Gazeta Transilvaniei, iunie 1914 (Anul 77, nr. 119-141)

1914-06-03 / nr. 119

Nr. 118—190. GAZETA TR ANSI L V AN I E I. Examenele scrip turistice se încep săptămâna viitoare joi. Până atunci trebue să se anunţe şi cei ce doresc a-şi nostrifica diplomele obţinute la institute similare de alt caracter. Monument românesc — profanat de bulgari. «Universul» primeşte din Constanţa informaţia — adusă pe cale particulară — că monumentul Rahova, ridicat de ţara românească la memoria ostaşilor morţi în timpul războiului din 1877, a fost atacat cu focuri de revolver şi dărâmat de bulgari zilele trecute. Guvernul a fost anunţat de acest fapt. La noua preparandie de fete din Lugoj vor fi numite, — după cum e informată Unirea — directoară şi profesoară de limba română şi istorie d-ra Elisabeta Buteanu până acum directoară la Internatul de fete din Beiuş şi ca profesoară din ştiinţele naturale d-ra Eleonora Ciurdariu, care şi-a făcut cenzura la universitatea din Budapesta Ambele sunt din Beiuş. Banchetul Academiei In onoarea d-lui Xenopol. Membrii Academiei Române au dat — după cum am anunţat — joi seara un banchet în sala de marmoră a restaurantului Boulevard sărbătorind pe dl A. D. Xenopol pentru cinstea de a ales membru al institutului Franţei. Dl preşedinte al Academiei, Dr. C. Istrati, a enumerat pe antemergătorii români, cari s’au bucurat de marea cinste de a figura ca membrii ai diferitelor Academii din străinătate, arătând totodată importanţa alegerei dlui Xenopol ca membru al institutului Franţei. Dl. Dim. Onciu, spune că dl Xenopol este cel dintâi istoric român, care a sintetizat intr’o lucrare complectă, istoria Românilor. Dl Antipa spune că sărbătoritul zilei a inspirat tuturor elevilor săi sentimentul iubirii de patrie. Dl Tecla a amintit rolul dlui Xenopol in mişcarea românească de la 1871 din Viena şi Bucovina. Dl N. Iorga a relevat calităţile dlui Xenopol, ca profesor inspirând elevilor săi dragostea de a cerceta cauzele şi a explica evenimentele sociale. Dl Ion Simionescu a accentuat stăruinţa dlu Xenopol, care a produs opere de valoare, stabilindu-şi astfel o meritată reputaţie de erudit în ţară ca şi in streinătate. Dl Victor Babeş a explicat participarea întregei secţiuni ştiinţifice la sărbătorirea dlui Xenopol, nu numai prin simpatia de care sărbătoritul se bucură din partea colegilor săi, dar şi prin faptul că dl Xenopol este un om de ştiinţă. Dl Xenopol a mulţumit pentru frumoasa sărbătorire ce i s-a făcut şi a citit o parte din cuvintele rostite la Academia din Paris, unde a arătat că alegerea sa a onorat mai mult corpurile din care face parte Universitatea din Iaşi şi Academia Română. A mai spus dl Xenopol că în întreaga sa activitate a fost ajutat de o tovărăşă inteligentă şi bună sfătuitoare (d-na Riria). Iar dl Tecla a toastat In sănătatea Ririei (dna Xenopol). Succesele artiştilor români In streinătate. La Paris, în urma lucrărilor expuse, a fost premiat şi medaliat cu distincţiunea de onoare tănărul sculptor g. român Dim. Chipăruş, absolvent al şcoa- ~ lei de Bele-Arte din Iaşi. — Pictorul Eustaţiu Gr. Stoenescu, fiul fostului deputat Stoenescu — scrie «Dimineaţa» — a expus la Salonul din Paris două frumoase tablouri. Unul, reprezentând portretul unei d-ne, a fost remarcat de marele ziar francez «Comoedia», iar celălalt, reprezentând «Le dejener» a fost medaliat de juriul Salonului. Această distincţie este alipită, în placă de aur, deasupra tabloului. Au fost numai 20 de medaliaţi, printre cari şi artistul român, căruia mi ’îi rămâne, spre a fi desăvârşit decât «le