Gazeta Transilvaniei, februarie 1914 (Anul 77, nr. 24-47)

1914-02-01 / nr. 24

Nr. 24—1914. Turdenilor. In 4 Dnuar din taxe ba­­nevore s-a Incassat 47 cor. din care după ce s-a sporit cu alte co­lecte, s-au cumpărat vestminte uceni­cilor de meseriași ca dar de Crăciun. In 11 Ianuar a vorbit Dl. Dr. Augustin Ralca despre istoria Mol­dovei, până la unirea principatelor. După asta s-au arătat cu schiopticonul chipuri din istoria Munteniei şi Mol­dovei. In 25 Ianuar a vorbit Dl. Dr Iuliu Popescu despre unirea principatelor şi domnia lui Cuză Vodă. — A fost ascultat cu viu interes. — Au urmat proiecţiuni cu schiopticonul, vederi din America, interpretate de Dr. Dr. Vaier Mo­dovan. In 1 Februar a vorbit Dl. Dr George Pătăcean. A predat partea prim­a din istoria contimporană a Ro­­m­âniei, Începând cu urcarea regeim Caro 1 pe tron. Predarea bună a celei mai frumoase părţi din Istoria Rom­â­­n­iei a plăcut mult. — Tot atunci am avut orasîunea plăcută de-a asculta pe Dl. Gavril Pre­­cup, profesor din Blaj, care n o fru­mi­ată conferinţă ne a vorbit despre tovarăşa de viaţa şi u­niică a mare­ui rege, despre Revi­­a şi poeta, Carmen Byiiva. Schiţând biografia Reginei a dat cetire câtorva poesii de ale Regi­nei dintre cari au plâcat mai mult fragmente e cetite din Etiobia Poleşt­­h/D. La starţit au fost arătate cu schiopticonul scene din viaţa Reginei- Poete. — Sara a fost masă comună în betez, unde dl. profesor Pricup a fost salutat în numele Turdenilor din par­tea Dlui Dr. Vaier Muldovan. In 8 Februar Dl. Dr. George Pătă­ean şi-a continuat conferenţa. Ne-a făcut plăcere cetirea intonată a poesiilor lui Alexandri »Peneş Cur­canul şi Oda ostaşilor«, inspirate de răsboiul pentru r­eatârnare. A vorbit apoi de hotărârile Conginsului din Berlin şi reorganizarea statului, ară­tând resuitateie muncii uriaşe a lumi­natului Domn, regelui Carpl, apoi despre triumful naţional din anul 1913. A vorbit apoi profesorul din Sibiiu Dr. Dr. Pavel Roşea despre luna .Scopul lu­­i«, arâtârd ca adevăratul scop al vieţ­i­i aceia, pe ca­re ni-l propune legea creştineascâ S-au proiectat pe urma la settiopucou chipuri din istoria contimporană a României. Nu pot trece cu vederea deo­sebita atenţiune ce ni­ s-a dat din partea Dior conducători ai Muzeului Cassei şcoalelor din Bucuraţi, a1,.11' deosem a Dloi. i. mwsn profesor in Bu­cureşti. — Cetina Dsa pr gramul nos­tru de muncă publicat ia toamna anu­lui trecut, în mod spoili n a oferit despăiţamăn­ului Turda al Asociaţiunei di positive pentru schiopticon referi­toare la istoria Românilor. In 15 Februar să va ţinea ultima conferinţa, un lom in nădejdea câ va reuşi tot aşs, de bine, mai ales, că avem promisă partic­iparea Dlui Dr. Silviu Dragomi, profesor de teologie din Sibiiu. Mai bine cercetate au fost con­­ferenţeie din 4 Januar, când au par­ticipat pop­ore­lvi din comuna Copand, Poiana şi Ur­stiş, apoi cele­ din 1 şi 8 Februar, când încă au participat din împrejurime. — Notăm, cu plă­­cer­e, ca publicul din Poiana şi Cristis, atât inteligent, cât şi poporul, s- achitat miai bine în privinţa asta fiind bine representat întotdeauna. Cor. la 82, ziare şi reviste. S’au dat apoi şi la privaţi, d. e. lui Kristoffy 350 mii, la doi advocaţi câte 50 mii, la unii publicişti din a­ pesta 10—38 mii etc. Tisza constată, că dintre mem­brii partidului muncii n’a primit nime­nin astfel de bani. Camera a luat la cunoştinţă expunerile lui Tisza. Panamaua aceasta ne prezintă din nou un tablou de corupţie al vieţii pu­blice din Ungaria. Panamaua din Margitsziget. E cunoscută iizuinţa băncii de Circulaţie (Által. Forgalmi bank) de-a deschide în insula Margit (1. Budapesta) un tripou (casă de jocuri hazarde), cum este d.