Gazeta Transilvaniei, februarie 1914 (Anul 77, nr. 24-47)
1914-02-01 / nr. 24
Nr. 24—1914. Turdenilor. In 4 Dnuar din taxe banevore s-a Incassat 47 cor. din care după ce s-a sporit cu alte colecte, s-au cumpărat vestminte ucenicilor de meseriași ca dar de Crăciun. In 11 Ianuar a vorbit Dl. Dr. Augustin Ralca despre istoria Moldovei, până la unirea principatelor. După asta s-au arătat cu schiopticonul chipuri din istoria Munteniei şi Moldovei. In 25 Ianuar a vorbit Dl. Dr Iuliu Popescu despre unirea principatelor şi domnia lui Cuză Vodă. — A fost ascultat cu viu interes. — Au urmat proiecţiuni cu schiopticonul, vederi din America, interpretate de Dr. Dr. Vaier Modovan. In 1 Februar a vorbit Dl. Dr George Pătăcean. A predat partea prima din istoria contimporană a României, Începând cu urcarea regeim Caro 1 pe tron. Predarea bună a celei mai frumoase părţi din Istoria României a plăcut mult. — Tot atunci am avut orasîunea plăcută de-a asculta pe Dl. Gavril Precup, profesor din Blaj, care n o frumiată conferinţă ne a vorbit despre tovarăşa de viaţa şi uniică a mareui rege, despre Revia şi poeta, Carmen Byiiva. Schiţând biografia Reginei a dat cetire câtorva poesii de ale Reginei dintre cari au plâcat mai mult fragmente e cetite din Etiobia Poleşth/D. La starţit au fost arătate cu schiopticonul scene din viaţa Reginei- Poete. — Sara a fost masă comună în betez, unde dl. profesor Pricup a fost salutat în numele Turdenilor din partea Dlui Dr. Vaier Muldovan. In 8 Februar Dl. Dr. George Pătăean şi-a continuat conferenţa. Ne-a făcut plăcere cetirea intonată a poesiilor lui Alexandri »Peneş Curcanul şi Oda ostaşilor«, inspirate de răsboiul pentru reatârnare. A vorbit apoi de hotărârile Conginsului din Berlin şi reorganizarea statului, arătând resuitateie muncii uriaşe a luminatului Domn, regelui Carpl, apoi despre triumful naţional din anul 1913. A vorbit apoi profesorul din Sibiiu Dr. Dr. Pavel Roşea despre luna .Scopul lui«, arâtârd ca adevăratul scop al vieţii aceia, pe care ni-l propune legea creştineascâ S-au proiectat pe urma la settiopucou chipuri din istoria contimporană a României. Nu pot trece cu vederea deosebita atenţiune ce ni s-a dat din partea Dior conducători ai Muzeului Cassei şcoalelor din Bucuraţi, a1,.11' deosem a Dloi. i. mwsn profesor in Bucureşti. — Cetina Dsa pr gramul nostru de muncă publicat ia toamna anului trecut, în mod spoili n a oferit despăiţamănului Turda al Asociaţiunei di positive pentru schiopticon referitoare la istoria Românilor. In 15 Februar să va ţinea ultima conferinţa, un lom in nădejdea câ va reuşi tot aşs, de bine, mai ales, că avem promisă participarea Dlui Dr. Silviu Dragomi, profesor de teologie din Sibiiu. Mai bine cercetate au fost conferenţeie din 4 Januar, când au participat poporelvi din comuna Copand, Poiana şi Urstiş, apoi cele din 1 şi 8 Februar, când încă au participat din împrejurime. — Notăm, cu plăcere, ca publicul din Poiana şi Cristis, atât inteligent, cât şi poporul, s- achitat miai bine în privinţa asta fiind bine representat întotdeauna. Cor. la 82, ziare şi reviste. S’au dat apoi şi la privaţi, d. e. lui Kristoffy 350 mii, la doi advocaţi câte 50 mii, la unii publicişti din a pesta 10—38 mii etc. Tisza