Gazeta Transilvaniei, august 1914 (Anul 77, nr. 169-191)

1914-08-01 / nr. 169

Nr. 169—1914. GAZETA TRANSILVANIEI. 1­eţele, cu ce brumă au putut câştiga Prin ţara dolarilor, sunt următoarele : P. Roman (Timişoara), Ioan Şo­­pan (Timişoara), P. Mariu (Timişoara), Medrea Berari (Arad), Gheorghe Save­­lean (Arad), Dim­itrie Butaci (Arad), Ilie Berari (Arad), Gheorge Miculice, Nicolae Ilie (Sibiiu), Alexadra Ispas (Arad), Petru Maici (Timişoara), Baiu Nica (Arad), Vasile Pop (Budapesta) şi T. Murăşanu (Budapesta). Oraşele din paranteze sunt unele sediile comitatelor de unde victimele fiind originari şi-au scos paşapoartele, iar altele cum o d­­e. Budapesta în­semnează probabil locul până unde nenorociţii îşi scoseseră bilet de tren pe Căile Ferate Ungare încă din Ame­rica. La ambasada germană din Viena. Cei n­ai de compătimit oameni din Viena sunt azi ataşaţii de la ambasada Germaniei. De când a isbucnit războiul cu Rusia, sunt asaltaţi zi, de zi, de di­mineaţa până seara târziu de către ce­tăţenii germani, cari cer diferite inter­­formaţii. Contingentul principal al aces­tora îl formează mai ales cei ce sunt obligaţi la serviciul militar. Sunt oa­meni de diferite etăţi şi ocupaţiuni şi întrebările sunt stereotipe. Vreau să afle, unde să se înştiinţeze şi pe ce cale, ca să se înrolaţi cât mai curând în armata patriei lor. Alţii vin cu ac­tele militare să întrebe dacă sunt în regulă, conform prescripţiilor? Şi altele de felul acesta. Dar sunt mulţi cari cer Informaţii private. Amintim un caz la acesta. Un venerabil domn spune, că soţia sa a plecat înainte de declararea războiului, la băile din insula Rügen. Şi de atunci n’a primit nici un răspuns de la ea, deşi i-a scris de câteva ori. Acum ar voi să-i depeşeze, dar se teme, că de­­peşa nu se expedează. Ataşaţii inven­­ţioşi iau depeşa, o ştampilează ca marca ambasadei, ca să-i asigure calea şi venerabilul pleacă foarte mulţumit , oficiul telegrafic, lităţile de medicamente gata pachetate din loc şi străinătate. Vânzarea se va face numai cu bani gata. Premiul farmaciştilor din oraş şi comitatul Braşovului. Avis. Un tinăr cu practică caută aplicare într’o cancelarie advocaţială. A se adresa la administraţia ziarului. 1­3 Contribuţie fie ajutoare a «însoţi­rei fabricelor industriale» filiala Braşov. Filiala însoţirei din loc în adunarea convocată în 9 August a luat o îmbu­curătoare decisiune în chestiunea aju­toarelor pentru familiile rezerviştilor chemaţi sub steaguri. Toţi cei prezenţi s-au declarat gata pentru ajutorarea fa­miliilor păgubite, mai cu seamă prin continuarea lucrărilor la fabrici, având lucrătorii ocazie de lucru şi câştig, pre­cum şi ajutorând pe slujbaşi şi lucrători din fabrici. Afară de această jertfă e­­normă care nu se poate calcula în cifre, a ţinut filiala să-şi dovedească şi altfel spiritul de jertfă luând decisiunea spon­tană de a dărui întreaga avere a înso­ţirei pentru ajutorarea familiilor, — fără deosebire de naţionalitate — având ca această sumă să o întregească cu contribuiri benevole până la suma de 8000 cor. Această sumă se va preda­­ câte 1000 cor. reuniunilor industriale săseşti, ungureşti şi româneşti pentru ajutorarea familiilor sărace ale lucră­torilor şi meseriaşilor, fără deosebire de naţionalitate. Aviz. Situaţia economică îngre­unată din cauza­ evenimentelor extra­ordinare de război, scumpirea enormă a mărfurilor noastre din partea dro­­giştilor şi fabricanţilor