­e­ la Montecarlo, etc. Ca să obţie concesiunea şi să deş­tepte interesul publicului pentru tri­pou, banca, în vederea câştigului, a împărţit sume mari de parale la pri­vaţi şi la z­arele din Viena şi Buda­pesta. Descoperindu-se acest lucru, o­­poziţia a făcut un mare tărăboiu, acu­zând guvernul cu o nouă panama. Gu­vernul insă nu a dat băncii concesiunea cerută. Afacerea cu tripoul a rămas baltă, dar nu s’a încheiat chestiunea banilor de mituit. Primministrul a în­credinţat pe secretarul de stat Vadász să facă cercetare. Terminându-se lu­crarea, Tisza a răspuns în şednţa de Miercuri a camerei la o interpelare, ce îi s’a făcut în chestia aceasta. Tisza pe baza datelor, a zi­grăvit un tablou grozav al manoperelor băncii Forga­mi. A constatat ca banca a săvârşit co­rupţii mari pentru a obţinea concesiu­nea de joc. Singur presei îi s’a dat 370 mii Cor. 170 mii ziarelor din Viena şi ce­lei din Budapesta 200 mii. Dintre zia­rele ungureşti cea mai mare sumă a luat-o şovinistul «Peşti Hirl.» suma de 21 mii Cor. apoi vin «Budap. Hirl.» (19 mii), Pester Li. (18 mii) etc. In total Procesul Rutenilor. Marele proces al Rutenilor se a­­propie de sfârşit. In săptămâna viitoare se termină probabil interogatorul mar­torilor, apoi va urma rechizitorul pro­curorului, pledoarele apărătorilor şi sentenţa. Lumea e curioasă în deosebi asupra acestei din urmă, dat fiind, că procesul e cam forţat. Interogatorul. Eri au fost ascultaţi martorii din Bistra de jos şi Lucica. Cu toţii au spus, că credincioşii s’au revoltat con­tra unificării călindarului ca cel catolic. Martorii fasionează tot ceea­ ce au spus la rudele de instrucţie. Numai Alexă Senda îşi retrage fasiunile­­agravante pentru acuzaţi. Zice, că a fost bătut de jandarmi. Tot aşa mărturiseşte şi femeia lui Tegze. Plângerile contra te­­roarei jandarmilor se observă ca un fir roş în cursul acestui proces. Au fost interesante declaraţiile protopopului Bacinsky din Lucica. El spune, că s’a prezentat la dânsul un grup de oameni şi au cerut modificări în serviciul d-zeesc etc. Protopopul le-a spus, că nu le poate împlini cererea. Oamenii din Lucica erau în legătură cu cei din Iza şi Pird­ac Ie-a vestit, că dacă vor trece la ortodoxie, va veni Ţarul şi le va împărţi moşia contelui Schönhorn din comitatul Bereg. La în­trebarea, dacă a fost mişcarea politică sau religioasă, Bacinsky răspunde, că între popor era m­are lipsă de pământ şi de ace­sta s’au folosit unii sub pre­textul reugiunii. El nu ţine de vinovaţi conştii pe acuzaţii din Lucica, ci mai mult de seduşi. Faţă de aceasta notarul P­oovici declară m­şcarea de politică. ---*»— Săptămâna viitoare se vor ter­mina interogatoriile şi prin 23 i. c. se vor începe pledoarele. Apărătorii sunt zece, între cari doi advocaţi Rédei şi Rónai sunt­ din Budapes­ta, trimişi la Sighet de clubul Reform. Aceştia vor fi