constată, că dintre membrii partidului muncii n’a primit nimenin astfel de bani. Camera a luat la cunoştinţă expunerile lui Tisza. Panamaua aceasta ne prezintă din nou un tablou de corupţie al vieţii publice din Ungaria. Panamaua din Margitsziget. E cunoscută iizuinţa băncii de Circulaţie (Által. Forgalmi bank) de-a deschide în insula Margit (1. Budapesta) un tripou (casă de jocuri hazarde), cum este d.e la Montecarlo, etc. Ca să obţie concesiunea şi să deştepte interesul publicului pentru tripou, banca, în vederea câştigului, a împărţit sume mari de parale la privaţi şi la zarele din Viena şi Budapesta. Descoperindu-se acest lucru, opoziţia a făcut un mare tărăboiu, acuzând guvernul cu o nouă panama. Guvernul insă nu a dat băncii concesiunea cerută. Afacerea cu tripoul a rămas baltă, dar nu s’a încheiat chestiunea banilor de mituit. Primministrul a încredinţat pe secretarul de stat Vadász să facă cercetare. Terminându-se lucrarea, Tisza a răspuns în şednţa de Miercuri a camerei la o interpelare, ce îi s’a făcut în chestia aceasta. Tisza pe baza datelor, a zigrăvit un tablou grozav al manoperelor băncii Forgami. A constatat ca banca a săvârşit corupţii mari pentru a obţinea concesiunea de joc. Singur presei îi s’a dat 370 mii Cor. 170 mii ziarelor din Viena şi celei din Budapesta 200 mii. Dintre ziarele ungureşti cea mai mare sumă a luat-o şovinistul «Peşti Hirl.» suma de 21 mii Cor. apoi vin «Budap. Hirl.» (19 mii), Pester Li. (18 mii) etc. In total Procesul Rutenilor. Marele proces al Rutenilor se apropie de sfârşit. In săptămâna viitoare se termină probabil interogatorul martorilor, apoi va urma rechizitorul procurorului, pledoarele apărătorilor şi sentenţa. Lumea e curioasă în deosebi asupra acestei din urmă, dat fiind, că procesul e cam forţat. Interogatorul. Eri au fost ascultaţi martorii din Bistra de jos şi Lucica. Cu toţii au spus, că credincioşii s’au revoltat contra unificării călindarului ca cel catolic. Martorii fasionează tot ceea ce au spus la rudele de instrucţie. Numai Alexă Senda îşi retrage fasiunileagravante pentru acuzaţi. Zice, că a fost bătut de jandarmi. Tot aşa mărturiseşte şi femeia lui Tegze. Plângerile contra teroarei jandarmilor se observă ca un fir roş în cursul acestui proces. Au fost interesante declaraţiile protopopului Bacinsky din Lucica. El spune, că s’a prezentat la dânsul un grup de oameni şi au cerut modificări în serviciul d-zeesc etc. Protopopul le-a spus, că nu le poate împlini cererea. Oamenii din Lucica erau în legătură cu cei din Iza şi Pirdac Ie-a vestit, că dacă vor trece la ortodoxie, va veni Ţarul şi le va împărţi moşia contelui Schönhorn din comitatul Bereg. La întrebarea, dacă a fost mişcarea politică sau religioasă, Bacinsky răspunde, că între popor era mare lipsă de pământ şi de acesta s’au folosit unii sub pretextul reugiunii. El nu ţine de vinovaţi conştii pe acuzaţii din Lucica, ci mai mult de seduşi. Faţă de aceasta notarul Poovici declară mşcarea de politică. ---*»— Săptămâna viitoare se vor termina interogatoriile şi prin 23 i. c. se vor începe pledoarele. Apărătorii sunt zece, între cari doi advocaţi Rédei şi Rónai sunt din Budapesta, trimişi la Sighet de clubul Reform. Aceştia vor fi cei mai