prix du Salon». Toţi medaliaţii sunt poftiţi de preşedintele republicei franceze, care oferă în onoarea lor şi a soţiilor un dineu la Eliseu. Pictorul Eustaţiu Stoenescu urcă aşadară treptele Eliseului, prin propriile lui merite, inălţând totodată faima şi prestigiul artei româneşti. Noaile poduri peste Dunăre. «Monitorul Oficial» sârbesc publică legea, sancţionată de rege, asupra convenţiunei sârbo-române, privitoare la construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre, între Brza-Palanca (ţărmul sârbesc) şi localitatea Ţigănuş din România. Referitor la podul dintre România şi Bulgaria, se anunţă următoarele din Sofia: Ministrul Bulgariei la Bucureşti, d-l S. Radeff, a plecat la post. Ziarele afirmă, că in consiliul de miniştrii ce s’a ţinut alaltaeri, s’a hotărât ca podul peste Dunăre să se construiască la Corabia, conform dorinţei României. Opoziţia care consideră aceasta ca o umilire adusă Bulgariei de cătră România, va interpela pe primministrul Radoslavroff In sensul acesta. Logodiţi. D-şoara Editha László şi d-l loan Minişca, locotenent în reg. 2 de husari — logodiţi. «Românul». Cetim în »Românul«. I Dl Ion Montani părăsind redacţia »Românului«, comitetul naţional în şedinţa sa din 18 (31) Maiu, ţinută la Alba lulia, a încredinţat conducerea redacţiei acestui ziar domnului Dr. Sever Dan, secretarul clubului central al partidului naţional român. Pedeapsa studentului Măndăchescu. Se ştie, că atât studentul Silv. Măndăchescu cât şi I. Abramoff fuseseră condamnaţi de tribunalul Ilfov la câte 5 iei amendă pentru contravenţie la legea paşapoartelor, în cunoscuta afacere Cătărău. Ziarele din Ţară ne aduc acum vestea că parchetul Ilfov, făcând apel contra acestei sentinţe, afacerea s’a judecat din nou de către Curtea de Apel, unde apărătorii lui Măndăchescu au arătat nevinovăţia acestuia şi mai ales lipsa totală de intenţiune criminală. Curtea a admis, în parte, apelul procurorului şi a mărit pedeapsa lui Măndăchescu şi Abramoff la 50 lei amendă, întrunire colegială după 45 ani. Subsemnaţii Invităm cu dragoste pe foştii colegi, cu cari am absolvat liceul în anul 1868/9, la o întrunire colegială cu ocazia festivităţilor şcolare, de încheiere, ce se vor ţinea Sâmbătă în 27 Iunie n. a. c. în Blaj. Să ne întrunim încă Vineri la 3 oare d. a. Toţi, cari pot, ori nu pot lua parte să înştiinţeze pe colegul loan Coron, (Alsóvidra). — Basiliu Andrea, m. p. paroh în r. în Ighiu; loan Goron, m. p. protop. în r. în Vidra de jos; Nic. Petra Petrescu, m. p. dir. de bancă, Fofeldea. Explozie provocată de razele solare. Se anunţă din Berlin, că pe câmpul de aviaţie militară de la Gradenz, nişte butoaie de benzină, încălzindu-se din cauza căldurii soarelui, au făcut explozie. Doi subofiţeri şi doi soldaţi au fost sfâşiaţi de bucăţile aruncate în urma exploziei, iar alţi 5 soldaţi au fost aruncaţi în aer şi grav răniţi. Necrolog. Cu durere anunţăm trecerea din viaţă a prea iubitei noastre soţii, soră şi mătuşă Maria Şagău. n. Şandor, membră pe viaţă a «Reuniunei femeilor române» şi a «Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român», întâmplată la II iunie st. n. în anul al 60 lea al etăţii şi al 45-lea al fericitei sale căsătorii. înmormântarea defunctei a avut loc Duminecă în 14 Iunie în cimiterul bisericei gr. or. din Murăş-Cueşdiu. Murăş-Cueşdiu, 12 Iunie, 1914. — Soţul: Galacteon Şagău, asesor consistorial, sora: Rafna şi cumnatul: Dr. Andrei Monda. Nepoate: Georgeta măritată Dr. Velican şi Hortenzia Şandor. Suferinţele fumătorilor, de Dr. Ioan Popp c. şi r. Medic-Colonel în