cei mai strajnici apărători ai acuzaţi­lor. Sentenţa se va pronunţa­ pe la fi­nea lunei Februarie. Un document. Un cetitor al ziarului »Az Este* face atentă redacţia, că »Niwoje Vremia« publică în n­oul din 8 Febr. c. un document interesant, referitor la procedeul preoţilor şi jandarmilor faţă de ruteni. E un document autentic, dat de preotul rutean din Iza, Azary, de ur­mătorul cuprins: »Haidan Vasilieva se absealvă dela cercetarea bisericei, fiind bolnav. Considerând aceasta, nu trebue bătut, deşi absentează dela biserică. — Iza, 7 Aprilie 1912. — Andreiu Azary, preot gr. cat. Acest document a produs senza­ţie în Rusia, ceea ce e natural. sportiv. Dr. Simion Nemeş şi Ioan Prună viceprezidenţi. Gavril Deac secr. Octavian Mereţ cassier ad hoc Dr. Laurian German şi Dr. Valentin Dră­­ganu controlori. Juriul de onoare: Dr. Iuliu Pordea prezident. Dr. Ştefan Morariu, Antonin Mandea­, Dr. Aurel Socol. Membri în comitet: Dr. Petru Vlad, şef de secţie la scrimă. Mircea Prişcu, referent. Dr. Simion Nemeş, şef de secţie la aparate. Pompei Vodă, re­ferent. Tarquiniu Prişcu, şef de secţie la box şi trântă. Lazar Isaic, referent. Romeo Dan, şef de secţie la d­r. Cornel Bianu, referent. Nicolae Dumitru, Co­­riolan Hârţoagă, Vasile Herpău, Octa­vian Neagoe, I­arin Nemeş, Eugen Ni­­coară, Traian Nicolin, Dr. Octavian Rusu, Fabiu Sângioan, Vasile Sava, Leonidia Şerban,­Domi Stanca, Dr. Ie­­ronim Sto­chiţă. Membri activi: Silviu Achim, Ioan Aleman Eugen Bunea, Val. Bilţiu­­, David Aron Dem­ian, Cornel­ Donen­, Romul Dragoş, Ştefan Fejér, Victor Felea, Ioan Gafton, Dr. Iuliu Haţiegan, Mihail Mi­trea, Ştefan Pantea, Alexandru Pop, Aurel Pop, Vasile Pop, Olimpiu Popa- Radu, Ioan Fornea, Dr. Valentin Po­­ruţiu, Teodor Roxin, Iacob Sângiorzanu, Ioan Steer, George Sglimbea, Costi Stanca, Teodor Vascr, Flaviu Vili. Din cercurile tineri­mei noastre. Petrecerea Clubului sportiv din Cluj. Clubul sportiv român din Cluj in­vită la petrecerea, ce o va aranja în ziua de 28 Februarie 1914 st. n., orele 9, în toate salele din parter ale hote­lului »Newyork«. Petrecerea se dă în beneficiul Clubului. Toaletă simplă, şi port românesc la dansatoare. Cele mai frumoase costume se vor premia. La miezul nopţii tabla-de-hote: 3 coroane de persoană, Tango şi Two-Step. Taraf de lăutari escelent. Intrarea: 4 cor. de persoană, 10 cor. de familie. Adresa casierului: Strada Szentegyház nr. 6 II. Informaţii de tot felul se pot lua de la dl Romeo Dan (Str. Deák Ferenc nr. 44.) De locuinţe se va ingriji­: dl Tarquiniu Prişcu (Str. Király 181.Bilete de table-de-hote se găsesc la dl Eugen Roşescu Str. Kossuth Lajos 26 (Vatra). Cluj. 6 Februarie st. n. 1914. — Comitetul Clubului. Comitetul Clubului: Dr. Amos Frâncu prezident. Dr. Sever Dan director GAZETA TRANSILVANIEI. S T I R I. — 31 Ianuarie 1914. $t£ri din agomonia. Mercuri seara a avut loc în sala Boulevard din București banchetul oferit în onoarea d-lui Al. Ciurcu, care a împlinit 60 ani de viaţă. La banchet au participat nu­meroşi gazetari şi bărbaţi politici, care au sărbătorit prin frumoase discursuri activitatea politică şi publicistică a d-lui Ciurcu. La adresa jubilantului au sosit din acest prilej numeroase tele­grame de felicitare din ţară şi streină­­tate, între cari o telegramă din partea