strajnici apărători ai acuzaţilor. Sentenţa se va pronunţa pe la finea lunei Februarie. Un document. Un cetitor al ziarului »Az Este* face atentă redacţia, că »Niwoje Vremia« publică în noul din 8 Febr. c. un document interesant, referitor la procedeul preoţilor şi jandarmilor faţă de ruteni. E un document autentic, dat de preotul rutean din Iza, Azary, de următorul cuprins: »Haidan Vasilieva se absealvă dela cercetarea bisericei, fiind bolnav. Considerând aceasta, nu trebue bătut, deşi absentează dela biserică. — Iza, 7 Aprilie 1912. — Andreiu Azary, preot gr. cat. Acest document a produs senzaţie în Rusia, ceea ce e natural. sportiv. Dr. Simion Nemeş şi Ioan Prună viceprezidenţi. Gavril Deac secr. Octavian Mereţ cassier ad hoc Dr. Laurian German şi Dr. Valentin Drăganu controlori. Juriul de onoare: Dr. Iuliu Pordea prezident. Dr. Ştefan Morariu, Antonin Mandea, Dr. Aurel Socol. Membri în comitet: Dr. Petru Vlad, şef de secţie la scrimă. Mircea Prişcu, referent. Dr. Simion Nemeş, şef de secţie la aparate. Pompei Vodă, referent. Tarquiniu Prişcu, şef de secţie la box şi trântă. Lazar Isaic, referent. Romeo Dan, şef de secţie la dr. Cornel Bianu, referent. Nicolae Dumitru, Coriolan Hârţoagă, Vasile Herpău, Octavian Neagoe, Iarin Nemeş, Eugen Nicoară, Traian Nicolin, Dr. Octavian Rusu, Fabiu Sângioan, Vasile Sava, Leonidia Şerban,Domi Stanca, Dr. Ieronim Stochiţă. Membri activi: Silviu Achim, Ioan Aleman Eugen Bunea, Val. Bilţiu, David Aron Demian, Cornel Donen, Romul Dragoş, Ştefan Fejér, Victor Felea, Ioan Gafton, Dr. Iuliu Haţiegan, Mihail Mitrea, Ştefan Pantea, Alexandru Pop, Aurel Pop, Vasile Pop, Olimpiu Popa- Radu, Ioan Fornea, Dr. Valentin Poruţiu, Teodor Roxin, Iacob Sângiorzanu, Ioan Steer, George Sglimbea, Costi Stanca, Teodor Vascr, Flaviu Vili. Din cercurile tinerimei noastre. Petrecerea Clubului sportiv din Cluj. Clubul sportiv român din Cluj invită la petrecerea, ce o va aranja în ziua de 28 Februarie 1914 st. n., orele 9, în toate salele din parter ale hotelului »Newyork«. Petrecerea se dă în beneficiul Clubului. Toaletă simplă, şi port românesc la dansatoare. Cele mai frumoase costume se vor premia. La miezul nopţii tabla-de-hote: 3 coroane de persoană, Tango şi Two-Step. Taraf de lăutari escelent. Intrarea: 4 cor. de persoană, 10 cor. de familie. Adresa casierului: Strada Szentegyház nr. 6 II. Informaţii de tot felul se pot lua de la dl Romeo Dan (Str. Deák Ferenc nr. 44.) De locuinţe se va ingriji: dl Tarquiniu Prişcu (Str. Király 181.Bilete de table-de-hote se găsesc la dl Eugen Roşescu Str. Kossuth Lajos 26 (Vatra). Cluj. 6 Februarie st. n. 1914. — Comitetul Clubului. Comitetul Clubului: Dr. Amos Frâncu prezident. Dr. Sever Dan director GAZETA TRANSILVANIEI. S T I R I. — 31 Ianuarie 1914. $t£ri din agomonia. Mercuri seara a avut loc în sala Boulevard din București banchetul oferit în onoarea d-lui Al. Ciurcu, care a împlinit 60 ani de viaţă. La banchet au participat numeroşi gazetari şi bărbaţi politici, care au sărbătorit prin frumoase discursuri activitatea politică şi publicistică a d-lui Ciurcu. La adresa jubilantului au sosit din acest prilej numeroase telegrame de felicitare din ţară şi streinătate, între cari o telegramă din partea