anigrosişti, cari ne diferează numai la bani gata şi fără cassa sconto, ne silesc şi pe noi a urca preţurile de azi încolo, la toate specia­ Un nou succes diplo­matic al României. După cum am anunţat şi noi la timpul său Comisiunea Europeană Du­­năreană, în şedinţa comitetului executiv de la 5 August (st. n.) a luat o hotă­râre de cea mai mare importanţă politică. Lăsăm să urmeze o relaţie spe­cială asupra acestui act care va rămâne de o extremă importanţă în analele succeselor diplomatice ale Ro­mâniei. Relaţia de mai jos o dă ziarul »L’Independance Roumaine» din peana unui distins personaj politic din Ro­mânia, colaborator al acestui ziar. Printr’un proces verbal semnat şi înregistrat, delegaţii Germaniei, Austro-Ungariei, Marii Britanii, Italiei, României şi Rusiei, au confirmat înten­­ţiunea lor de a menţine neutralitatea Dunărei de jos, sancţionată prin tra­tate, şi au exprimat dorinţa ca toate Puterile reprezentate în sânul Com­i­­siunei, să dea asigurări în ce priveşte intenţiunea lor de a respecta cu sin­ceritate această neutralitate, astăzi mai ales când războiul se întinde asupra Europei întregi. Şi, pentru a întări principiul liberei navigaţiuni pe Dunărea de jos, printr’o sancţiune reală, — reprezen­tanţii Puterilor menţionate mai sus vor propune guvernelor lor respective să dea României mandat pentru asigu­rarea poliţiei Dunărei de jos, atâta timp cât va rămâne în neutralitate. Nu putem insista în­deajuns asupra importanţei politice a acestei deciziuni, care face epocă în istoria diplomatică a României. Este într’adevăr primul caz, când un areopag, în care sunt reprezentate toate marile Puteri, propune Europei să încredinţeze României onoarea de a o reprezenta. Suntem foarte recunoscători di­plomaţilor cari şi-au pus semnăturile lor la sfârşitul acestui act ce va rămâne memorabil. Sperăm că guvernele vor răs­punde cererii lor, — dar ori­ce s’ar întâmpla, principiul înscris în procesul­­verbal al Comisiunei Europene de la 5 August le face onoare, şi dovedeşte că străinii, cari cunosc bine România şi pe oamenii săi de Stat, nu ezită să-i încredinţeze salvgardarea intereselor europene. Ţinem să facem cunoscut numele diplomaţilor, cărora li se cuvine toată gratitudinea noastră. Aceştia sunt: pentru Germania d-l Marheinecke, ministru preşedinte, pen-piepturile şi inimile vitejilor noştri ostaşi, devotaţi cu trup şi suflet su­premului lor heliduce. Lupta era decisă, trufaşa domnie a Semilunei înfrântă, stăpânirea crucei asigurată, ceea­ ce o anunţa in aceste festive momente şi flamura Casei noas­tre domnitoare, ce fâlfăia mândru de pe Conacul bosniac. Cu înălţarea ei se inaugură o viaţă nouă, mai fericită, de­opotrivă pentru creştini cât şi pentru necreş­tini, în Bosnia-Saraia. * * * Cât de mult s’a schimbat de atunci faţa acestui oraş ! In locul căscioarelor sărăcăcioase stau astăzi palate falnice. Pruniştele cu mărăcini şi smidaiii, prin care înain­tase acum 32 de ani locotenentul Popa sunt transformate azi în parcuri de re­­creaţiune, pajişti verzi, cu grupuri de flori şi roze nobile de toată coloarea, cari înveselesc ochiul şi umplu sufletul de o adâncă mulţumire. Cărările şi drumurile nepractica­bile de atunci sunt astăzi înlocuite peste tot cu şosele moderne, cu »Cheul Appel« dealungul râului Miljăcka, ce traversează oraşul şi pe unde circulă tramvaiul electric pulsând pretutinde­­nea o viaţă nouă, o mişcare liberă în toată privinţa, aşa că