ziarului «Gazeta Transilvaniei»." — Curtea de casaţie din Bucu­reşti a adus alaltaeri o decizie, prin care recursul d-nei Negmitzi, licenţiată in drepturi, *­ respins stabilindu-se astfel nnrma că o femeie nu poate pleda ca advocat, de­oarece situaţia sa specială, creată de Constituţie şi de legi, — o împiedecă să o facă Procurorul general a combătut recursul d­nei Negruzzi pe următoarele motive : întâi nanton — ;f---­cere legea advocaţilor, al doilea pentru că aceasta nu poate depune jurământul cerut de lege, şi al treilea pentru ca fem­eea nu are libertatea acţiunilor sale. Din punct de vedere social, drep­tul femeei de a pleda ca advocat, ar fi un mare neajuns. Femeia, spune d-sa, trebue să-şi vadă de gospodărie, pe care, de mu­te ori o figurează. Să luam exemplu de la Românii din Ar­deal, unde gospodăria îşi ara mersul ei normal tocmai pentru că femeia are grija casei, şi nu are funcţiuni şi atri­­buţiuni străine de menirea sa. Parastas- Ni se scrie: La 11 Feb. a. r. s’a servit în biserica gr. cat. din Mintiul Gherlei misă cu parastas în a­muntirea regretatului fost redactor responzabil al «Gaz. Trans.» Gregori Maior (mort în Viena 1» 11 Feb. 1901). D-nii Dissescu­ şi Derussi la Bu­dapesta. În Bu apesta se anunţa: L-nui C. Dissescu, fostul ministru al instrucţiunii publice al României şi Derussi ministrul plenipotenţiar la Sofia, fost consul general la Budapesta, au sosit Mercuri aici şi au descins la ho­tel «Rietz». Deşi cei doi bărbaţi de stat ai României călătoresc în cel mai strict incognito, totuşi sosirea lor la Budapesta a fost aflată de un ziarist de la „A Nap». Ziaristul s’a şi prezintat la hotel vioind să obţină oarecari de­­claraţiuni dela cei doi oaspeţi neaştep­taţi, crezând că venirea ior la Buda­pesta este în legătură cu tratativele de împăcare dintre români şi unguri. D-nii Dissescu şi Derussi s’au arătat surprinşi că se ştie despre sosirea ior în capitala Ungariei. D. Derussi a spus Insă ziaristului un ztar, că nu au de fă­cut nici un fel de declara iuni, deoa­rece nu au venit la Budapesta cu sco­puri politice. Noile descoperiri ale lui Marconi. Ziarul «Daily Mail» anunţă ca in­­ventatorul Marconi a reuşit să aprindă cu sistemul său­ radiotelegrafic o lampă electrică la o distanţă de 6 mile. Mar­coni a făcut mai multe experienţe de mare însemnătate cu telefonul său fară sârmă, dar asupra lor se păstrează secretul. Explozia unui automobil, un au­tomobil care mergea spre Möllersdorf lângă Baden, condus de şoferul Hoche­­neuer a luat foc. Şoferul a sărit ime­diat din maşină şi a strigat celor vre-o 40 de persoane, cari se adunaseră să privească automo­bilul în flăcări, să fugă de acolo. Publicul n’a dat însă atenţie avertismentului dat de lofeur şi au fost răniţi cu toţii de bucăţile -de fer şi lemn aruncate de puterea exploziei rezervoriului de benzină.Reuniunea romană de gimnastică şi cântări. Cincisprezece din ei au fost internaţi la spital. Pros­tul construirea unui pod peste Hudson. Din New York se anunţă că un grup de financiari s’a întrunit aci, discutând proectul construirei unui pod peste sânul Hudson, între New- York şi New Jersey. Acesta va fi cel mai lung pod de pe lume şi construi­rea lui va costa 165 de milioane de mărci. Avizi In tipografia noastră află aplicare momentană