ziarului «Gazeta Transilvaniei»." — Curtea de casaţie din Bucureşti a adus alaltaeri o decizie, prin care recursul d-nei Negmitzi, licenţiată in drepturi, * respins stabilindu-se astfel nnrma că o femeie nu poate pleda ca advocat, deoarece situaţia sa specială, creată de Constituţie şi de legi, — o împiedecă să o facă Procurorul general a combătut recursul dnei Negruzzi pe următoarele motive : întâi nanton — ;f---cere legea advocaţilor, al doilea pentru că aceasta nu poate depune jurământul cerut de lege, şi al treilea pentru ca femeea nu are libertatea acţiunilor sale. Din punct de vedere social, dreptul femeei de a pleda ca advocat, ar fi un mare neajuns. Femeia, spune d-sa, trebue să-şi vadă de gospodărie, pe care, de mute ori o figurează. Să luam exemplu de la Românii din Ardeal, unde gospodăria îşi ara mersul ei normal tocmai pentru că femeia are grija casei, şi nu are funcţiuni şi atribuţiuni străine de menirea sa. Parastas- Ni se scrie: La 11 Feb. a. r. s’a servit în biserica gr. cat. din Mintiul Gherlei misă cu parastas în amuntirea regretatului fost redactor responzabil al «Gaz. Trans.» Gregori Maior (mort în Viena 1» 11 Feb. 1901). D-nii Dissescu şi Derussi la Budapesta. În Bu apesta se anunţa: L-nui C. Dissescu, fostul ministru al instrucţiunii publice al României şi Derussi ministrul plenipotenţiar la Sofia, fost consul general la Budapesta, au sosit Mercuri aici şi au descins la hotel «Rietz». Deşi cei doi bărbaţi de stat ai României călătoresc în cel mai strict incognito, totuşi sosirea lor la Budapesta a fost aflată de un ziarist de la „A Nap». Ziaristul s’a şi prezintat la hotel vioind să obţină oarecari declaraţiuni dela cei doi oaspeţi neaşteptaţi, crezând că venirea ior la Budapesta este în legătură cu tratativele de împăcare dintre români şi unguri. D-nii Dissescu şi Derussi s’au arătat surprinşi că se ştie despre sosirea ior în capitala Ungariei. D. Derussi a spus Insă ziaristului un ztar, că nu au de făcut nici un fel de declara iuni, deoarece nu au venit la Budapesta cu scopuri politice. Noile descoperiri ale lui Marconi. Ziarul «Daily Mail» anunţă ca inventatorul Marconi a reuşit să aprindă cu sistemul său radiotelegrafic o lampă electrică la o distanţă de 6 mile. Marconi a făcut mai multe experienţe de mare însemnătate cu telefonul său fară sârmă, dar asupra lor se păstrează secretul. Explozia unui automobil, un automobil care mergea spre Möllersdorf lângă Baden, condus de şoferul Hocheneuer a luat foc. Şoferul a sărit imediat din maşină şi a strigat celor vre-o 40 de persoane, cari se adunaseră să privească automobilul în flăcări, să fugă de acolo. Publicul n’a dat însă atenţie avertismentului dat de lofeur şi au fost răniţi cu toţii de bucăţile -de fer şi lemn aruncate de puterea exploziei rezervoriului de benzină.Reuniunea romană de gimnastică şi cântări. Cincisprezece din ei au fost internaţi la spital. Prostul construirea unui pod peste Hudson. Din New York se anunţă că un grup de financiari s’a întrunit aci, discutând proectul construirei unui pod peste sânul Hudson, între New- York şi New Jersey. Acesta va fi cel mai lung pod de pe lume şi construirea lui va costa 165 de milioane de mărci. Avizi In tipografia noastră află