poporul de acolo, odinioară atât de asuprit sub domina­­ţiunea Semilunei, astăzi fără deosebire de naţionalitate şi confesiune are cauze deplin întemeiate de a se bucura din toată inima de schimbarea produsă şi­­de noua stare de lucruri, la care a ajuns sub sceptrul şi glorioasa dom­­nire a Majestăţii Sale împăratului şi Regelui nostru, pe care acum de cu­rând a fost fericit a-l saluta în mijlo­cul său ca pe Suveranul său legitim. De aceea, acel popor de­sigur, că astăzi, când Monarhul lui şi al nostru îşi serbează în cerc restrâns familiar, aniversarea a 80 a a naşterei Sale, îşi va împreuna rugile sale cu rugile fier­binţi ale tuturor popoarelor credin­cioase de sub blânda şi înţeleaptă stă­pânire şi ocârmuire a acestui Monarh şi va implora binecuvântarea proniei divine asupra lui zicând: ,Doamne ţine şi protege încă în­tru mulţi ani pe împăratul şi Regele nostru Francisc Iosif f­iul ! * * * Dar să mă întorc la cele trei roze cu care am început istorioara mea şi cu care voiesc pe scurt a termina, căci cetitorii acestor rânduri, dar mai cu seamă cetitoarele, urmărind cu aten­ţiune cele expuse până aici, se vor fi întrebând: ei bine dar ce s’a ales mai departe din cele trei roze? Pentru de-a satisface pe deplin eventualei curiosităţi, iată vă spun că una din acelea roze a lăsat-o cule­gătorul la reîntoarcerea sa în patrie în Eszeg, pe a doua a dăruit-o unei dame din Braşov, iar a treia tânărul şi ga­lantul cavaler de atunci azi încărunţit — a păstrat o şi o păstrează ca pe o scumpă amintire cu pietate şi acum, căci dintre multele roze cari cu coloa­rea şi cu mirosul lor l’au înveselit şi l’au delectat în viaţa sa, una din acea treime — deşi ofilită — a rămas cea mai preţioasă pentru el, amintindu-i ziua de 19 August din anul 1878, ziua de glorie şi triumf pentru armata în­vingătoare, din care făcea parte şi dânsul. tru Austro-Ungaria, d. Feiner von der Alt­, pentru Marea Britanie, d-l maior Baldwin, pentru Italia, contele de Visari; pentru România, d. Zamfire­scu; pentru Rusia, d. de Kartamişev. Dis­tinsul delegat al Franţei d. Gullemin şi colegul său din Turcia, Haidar-bey, erau absenţi. Trebue să adăugăm că acest succes diplomatic se datoreşte în mod special delegatului României, care, de cinci ani de când îndepli­neşte această funcţiune, a ştiut să câştige stim­a şi toată încrederea cole­gilor săi. Deputaţi­unea Românilor la comisariul guvernial din Cluj. D. protopop gr. cat. al Clujului Dr. E. Dăianu — se ştie — a condus o deputaţiune românească la cormisa­­riul guvernial al Clujului contele Eug. Bethlen pentru a-l asigura pe acesta de devotamentul Românilor faţă de Tron şi Patrie. Cu această ocazie dl protopop a ţinut un discurs, la care dl comisar a răspuns. Atât discursul cât şi răspunsul dl protopop ni­ le trimite spre publicare. Şi fiindcă acestea ni­ se trimit ca un apropo la nota noastră din nr. 164 »Adrese patriotice româneşti«, în care spuneau că programul nostru politic e cea mai splendidă mărturie a dragostei noastre de moşie şi a devotamentului nostru faţă de Tron, şi ca să arătăm că în redactarea acestui ziar nu sun­tem animaţi de anumite prejudecăţi de ordin »personal« cum ni se zice, (nu credem că di protopop va dovedi aceasta tatreagă ţinuta noastră de până acum desminte o astfel de acuză !) publicăm cele trimise cu adausul, că pasul d-lui protopop — a fost pe cât se vede din discursul său — justificat in urma calurginiilor stupide