un culegă­­tor-maşinist, un culegător şi 2—3 ucenici. Informaţiuni la administraţia ziarului. Aviatice. — Aviatorul Barlemin s'a urcat Mercuri la orele 1.39 pe câm­pul de aviaţie din Geneva şi a aterizat la orele 2­40 la Aosta. Aviatorul a sbu­­rat peste Mont-Blanc la o înălţime de 5300 metri. Pe câmpul de aviaţie dela Viile Coupry s’au făcut Mercuri încer­cări cu utilizarea armelor în aeroplane. Pe un aer­oplan, condus de aviatorul Prevost, s’au aşezat două mitran­eze cu cari un solda­t trăgea focuri la anumite ţinte. Încercările au reuşit de minune, aeroplanul păstrându-şi stabilitatea în t­opul când se trăgeau focurile. Aero­planul sbura la o înălţime de 200-300 de metri. — Aviatorul argentinian Neuberg s-a urcat cu aeroplanul la 6274 metri atingând cel mai mare record de înăl­ţime, cunoscut până acum. — Aviatorul german Thelen a făcut Mercuri înainte de amiazi o as­censiune cu patru pasageri lângă Ber­lin lcandu-se la înălţime de 2850 metri. A fost insă nevoit să aterizeze din cauza gerului. Via Breţov şi ţara-florii. Dimisia căpitanului poliţiei. Sun­tem informaţi, că căpitanul poliţie Braşovului Farkas şi-a prezentat dimi­­s­a din postul său. Di­pă ce vom avea amănuntele necesare vom reveni. Masca tribunului Axente executată de un tînăr sculptor rom,­ân se afla expusă de eri seara în vitrina lib­ăriei H­em­ich. Exemplare se pot comanda La ăi^&.îYir"‘pbfbfietare" și espedar­ea in provincie. Masca originala, care redă perfect trăsăturile feţei regretatului nostru tribun, este proprietatea esclu­sivâ a d-l P. Popovici şi prin urmare orice reproducere este oprită. Celelalte ziare sunt rugate a pu­blica acest aviz. O mare vânzare de vite, se va ţine Luni în 16. Februarie 1914 a. m. la 9 oare în piaţa cea mare din Zâr­­neşti, într’o cauză de esecuţiune a oraşului Braşov Se vor vinde: 320­0­, 20 berbeci, 2 boi, 4 vaci, 1 taur, 2 bouţi şi 2 viţei. Desluşiri se dau la cancelaria fiscalatului orăşenesc (str argintarilor Nro 5 etagiul I, uşa 5 şi 61 Sâmbăta in 14 Februarie 1914 in orele oficioase si Duminecă in 15 Februarie 1914, în timpul dela 9-11 a. m. Spargere. Făptuitori necunoscuţi au pătruns noaptea trecută In prăvălia de plapome şi paturi Be­­r din strada Vamii şi au furat o suma de 100 cor. Poliţia anchetează. Balul reuniunei «Crucea roşie» şi bucătâria poporală. Fiind cu­noscut, ca reuniunea «Crucea roşie» pe lângă în­deplinirea chemării sale principale se năzueşte a servi şi alte ţinte umane ca de pilda interesul seracmiei locale prin întreţinerea bucătăriei poporale, comi­tetul reuniunei invită din nou şi pe această cale unor­ public să binvoiască a participa în număr cat mai mare la balul ce’i aranjază reuniunea mâne seara in sala Redutei orăşeneşti având în vedere că o parte însemnată a ve­nitului curat al acestui bal se va fo­losi spre susţinerea bucătăriei deja ar­mintite. In legătură cu acestea comunicăm totodată, că pentru bucătăria poporală în timp­ul din urmă au binevoit a dona: D na văd. Vilma Popp 20 kg. carne; d-na Dr. V. Bruckner 10 cor.; N. N. 6 cor.; d-l Otto de Ron­ 4 pachete de orez și logia Francmasonilor «Panonia» 50 coroane. Primească stimații donatori mul­­ţămitele noastre. — Prezidiul. Balul Crucii­ roşi în Predeal va avea loc 15/28 Februarie­­. Pentru a­­cest bal, al