Sibiiu. In anul 1906 am scris o broşură instructivă despre »Tutun«, ca articol de consum, în care am arătat mai pe larg marile stricăciuni şi primejdii, ce se pricinueşte tutunul mai cu samă în sânul tinerimei. Dar toate învăţăturile şi scrierile în privinţa aceasta sunt zadarnice şi fără folos, căci la noi fumatul se numără între păcatele cele mai uşoare şi inocente. Dacă într’o familie se află un beţiv — lucru acesta se consideră ca o ruşine şi se ţine în mare secret, descedenţii în Nicotin însă nu perd din vaza lor — abuzul în alcohol e stricăcios, — ba şi periculos pentru viaţă — aceasta se ştie, — dar abuzul în fumat poate să fie cel mult puţin neplăcut. Aşa crede lumea. Ce amăgire mare e însă aceasta, despre care ne putem convinge din cartea nu de mult eşită de sub tipar „Inbolnăvirile nervoase ale fumătorilor, a renumitului Profesor de nervi la Universitatea din Viena Dr. de Frankl Hochwart. Acesta pe baza observărei mai multor sute de astfel de pacienţi li împarte în fumători slabi, cari fumează pe zi 4 ţigări sau 10 ţigarete, în moderaţi ca 7 ţigări sau 20 ţigarete, în tari cu 12 ţigări sau 30 ţigarete şi în escesivi, cari fumează şi mai mult. Fumătorii de ţigări sunt cu mult mai puţin espuşi stricăciunilor înveninărei cu nicotin decât turnătorii de ţigarete. Abuzul cu nicotin poate să causeze o serie întreagă de simptoame de boale, cari pot să apară sub forma celor mai grele suferinţe: corburi de creeri, nebunie, gută, aprinderi de măduva spinării şi altor boale grele. Periculos devine abuzul cu nicotinul când există tot deodată şi syphilis, Tabes şi alcoholismul, când apoi să naşte cel puţin o mare arteriosclerosă prea timpurie, care după cum se ştie deocamdată este nevindecabilă. Din sutele de cazuri grave de înveninare prin nicotin, înşirate în această carte, voi cita următoarele : Profesorul Dr. de Brankl povesteşte despre un pacient tinăr, arătând stricăciunea rapidă produsă de nicotin. Un lucrător într’o fabrică de ţigări în etate de 16 ani, — fuma zilnic 10—20 ţigări, dânsul a fost totdeauna un băiat bun şi drăguţ; în timp de puţine săptămâni natura lui s’a schimbat insă de tot, — el deveni indispus, neascultător, câte odată era ca nebun, neorientat despre timp şi numirea zilelor, altădată suferea de halucinaţiuni, — era răsfăţat, insolent, fluera şi cânta, apoi devenea trist, ipocondru şi plângea. Mişcările şi cugetările erau încete, iar trupeşte deveni neputincios. Încetând cu fumatul se făcu sănătos. Un alt cas interesant e următorul: O artistă de cabaret de 21 de ani a fost dusă în 2 Decembrie 1909 la clinica psychiatrică, deoarece arăta semne de nebunie. După ce abordase zilele din urmă a lui Noembrie, se plângea de dureri mari de cap ; În noaptea din 1 spre 2 Decembrie era confuză, sbiera și spunea că toate se mişcă în conţinu in jurul ei. Medicul de rând chemat, — face următoarea diagnoză : Aprindere de peliţa creerilor. La prima cercetare era încă ameţită, neorientată in privinţa timpului şi să plângea de dureri mari de cap şi foaie, — ameţeli, greaţă, nu suferea lumina şi avea dureri mari în tot trupul. Organele din lăuntru erau normale tot aşa şi temperatura. In câteva zile urmează însănătoşiarea tuturor simptoamelor fără vreo terapie deosibită. Numaidupă ce dispăruse toate simptoamele se aflase despre abusul ei cu nicotinul. Când mai târziu profesorul Frankl cercetă pacienta, dânsa era deja sănătoasă, — să plângea numai de-o anumită iritare în tot trupul şi când şi când de-o apăsare a capului. Ea povesteşte, că până în primăvara anului 1908 a fumat numai