aplicare momentană un culegător-maşinist, un culegător şi 2—3 ucenici. Informaţiuni la administraţia ziarului. Aviatice. — Aviatorul Barlemin s'a urcat Mercuri la orele 1.39 pe câmpul de aviaţie din Geneva şi a aterizat la orele 240 la Aosta. Aviatorul a sburat peste Mont-Blanc la o înălţime de 5300 metri. Pe câmpul de aviaţie dela Viile Coupry s’au făcut Mercuri încercări cu utilizarea armelor în aeroplane. Pe un aeroplan, condus de aviatorul Prevost, s’au aşezat două mitraneze cu cari un soldat trăgea focuri la anumite ţinte. Încercările au reuşit de minune, aeroplanul păstrându-şi stabilitatea în topul când se trăgeau focurile. Aeroplanul sbura la o înălţime de 200-300 de metri. — Aviatorul argentinian Neuberg s-a urcat cu aeroplanul la 6274 metri atingând cel mai mare record de înălţime, cunoscut până acum. — Aviatorul german Thelen a făcut Mercuri înainte de amiazi o ascensiune cu patru pasageri lângă Berlin lcandu-se la înălţime de 2850 metri. A fost insă nevoit să aterizeze din cauza gerului. Via Breţov şi ţara-florii. Dimisia căpitanului poliţiei. Suntem informaţi, că căpitanul poliţie Braşovului Farkas şi-a prezentat dimisa din postul său. Dipă ce vom avea amănuntele necesare vom reveni. Masca tribunului Axente executată de un tînăr sculptor rom,ân se afla expusă de eri seara în vitrina libăriei Hemich. Exemplare se pot comanda La ăi^&.îYir"‘pbfbfietare" și espedarea in provincie. Masca originala, care redă perfect trăsăturile feţei regretatului nostru tribun, este proprietatea esclusivâ a d-l P. Popovici şi prin urmare orice reproducere este oprită. Celelalte ziare sunt rugate a publica acest aviz. O mare vânzare de vite, se va ţine Luni în 16. Februarie 1914 a. m. la 9 oare în piaţa cea mare din Zârneşti, într’o cauză de esecuţiune a oraşului Braşov Se vor vinde: 3200, 20 berbeci, 2 boi, 4 vaci, 1 taur, 2 bouţi şi 2 viţei. Desluşiri se dau la cancelaria fiscalatului orăşenesc (str argintarilor Nro 5 etagiul I, uşa 5 şi 61 Sâmbăta in 14 Februarie 1914 in orele oficioase si Duminecă in 15 Februarie 1914, în timpul dela 9-11 a. m. Spargere. Făptuitori necunoscuţi au pătruns noaptea trecută In prăvălia de plapome şi paturi Ber din strada Vamii şi au furat o suma de 100 cor. Poliţia anchetează. Balul reuniunei «Crucea roşie» şi bucătâria poporală. Fiind cunoscut, ca reuniunea «Crucea roşie» pe lângă îndeplinirea chemării sale principale se năzueşte a servi şi alte ţinte umane ca de pilda interesul seracmiei locale prin întreţinerea bucătăriei poporale, comitetul reuniunei invită din nou şi pe această cale unor public să binvoiască a participa în număr cat mai mare la balul ce’i aranjază reuniunea mâne seara in sala Redutei orăşeneşti având în vedere că o parte însemnată a venitului curat al acestui bal se va folosi spre susţinerea bucătăriei deja armintite. In legătură cu acestea comunicăm totodată, că pentru bucătăria poporală în timpul din urmă au binevoit a dona: D na văd. Vilma Popp 20 kg. carne; d-na Dr. V. Bruckner 10 cor.; N. N. 6 cor.; d-l Otto de Ron 4 pachete de orez și logia Francmasonilor «Panonia» 50 coroane. Primească stimații donatori mulţămitele noastre. — Prezidiul. Balul Crucii roşi în Predeal va avea loc 15/28 Februarie. Pentru acest