescu. S’a hotărât ca să se doneze agenturilor mai sărace câte o bibliotecă, fapt ce va contribui la organizarea mai multor agenturi. Faţă de curentul de maghiarizare numai pe cale socială prin pressă şi carte românească ne putem apăra Darul dlui Stroiescu e o binecuvântare pentru »Chior«. Rezultatele anului de organizare pe lângă toată lurgimea timpului sânt mulţumitoare. Despărţământul are 4 membri fondatori, 3 membrii pe viaţă, 24 membrii ordinari şi 77 membrii ajutători. Cei mai mulţi sânt din comunele Posta şi Arieşul de pădure, unde funcţionează şi 2 agenturi spre lauda conducătorilor locali. Raportul dlui cassar George Radocea asemeni s’a aliat in ordine şi s’a primit. De preşedinte al despărţământului în locul regretatului loan Şerb a fost ales protopopul Şoimuţii Mari loan liteş. De activitatea dlui protopop despărţământul nostru leagă mari speranţe pentru viitor. După desbiterea mai multor propuneri s’a închis adunara. Seara la »Hotelil Central« s’a reprezentat din partea diletanţilor comeda intr’un act »Primăvara vieţii«. Rolul principal al Reliei la jucat d-şoara Luca Alureşian din Blaj. D şoara Mureşan e undent real şi ia succes să facă din rolul său o adevărată creaţiune artistică. Prin jocul sigur, gesturi simpatice şi dicţie impecabilă a contrbuit la succesul desăvârşit. Pe lângă talentul incontestabil posede un gust ales artistic şi o plăcere pentru scenă. Venirea dsale in Somcnta mare să poate şocoti ca un eveniment artistic şi cultural. Hotărându-să să facă apostolic culturală — a rămas cedincioasă tradiţiuni »Mureşeni or«. Dsa a făcut şi pe regisorul. Rolul Martei l’a interpretat d-şoara Eliza Marcheş Pica vica ului din Carei-Mari, o mai drăgălaşe bunică nu ne am putut Închipui. Participrea d-sale la aceasta manifestare culturală românească e cea mai grăitoare dovadă despre înţelegerea necesităţii »de a fi uniţi şi solidal,din coe naţionale şi culturale a românilor toţi la Hodorog cu grosul neamului. Modul cum s’a achitat d-şoara Mirchiş ne face să credem ci familiale noastre dă preoţi alăturate la H. Dorog nu contra tuturor duşmanilor vor trai viaţă româneasca şi pe mai departe şi mi se vor înstrăina, ci vor căuta prilejul în viitor să se manifeste pe solidari cu luptele şi inzuinţeie noastre naţional culturale. — Rolul Măriei a servitoarei limbuţe l’a jucat d-şoara Livia Andreica din Şulumeghi foarte drăguţ. Costumul d sare un adevărat Juvaer de artă poporală a stârnit admiraţia spectatorilor. Partnerii Dan Octavian Pop, şi Dr. Aurel Nyilván au fost la Înălţime. După reprezentaţie a urmat joc fi voie bună românească până în zori. Trebuie să remarc frumosul costum naţional al d-soarelor Ciurdariu din Dob... Rezultatul material a fost mai slab cu toate că au suprasolvit unii : Niculau Nyilván 14 Cor. Dr. Aurel Nyilván 12 Cor. Ludovic Man 8 Cor. Dna Romul Marchis 7 Cor. E. Szerafim 4 Cor, Dr. J Oisavszki 3 Cor, I. Hirsch 3 Cor, Dr. Oct. Pop 2 Cor, Felieian Coza 1 Cor, N. N. 1 Cor, N. N. 1 Cor. Cronicarul. Ș T R I. — 31 August 1913. Ziarul „Gazeta Transilvaniei* va fi reprezentat la Adunarea Asociaţiunei prin directorul nostru, Dr. Voicu Niţescu. Ceia Soţietatea pentru fond de teatrie. Secretarul lit. al societăţii, Dr.zona P. Petrescu a ţinut în 10 Sept. n o conferenţă în Năsăud, ca trimis a comitetului central. Conferenţa a reuşit bine. Au fost de faţă profesorii liceului, în frunte cu directorul, tinerimea studioasă, intelectualii domni , doamne. A luat parte, spre bucuria tuturora, dl Gheorghe Coșbuc, care petrece acum la sora Dsale, dna văd. Pop în Feldru. A doua