cârui venit curat este des­tinat Crucii roşii r­omâne, se află bilete depune la administraţia ziarului nostru. Cei cari doresc să viziteze acest ba­n’au nevoie de paşaport. Pagina îl* Programul concertului care va avea loc Mercuri în 5/18 Febr. 1914 in sala Redutei cu preţiosul concurs al d-nelor Lucia Cosma, Ana Dr. Herariu, al d-lui Gheorghe Folescu şi al capelei oraşului, augmentată cu mai mulţi iubitori de artă. Dirigent G. Dima. 1. N. W. Gade: Crăiasa ielelor (Rlverskud) baladă pentru soli, cor și orhestră. 2. W. A. Mozart: Arie din opera «Nunta lui Figaro» — d­na Ana Dr. Heraru. 3. R. Wagner: Arie din opera «Vasul fantasmă» — d 1 Q. Folescu 4. Ambr. Thomas: Arie din opera Hamlet — d-na L. Cosma. 5. G. Dima : «Hora» piesă de con­cert pentru cor mixt şi orhestră. Preţul locurilor: Balcon 5 cor fotei 4 cor. parchet I. 3 cor., parchet II. 2 cor., parchet înalt 1­20 cor., Ga­lerie P20 cor Loc de stat 1 cor., stu­denţi 60 bani. . . „ se află de vânzare la li­brăria Zeidner. ULTIME ŞTIRI, Roma, 13 Februári®. Intre An­glia, Italia şi Turcia s’a ajuns la un deplin acord în chestia insulelor. Astfel Italia va evacua toate insu­lele ocupate pe timpul războiului Tripolitan şi le va restitui Turciei. Viena 13 Febr. »Neue Freie Presse* afla din Bucureşti, că în­cercările d-lor Pasici şi Venizeros de a îndupleca pe România să în­tre î i aliaţa Balcanica, n’au reu­şit. Planul ir fiinţării alianţei bal­canice, în care sa între şi Româ­­nia, a fost pus la cale la Petersburg. Cei doi bărbaţi de stat au reuşit­­congţi^â,ofluffl',' uar regele Ca­rol s’a opus cu energie. Regele Carol a comunicat d-lor Pasici şi Venizelos că România trebue să-şi menţină actuala atitudine indepen­dentă, căci astfel poate lupta cu mai mare succes pentru apararea păcii de la Bucureşti şi pentru men­ţinerea echilibrului în Balcani. Petersburg, 13 Feb. In trece­rea sa prin Bucureşti, contele Bo­­brinski şi deputatul Dim­itriev au făcut vizite primului ministru Bră­­tianu şi a foştilor miniştri Filipescu şi Take Ionescu. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Brantsee & Gomp Redactor responsabil: Mulţăuiită publică. Reuniunea femeilor române din Braşov a aranjat, în vilele de 28 Dec­ 1913 și 18 ianuarie 1914, două serate­, de ceaiu în localitățile rasinei române cu scop de a ajutora Internatul­ Orfe­­linat și marele Orfelinat din viitor al Uniunii femeilor române" din Un­­garia. Resul­tatul acestor Serate a fost­ destul de satisfăcător, atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere material, întrunind in mod famil­i­ar întreaga societate româneas­ă şi­ obţinându-se din ambele Serate venitul curat c­e 268 cor. 62 bani. Comitetul Reuniunii a destinat din suma aceasta 168 cor. 62 b. ca ajutor Internatului­ Orfelinat, iar 100 cm­r. ca contribuire la colecta Marelui Orfelinat al Uniunii femeilor rom­âne din Ungaria. Comitetul Reuniunii esprimă în prima linie deosebita sa mulţămită On. Comitet al Casinei române şi in speciai "lui Preşedinte Dr. Nicolae Vecerdea, pentru marea bunăvoinţă cu care a acordat ospitalitatea Reu­niunei noastre în localităţile Casinei romane. Deasemenea esprimă mulţămită tuturor Doamnelor care au contribuit cu ceaiu, zahar, fum, prăjituri, sand­wichuri şi bere la aceste serate, şi anume: .1

Next