rar, în acel timp apoi a inventat un trno artistic curios — adecă o construcţiune caracteristică, prin care putea fuma deodată 120—200 de ţigarete. A început deodată cu 120 de bucăţi, apoi s’a suit succesive până la 200. La începutul anului 1909 se plânge de dureri de cap, cari devia tot mai mari, — de schinteituri de ochi, şi de nervositate mare. Toate aceastea atacuri au încetat pe încetul după ce s’a lăsat de tot de fumat, adecă s’a făcut abstinentă. Cea mai înfricoșată impresiune fac la fumătorii mari, conturbările în vorbire, atacurile de nebunie împreunate cu perderea memoriei, vorbire repentină sau asurzire completă. Profesorul Frankl a avut ocaziune de a observa astfel de cazuri în timp de mai mulţi ani de zile, aşa de exemplu la un coleg al său mai bătrân. Acela era de o sănătate extraordinară şi de o putere da lucru eminentă, n’a avut niciodată morburi luetice şi era abstinent de alcohol, dar era fumător escesiv. Când într’o toamnă se întorcea dela concediu — într’o după amiazi — fiind deplin sănătos, — căpătă repentin de-odată 2 atacuri de aphasic adecă conturbări în vorbire, cari ţin până la 10—15 minute, — nu putea vorbi, cu toate că era în plină cunoştinţă de sine, ci numai gângăia silabe neînţelese, asemenea nu putea nici scrie. Un medic chemat iute întru ajutor ar fi făcut diagnosa de paralizie progresivă. Mai târziu cercetându-l profesorul Frankl nu găseşte nici un simptom subiectiv sau obiectiv a unei astfel de boale grele,a fost simplu un atac de conturbare a vorbirei produs prin fumatul escesiv. Foarte adeseori se poate observa la fumătorii mari o şchiopătate intermitentă şi paralizarea estremităţilor trupului. Apoi, fireşte, mai există pentru astfel de oameni şi un moment estern pentru simţirile lor de spaimă, cari de multe ori îi duc la sinucidere,—adecă au mereu simţirea, că li se apropie o primejdie înspăimântătoare, de care nu-i scăpare. Profesorul Pick din Viena a găsit mai cu seamă la fumătorii de havane şi o conturbare în respiraţie, — respirând mai cu seamă spre sală, când a fumat mult peste zi, tot mai încete, răsuflau în pauze mari, car într’un caz au ajuns până la 70 de secunde şi cu greu, pe când acţiunea inimei era normală. Pick e de părere că este o paralizare a centrului de respiraţie, un fel de narcoză pe bază nervoasă—produsă prin nicotin. La finea cărţii sale profesorul Frankl consolează pe fumători în modul următor: Prophylaxa morburilor de nervi a fumătorilor e foarte simplă — adecă: Să nu fumezi. Profesorul, — deşi el nu este fumător nu cere nicidecum de la toţi abstinenţă — adecă reţinerea completă de la fumat. El crede, că 3—4 ţigări de calitate mijlocie sau 10 ţigarete din tutun mai uşor se pot suporta bine de oameni sănătoşi. Cu morboşii lucrul stă almintrea, mai cu seamă cei ce sufer de Tabes şi Syphilis trebue să devină de timpuriu abstinenţi de nicotin, asemenea şi aceia cari sufer de arteriosclerosă şi la cari e atacat deja nervul optic. Abstinenţa de nicotin este absolut de lipsă şi indicată pentru toată viaţa şi pentru Constanţa, 14 iunie. Vreme splendidă, însufleţire de nedescris. De la orele 8 dimineaţa începând aeroplanele româneşti execută virajuri miraculoase deasupra mării. La ora 10 fără un sfert o vedetă semnalează ivirea yahtului imperial «Standard» însoţit de două crucişătoare şi 4 contratorpiloare ruseşti. Piloţi români conduc yahtul în port. După 22 de oră puntea yahtului rusesc e legată de ţărmul românesc. La orele 10 şi 20 Ţarul Rusiei descinde şi calcă pe pământul românesc. Ţarul Rusiei, când a pus întâi piciorul pe