răspândite în oraş de nişte duhuri rele la adresa Româ­nilor. * Iată ce-a vorbit dl Dalan: llush­isime Domnu'e Comisar al guvernului ! Trăim vremuri, când nu cu cu­vinte, ci cu fapte se cade să vorbim. Totuşi nu ne putem lipsi cu totul de rostirea prin cuvinte mai ales noi, cei ce prin oficiul nostru suntem chemaţi a face călăuzirea sufletelor. Pentru a­­ceea îndată ce împrejurările ne-au permis, ne-am grăbit acasă, la postul nostru, şi apoi ne am grăbit aici, ilus­­trisime, ca în numele parohiei gr. cat. române din foc cum şi în numele cre­dincioşilor şi păstorilor sufleteşti din acest district, să-ţi predăm salutul res­pectuos, din prilejul, că în aceste zile de importanţă istorică ai primit func­ţiunea de comisar al guvernului în o­­raşul şi comitatul nostru şi să ne es­­primăm bucuria, că această grea sar­cină ai primit-o chiar ilustritatea Ta, pe care nu demult am avut onorul de a o saluta, cu dragoste şi încredere, în calitate de comite suprem al oraşului şi comitatului nostru. Cu acel sărbătoresc prilej Ilustri­­tatea Ta ai binevoit a Te declara, că aştepţi şi sperezi, că va veni o vreme când se va face o înţelegere între con­tunarul din Dumb­rău. Notă: Autorul acestei frumoase şi interesante povestiri din războiul din 1878 este precum au gosit, desigur ce­titorii noştri, d-l maior în statul arma­tei Ladislau Popa, care se află actual­mente în concediu la Braşov. Precum suntem informaţi, sublocotenentul de pe vremuri L. Popa a fost numit sub­locotenent pentru fapta sa curagioasă des­crisă mai sus şi pentru alte bravuri săvârşite în acel războiu crâncen — co­mandant al unei baterii de munte. Abnormale 7 cm. Philipovi­ische Gebirgsbatterie, compusă din tunuri luate dela Turci. In fruntea acestei ba­terii d-l sublocotenent Popa a luat parte la asaltul sângeros dela Bandin-Odziac, in urma căruia a fost decorat cu crucea pentru merite câștigate în războiu. (Verdienstkreuz mit Kriegsdecoratzion). Cât de însemnată este această decora­ţie dovedeşte şi faptul, că afară de ma­jorul Popa numai un singur ofiţer din întreg corpul de armată din Ardeal mai posede această rară distincţiune. (Din n-rul 171—1910 „Gaz. Trans.“) , cetăţenii de diferite limbi şi naţionali- t tăţi, şi că însăşi împrejurările vor­­ produce acea înţelegere. Iată cuvintele profetice ale Ilus­­trităţii Tale de atunci s’au împlinit a­­cum de fapt. La porunca prea înaltă a Maies­tăţii Sale bătrânului nostru Domn, ca­rele este Unsul Domnului, toţi cei chemaţi, fără nici un fel de deosebire, au intrat cu însufleţire sub arme, şi în cea mai frumoasă solidaritate a pa­triotismului faptic, cu toţii, cu trup cu suflet, stau gata pentru cea mai mare jertfă, ce le-o poate cere patria şi le-o poate dicta iubirea ei. La înălţimea acestor vremuri is­torice, pătrunşi de sentimentele aces­tor orizonturi largi şi înălţătoare, şi noi, toţi oameni bisericii şi culturii, venim să Vă declarăm, că suntem gata de orice jertfă, ce patria ne-ar cere, şi să vă asigurăm, că Vă stăm cu drag în ajutor la împlinirea grelei chemări ce ni­ s’a încredinţat, în orice chip ar fi cu putinţă. Şi că pătrunşi de încre­derea şi stima ce Vă purtăm, Vă ru­găm să ne acordaţi aceiaşi încredere şi să fiţi convinşi, că cu cutremurare şi indignare am aflat despre absurdele scornituri ce vr’un suflet negru le-a iscodit, zilele trecute despre mine şi locaşul sfânt de sub conducerea mea, şi m’a supărat adânc, că acelea au putut să afle