zi a plecat secretarul la Dej, să între în legături cu comitetul local al soc. de teatru. Holera, in România de la declararea epidemiei până în ziua de 27 Aug. v. s-au ivit în total 1555 cazuri de holeră s-au înregistrat 661 decese (42-5%) şi s-au însănătoşat 159. Din numărul total al bolnavilor 252 au fost militari cercetaţi dela 13 Aug. v. încoace. Din totalul deceselor militari au fost numai 79. Pe ziua de 28 Aug. v. comunicatul oficial asupra mersului holerei este: cazuri vechi aflate 735, confirmări nouă 97, în total 832 bolnavi; din aceştia au murit 37, s’au însănătoşat 17 şi au rămas bolnavi 778. In spitalul din T.Măgurele au rămas 41 militari bolnavi. In lazaretul dela Silistra mai sunt izolaţi 39 bolnavi, dintre refugiaţii turci şi greci Pentru combaterea holerei în judeţele unde a mai rămas temuta epidemie, s au luat măsuri noui şi cu totul eficace. In capul fiecărui judeţ s-a numit câte un inspector sanitar, se înfiinţează laboratorii şi bărăci şi se pune la dispoziţie tot materialul sanitar necesar. Conducerea întreagă o va avea d-l prof. Dr. Mezincescu, subdirectorul general al serviciului sanitar. Epidemia de holeră din armata română fiind aproape stinsă, ministerul de interne s’a adresat ministerului de războiu, spre a-i da concursul său în material şi personal pentru combaterea holerei în ţară. In acest scop, ministerul de războiu, a pus chiar de acuma la dispoziţia ministerului de interne un bogat material şi personal. In Ungaria In capitală s-au ivit asaltaeri 3 cazuri noui suspecte de holeră, iar eri 4 în Újpest s-a ivit 1 caz. După cum rezultă din ultimile rapoarte, in nordul ţării s-au mai rărit cazurile de holeră, în schimb însă să ivesc tot mai multe în părţile sudice. In Törteve a isbucnit o altă epidemie: vărsatul negru, care a luat mari proporţii făcând mai omite victoie. Ministrul de interne a publicat eri următorul comunicat: Cazuri suspecte noui s-au ivit în: Szenttamás 1, în Delta 1, Palanca 2, Maramogyod 2, Szentmiklos 2. Despre cazurile ivite in Cluj, Monaci, Bacskeresztur, Bezdau, Kepeny si Ujdavidhaza s-a constatat că nu sunt de holeră. in Serbia au murit până acum 227 bolnavi de holeră, s-au înbolnavit totul 626 si s-au îrsânacesar ala. Bonvocard. Onoraţii membrii ai despărţământului Agnita al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«, constatator din comunele cercului administrativ al Agnitei, precum şi toţi sprijinitorii culturii româneşti sunt invitaţi la adunarea cercuală, ce se va ţinea in 15/26 Septemvrie a. c. la 2 oare d. a. în biserica gr. ort. din Agnita. CaSi afiUCă- De teritorul comunei Topalu de lângă Brătia s a găsit sub rământ o casă de construcţia antică romană, cu două camere, construită din blocuri mari de peatră cioplită şi lespezi de cărămidă informă patrată. Descoperirea, care a fost făcută de nişte lucrători, cari săpau în acea parte pentru a scoate piatră, a fost anunţată d-lui Vasile Pârvan, directorul muzeului de antichităţi din Bucureşti. Serbările »Asociaţiunei generale a presei române«, cari fuseseră amânate din Iunie, din cauza mobilizării, vor avea loc în zilele de 8—15 Sept. st. v. Cu prilejul acesta se va sărbători, într-un chip grandios pacea dela Bucureşti şi mărirea teritorului României. Pentru fiecare zi a petrecerilor, comitetul a întocmit un program deosebit. Cununia. Dr. Octavian Filipan şi Mărioara Boroş Îşi anunţă cununia, care se va celebra în biserica română gr. cat. din Dej, în 13 Sept. st. n. 1913. Reuniunea Sf. Maria a temsitor gr. cat- române din Gherla invită la serata teatrală urmată de dans