pământ românesc, coborând de pe yachtul «Standard», a dus mâna la chipiu şi a strigat: „Trăiască România’. Regele iese în Întâmpinare şi salută întâi milităreşte, apoi Suveranii îşi strâng mâna călduros şi se sărută de două ori. Ţarul Rusiei sărută mâna M. S. Regina, iar Regina şi Ţarina se sărută de două ori pe amândoi obrazii. Principii Ferdinand şi Carol se prezintă milităreşte Ţarului, apoi sărută mâna Ţarinei. Urmează primirile şi prezentările conform programului publicat. La 11 oare Ţarul şi familia au asistat la serviciul divin din catedrala Constanţei. In momentul când M. S. Ţarul trecea cu M. S. Regele Carol cu trăsura de la debarcader spre biserică, în dreptul regimentului 5 de roşiori, pe neaşteptate M. S. Regele Carol a oprit trăsura, a făcut semn soldaţilor cari strigau „ura“ şi ridicându-se în picioare s-a adresat Reg. 5 roşiori zicând: „Ca o comemorare a vizitei ilustre a M. S. oaspete împăratul Nicolae al II-lea, am hotărât ca de azi înainte regimentul 5 roşiori, să poarte numele regimentul „Nicolae al 11-lea*. Foarte emoţionat, Ţarul s’a ridicat, a strâns mâna Regelui şi l’a îmbrăţişat sărutându-l, apoi adresându-se regimentului, a strigat: „Trăiască România După amiaz a avut loc defilarea, care a durat peste o oară. Ţarul şi regele Carol a primit defilarea călare pe câte un cal negru, Ţarul având în dreapta pe regele Carol. In timpul defilării aviatorii români au executat zboruri de o îndrăsneală uimitoare. După defilare Ţarul a felicitat cu căldură pe regele Carol pentru ţinuta admirabilă a trupelor. Seara la 8 a avut loc banchetul de gală, la care s’au rostit următoarele discursuri: Toastul Regelui Carol. »Cu o sinceră bucurie salut sosirea pe pământul României a Majestăţei Voastre Imperiale, însoţită de M. S. împărăteasa şi de Augusta sa familie. In acest fericit eveniment vedem o nouă dovadă a sentimentelor de pretenie pe care Maiestatea Voastră mi lea arătat în chip aşa de mişcător de un lung şir de ani. Amintirea primirei graţioase şi atât de cordială ce Majestatea Voastră mi-a făcut cu prilejul călătoriei mele în Rusia, va rămâne neştearsă pentru mine. De asemenea nu voi uita vizita flotei imperiale în portul Constanţa, nici aceea a Marelui Duce Nicolae Mihailovici, din mâinile căruia am primit bastonul de mareşal al armatei ruse, în comemorarea contratarnităţei noastre de arme, pecetluite pe câmpurile de bătae din Bulgaria, sub glorioasa domnie a Augustului şi neuitatului vostru moş. Aceste scumpe mărturii de interes şi de simpatie vor deştepta în toate inimile româneşti o vie, — şi în deosebi în a mea, — cea mai afectuoasă recunoştinţă şi vor contribui a strânge şi mai mult raporturile escelente, aşa de fericit stabilite, între imperiul rus şi ţara mea. Nobila şi generoasa iniţiativă a Maiestăţei Voastre pentru înfiinţarea conferinţei de la Haga, îmi este o chezăşie sigură că Maiestatea Voastră preţueşte serviciile ce România a putut aduce cauzei păcei europene în cursul evenimentelor ce s’au desfăşurat anul trecut în peninsula Balcanică. Ţinta statornică şi neschimbată a României este de a contribui, printr’un echilibru stabil şi prin relaţiuni cordiale între toate statele din această parte a Europei la menţinerea acestei păci binefăcătoare, care singură le poate permite să ajungă la propăşirea ce o doresc. Din adâncul inimei urez bună venire Maiestăţilor Voastre şi mulţumesc M. S. împăratului pentru toate amabilele sale atenţiuni faţă de ţara mea, care se va uoi într’un gând cu mine la urările călduroase ce fac pentru fericirea sa personală şi aceea a augustei