bal, al cârui venit curat este destinat Crucii roşii române, se află bilete depune la administraţia ziarului nostru. Cei cari doresc să viziteze acest ban’au nevoie de paşaport. Pagina îl* Programul concertului care va avea loc Mercuri în 5/18 Febr. 1914 in sala Redutei cu preţiosul concurs al d-nelor Lucia Cosma, Ana Dr. Herariu, al d-lui Gheorghe Folescu şi al capelei oraşului, augmentată cu mai mulţi iubitori de artă. Dirigent G. Dima. 1. N. W. Gade: Crăiasa ielelor (Rlverskud) baladă pentru soli, cor și orhestră. 2. W. A. Mozart: Arie din opera «Nunta lui Figaro» — dna Ana Dr. Heraru. 3. R. Wagner: Arie din opera «Vasul fantasmă» — d 1 Q. Folescu 4. Ambr. Thomas: Arie din opera Hamlet — d-na L. Cosma. 5. G. Dima : «Hora» piesă de concert pentru cor mixt şi orhestră. Preţul locurilor: Balcon 5 cor fotei 4 cor. parchet I. 3 cor., parchet II. 2 cor., parchet înalt 120 cor., Galerie P20 cor Loc de stat 1 cor., studenţi 60 bani. . . „ se află de vânzare la librăria Zeidner. ULTIME ŞTIRI, Roma, 13 Februári®. Intre Anglia, Italia şi Turcia s’a ajuns la un deplin acord în chestia insulelor. Astfel Italia va evacua toate insulele ocupate pe timpul războiului Tripolitan şi le va restitui Turciei. Viena 13 Febr. »Neue Freie Presse* afla din Bucureşti, că încercările d-lor Pasici şi Venizeros de a îndupleca pe România să între î i aliaţa Balcanica, n’au reuşit. Planul ir fiinţării alianţei balcanice, în care sa între şi România, a fost pus la cale la Petersburg. Cei doi bărbaţi de stat au reuşitcongţi^â,ofluffl',' uar regele Carol s’a opus cu energie. Regele Carol a comunicat d-lor Pasici şi Venizelos că România trebue să-şi menţină actuala atitudine independentă, căci astfel poate lupta cu mai mare succes pentru apararea păcii de la Bucureşti şi pentru menţinerea echilibrului în Balcani. Petersburg, 13 Feb. In trecerea sa prin Bucureşti, contele Bobrinski şi deputatul Dimitriev au făcut vizite primului ministru Brătianu şi a foştilor miniştri Filipescu şi Take Ionescu. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Brantsee & Gomp Redactor responsabil: Mulţăuiită publică. Reuniunea femeilor române din Braşov a aranjat, în vilele de 28 Dec 1913 și 18 ianuarie 1914, două serate, de ceaiu în localitățile rasinei române cu scop de a ajutora Internatul Orfelinat și marele Orfelinat din viitor al Uniunii femeilor române" din Ungaria. Resultatul acestor Serate a fost destul de satisfăcător, atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere material, întrunind in mod familiar întreaga societate româneasă şi obţinându-se din ambele Serate venitul curat ce 268 cor. 62 bani. Comitetul Reuniunii a destinat din suma aceasta 168 cor. 62 b. ca ajutor Internatului Orfelinat, iar 100 cmr. ca contribuire la colecta Marelui Orfelinat al Uniunii femeilor române din Ungaria. Comitetul Reuniunii esprimă în prima linie deosebita sa mulţămită On. Comitet al Casinei române şi in speciai "lui Preşedinte Dr. Nicolae Vecerdea, pentru marea bunăvoinţă cu care a acordat ospitalitatea Reuniunei noastre în localităţile Casinei romane. Deasemenea esprimă mulţămită tuturor Doamnelor care au contribuit cu ceaiu, zahar, fum, prăjituri, sandwichuri şi bere la aceste serate, şi anume: .1