ce se va aranja la 28 Septemvrie a. c. in sala cea mare a hotelului »Coroana«, cu concursul mai multor domni şi domnişoare. Venitul curat este destinat pentru scopurile filantropice ale reuniunii. Manevrele militare. Alaltaeri dimineaţă s-au început manevrele de toamnă ale armatei franceze, cari în ăst an se vor desfăşura in partea sudvestică a ţării, pe ţărmul stâng al Garonului. Armata roşie de sud este condusă de generalul Corner, iar cea albastră, de nord, de fostul ministru de război sau. Trupele au pornit alaltăeri dimineaţa dar din cauza depărtării mari nu s-au întâlnit şi n au avut loc decât ciocniri ale cavaleriei. Prima ciocnire mai mare se aştepta pe eri. In ambele trupe contrare sunt împărţite câte 12 aeroplane şi câte un dirijabil. — Manevrele imperiale germane s-au terminat. Comandantul armatei albastre, învingătoare, generalul de infanterie Strantz a fost distins pentru conducerea escelentă strategică cu coroana Vulturului roşu şi alte distincţii, iar generalul Prieselvncz, comandantul armatei roşie, învinse, n-a primit nici o distincţiune. Ştiri mărunte. Congresul sionist din Viena, care s-a terminat alaltaeri, a primit propunerea, ca să se aleagă o comisiune care să se ocupe cu chestia înfiinţării unei universităţi evreeşti în Ierusalim. — Direcţia liniei ferate »Chicago & Northwestline« a înfiinţat între Chicago şi San Francisco (punctul estic şi estic al Americei de nord) un nou tren expres, care va parcurge întreaga distanţă în 64 ore şi 30 minute, realizând cea mai mare viteză, precum şi o mare economie de timp; vagoanele sunt de oţel şi numai de clasa I-a. Aviz. Un absolvent de gimnaziu cu matura, caută farmacia Nicolae Coleşiu din Bârlad, (România) ca practicant începător. 7 . 12. 0 doftorie pentru popor. Se poate numi ca atare spirtul lui Moli şi sarea, care prin fricţiune întăreşte muşchii, alină durerile, precum şi tot felul de reumatism se vindecă cu succes sigur. Preţul unei sticle 1 col. 90 bani. Se trimite zilnic cu rambursă poştală de farmacistul şi literantul curţii c. şi r. A. Moli, Viena, Tuchlaubeni 9. In deposited din provincii să se ceară expres preparatul Moli prevăzut cu marca de scut şi subscriere. — (2) În Braşov şi Ţara Bârsei. Dr. Teodor Sbârcea ţine consultaţiuni zilnic dela orele 7 — 9 dim. în strada gării 12 Blumăna.—3 Expoziţie de pictură Hautelisse. Mâne Duminecă se deschide expoziţia de pictură Hautelisse în Villa Kertsch. O invenţie nouă admirabilă berlineză, de pictură pe catifea, mătăsuri, postav, etc. Expoziţia e zilnic deschisă de la 9—6 seara. Intrarea 20 fileri. Înscrierile la şcoalele primare centrale de băieţi şi de fetiţe din loc se vor începe Luni în 2 Septemvrie v şi vor ţinea până Miercuri în 4 Septemvrie v, la 12 ore a. m. Părinţii, cari nu-şi vor înscrie copiii până atunci vor fi pedepsiţi după lege. — Direcţiunile şcolare. Cinematograf-Mercur. Numai Duminecă, in 14 Septemvrie 124, „6 şi 8 oare, în sala cea mare dela Gewerbeverein. Mare program şlager-detectiv. — Marile inundări din Transilvania. — Zmeul umoristic. Film »Itala.