sale familii, pentru prosperitatea marelui său imperiu şi pentru viteaza armată imperială de care mă leagă atâtea scumpe amintiri. Trăiască M. S. împărăteasa Alexandra Teodorovna ! Răspunsul M. S. Ţarului. „Cuvintele cordiale prin care Maiestatea voastră a binevoit să ne ureze bunăvenire pe pământul româ- nesc m-au mişcat adânc, întemeiate pe tradiţiile amicale, cari au unit întotdeauna ambele noastre ţări, legăturile dintre noi sunt strânse prin glorioase amintiri comune şi printr-o sinceră amiciţie personală. Sunt fericit să văd realizându-se astăzi o dorinţă, care mi-era scumpă de mult, aceea de a putea exprima prin viu graiu Majestăţei Voastre, în însăşi ţara sa, sentimentele afectuoase ce le am pentru ea. Sub egida Majestăţei Voastre, România a luat un avânt şi a atins o desvoltare remarcabilă. Nicăeri rezultatele dobândite nu puteau fi întâmpinate cu o mai sinceră mulţumire decât în Rusia, unde întotdeauna s’a obişnuit a se lua o vie parte la destinele coreligionarilor vecini. De acest curent de simpatie, care îndreptează în chip firesc inimile ruseşti către prietinii noştri români, Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României au putut să se încredinţeze prin ele înşile, cu prilejul vizitei pe care ne-au făcut-o, şi care ne-a pricinuit o atât de mare plăcere. Sprijinându-se pe simpatia reciprocă a celor două popoare, amiciţia României şi a Rusiei răspunde în acelaş timp, cum nu se poate mai bine, tradiţiilor istorice şi intereselor celor două ţări limitrofe. îmi place să văd, în solidaritatea acestor interese, o chezăşie mai mult pentru fericita desvoltare a raporturilor noastre de prietenie și de bună vecinătate. Majestatea Voastră a binevoit să semnaleze efecte salutare ale unei politici pacifice; îmi este cu deosebit plăcut, cu acest prilej să aduc omagiile mele influenței binefăcătoare pe care România a exercitat-o acum în urmă, sub înţeleaptă conducere a Regelui. Opera de pace îndeplinită de Majestatea Voastră, şi-a dobândit recunoştinţa popoarelor, sporind încă prestigiul ţărei sale. Cu speranţa că nimeni nu va tulbura pacinica desvoltare a regatului Vostru, ridic paharul meu în sănătatea Majestăţei Voastre, a M. S. Reginei şi a întregei familii regale, precum şi a prosperităţei României şi a vitezei armate române, ale cărei frumoase regimente le-am admirat chiar acum cu o sinceră plăcere şi căreia sunt mândru să aparţin de aci înainte ca şef al regimentului 5 Roşiori. Trăiască M. S. Regele ! Trăiască M. S. Regina !“ La oarele 11 seara lachtul »Standard« a ridicat puntea părăsind portul după ce familia imperială rusă şi-a luat în cel mai cordial mod rămas bun de la familia regală română. Ţarul la Constanţa. — Scrisoare espress. — acei mulţi nervoşi — slabi de înger, cari cu toate propusurile bune n’au puterea morală a se îndestuli cu un mic quantum de nicotin, ci la prima ocaziune iară devin fumători escesivi şi îşi periclitează viaţa. Din cele mai sus espuse urmează că nicotinul e cel mai răutăcios venin, abuzul lui produce Arteriosclerosă prea timpurie, care nu mai este curabilă, produce mai departe conturbări în vedere şi auzite, ba chiar orbire şi asurzire completă, precum paralizarea extremităţilor trupului, conturbări în vorbire şi răsuflare,—de aceea oamenii cu minte şi cu putere de voinţă nu vor abuza de el, iar cei tineri şi slabi de înger trebue de timpuriu învăţaţi şi lămuriţi asupra stricăciunilor, cari le produce abusul de nicotin. Pagina S Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Brausee Stramp Redactor responzahil: loan Brotea.