« — Ludovic al XIII-Iea. Dramă admirabilă în 2 acte. — Oglinda spartă. Mare umorescă în 1 act. — Planuri zădărnicite mare șlager-detectiv în 5 acte. — Timpul de representare l'/7 oare. — Tablou original al celei mai mari și renumite fabrice germane de filmuri »biograf« din Berlin — Năuce tocmeşte un ucenic. Un tablou foarte vesel. Fotografie originală a fabricei »Ambrosio Film Compagniei« din Torino. Urania-Kino. Numai Duminecă în 14 Septemvrie la '/24, 6 şi 8 oare. Journal Pathe. Copilul strein (Dramă familiară pasionantă.) »Antrepenorii fericiţi« (Episoade grotesc-comice.) Nürnberg şi împrejurimile. (După natură.) »Jertfa unei mame« Max e duşmanul pisicilor. (Arhi-comic.) Reprezentaţiunile viitoare: Mercuri în 17 Septemvrie la V24, 6 şi 8 oare. Mare program de drame. Vaporul cu leii 2 acte. Călătoriile lui Odysseus 3 acte. etc. Muzică la promenada de jos Luni a orele 1/26 seara. Institutul »Hodel« de fete din IJT tirnu-Severin sub direcţiunea Dnei Maria Justinian Ionescu — licenţiată în — Filologie. Curs primar şi liceal după programa statului. Curs comercial, facultativ şi Grădină de copii. Pe lângă studiul serios al acestor secţiuni, cea mai mare atenţiune se dă limbilor streine franceza, germana, engleza şi artelor frumoase pianul, muzica vorală, vioara, pictura, desemnul, dansul, gimnastica , secţiunea, având în vedere mai mult îndrumarea practică, va da mare extensiune lucruri manual: criteria, lengeria, apoi gospodării, bucătăria, economia casnică şi tot ce depinde de menaj. Localul Institutului satisface toate condiţiunile igienice, fiind situat pe Bulevardul Carol şi Str. General Manu, in 3 mari clădiri, cu camere spaţioase, aşezate la spat, posedând curţi vaste. Personalul instruct r şi educator este ales maial din profesori titraţi de la şcolile Statului şi din profesoare treme cu titluri academice. O îngrijit periatesc., instrucţiune serioasă şi educaţiune solidă, se dă fetelor încredinţate acestui institut. Se primesc eleve: interne, semiinterne şi externe. Fii AT fii SIMAT, Braşov, Tagani Grâului Nr. 8. SP» as a «a . mi.L gj rââf Recomandă toate articolele cele mai Proprietari Emit.UUi ilMP şi SuTII ConfctţiOBăm c„8tame m ^„1 ce, Stofe, mătasării, confecţmni, bruse ş! rufărie solidă. — TrUSOUll COmpIetS — Serviciu prompt şi preţuri moderate, moderne pentru dame şi domni. — mai scurt garantăm pentru fason Telefon Nr. let. ragta 3 Preţuri convenabile, înscrierile fac în orice zi de la 8—12 a. m. şi 2—6 p. m. Cursurile se încep regulat la 11 Septemvrie. Prospecte se trimit la cerere. Directoare Maria Justinian Ionescu (născută Zaharia). 1—2 Cărţi şi reviste. Au apărut: — Simbolul credinţei din cuvintele şi înţelesul Sfintei Scripturi de Gheorghe Joandrea. Lucrare aprobată de Consistorul diecezan din Caransebeş prin concluzul de sub Nr. 4051 B. ex. 1906 Cartea a apărut în Braşov în editura librăriei loan I. Ciurcu 1913 Preţul 2.50 şi Porto — 20 bani. Atragem atenţia îndeosebi a preoţimii noastre asupra acestei scrieri. ~ Elemente de Igienă. Referitoare la Biofiziologia anatomică dl Dr. V. Hâncu, medic amidiecesan. Blaj 1912. Din Biblioteca teatrală, No. 40, Milităreşte comedie într’un act de I. Russu Şirianul, preţul 40 bani şi Nr. 41, Poezii şi monoloage de declamat, de Dorian Petrescu, preţul 40 bani. ULTIME ŞINU. Constantinopol, 15 Sept. In consfătuirile de eri Turcii au cerut localităţile Mustafa-paşa, Dimotica şi Ortakoj. Aceste cereri întâmpină opoziţie din parte bulgara. Ambasadorii au sfătuit Poarta să fie mai concesivă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responzabil: loan iliotep. ■ Fax Ajutoare pentru învăţăceii de la comerciu. Societatea comercianţilor români din Braşov, oferă pe anul şcolar 1913/14 ajutoare de câte 50-IDO cor. pentru învăţăceii aplicaţi deja sau cari se vor aplica de aici înainte în Braşov, la vre-o ramură de comerciu. Aceste ajutoare se asigură învăţăceilor pe 3 ani cât se vor afla în Braşov la vre-o ramură de negoţ, dacă va cerceta regulat şcoala, catichizaţie, biserică şi se va purta bine făcând progres în comerciu practic.