crezământ în popor, fie şi pe un timp mai scurt. Sunt convins, că zilele acestea vor fi făcut lumină desăvârşită, dând cea mai luminoasă desminţire negrelor calomnii. Rugăm pe D-zeu să Vă dea, mai ales acum, putere şi vigoare trupească şi sufletească spre a putea primi toate, câte Vi­ le cere mai ales acum Tronul, Patria şi binele de obşte. Rămân libere pentru export urmă­toarele: Grâul, orzul, porumbul şi făinurile lor, fasolea, mazărea, lin­tea, rapiţa, inul, meiul, floarea soa­relui şi tărâţele. Deasemenea este cu desăvârşire oprit exportul aurului în gropuri sau în ori­ce alt chip. Bucureşti, 31 Iulie. Telegramă sosită aseară legaţiunei franceze din Bucureşti anunţă că guvernul fran­cez, faţă de situaţiunea creiată Ro­mânilor aflători in Franţa prin în­treruperea comunicaţiunilor, a luat măsuri ca să înlesnească fie repa­trierea, fie existenţa acestor compa­trioţi ai noştri. Motivul vizitei d. Poincaré la Petersburg. VIENA, 12 Aug. Ziarul vie­rtes „Wiener Allgemeine Zeitung* scrie: „Astăzi putem da pe faţă scopul vizitei din urmă a d-nului Poincaré la Petersburg în Iulie 1914. D. Poincaré a constatat in lungile sale convorbiri cu d-l Sas­­sonow că armele franceze şi ruse vor sfârşi la finele lui 1915 pre­gătirile spre a putea eventual să ia o ofensivă viguroasă contra Germaniei şi Austro-Ungariei. A­­ceastă chestiune ar fi fost discu­tată în toate amănuntele atât in ce priveşte partea militară cât şi cea financiară iar termenul de 1916 era fixat pentru preponde­renţa Rusiei şi Franţei în Europa care s’ar fi stabilit fie pe calea diplomatică, fie pe calea armelor. E deci invederat, trage concluzia numitul ziar, că cele două călă­torii ale d-lui Poincaré în Rusia în 1912 și 1914 urmăreau scopuri primejdioase pentru păstrarea pă­cii europene, iar acordurile înche­iate la Petersburg anul acesta în­tre d-nii Poincaré și Sassonotu sunt o probă vădită de adevăra­tele intenţiuni cari domneau în locurile competente la Petersburg şi Paris“. BUCUREŞTI, 30 Iulie. Ziarele din ţară anunţă: Guvernul ungar a suprimat toate procesele de presă contra Românilor din Ungaria. Pur­tarea Românilor chemaţi sub drapel este de un nobil patriotism şi auto­rităţile nu au avut nicăeri prilej să se plângă. Sosirea prinţului Carol. Sinaia, 30 iulie. Astăzi la orele 6 a sosit la Sinaia cu automobilul A. S. R. Principele Carol, însoţit de d-l general Perticari. A. S. Regală a fost primită de A. S. R. Principele Ferdinand care a rămas mulţumit că A. S. R. Principele Carol se gă­seşte în cea mai perfectă stare a sănătăţei sale. Budapesta 15 Aug. Moratoriul s’a prelungit până la 1 Octom­­vrie n. Bucureşti, 13 August. Mobilizarea Bulgariei decurge cu febrilitate. Româ­nii aflători pe pământ bulgar au primit ordin ca fără întârziere să se întoarcă în ţară. Sobranţa bulgară a fost amânată până la 29 Aug. Răspunsul Domnului Comisar guvernial: »Vă mulţămesc foarte mult pen­tru înfâţoşarea DVoastră. Cu mare bu­curie văd că şi D-Voastră sunteţi pă­trunşi de aceleaşi sentimente de dato­­rinţă cătră Ţară şi Tron, ca şi cetă­ţenii de altă limbă. Nici un moment nu m’am îndoit de aceasta. Pentrucă acum de fapt trăim alte timpuri. Acele deosebiri mărunte, acele interese de ordin secundar, cari formau neînţele­geri între noi şi în timp de pace for­mau obiect de discuţie între noi, de­odată au dispărut acum, într’o clipită, fiindcă interesele patriei cer conlucra­rea noastră patriotică. Intr’adevăr in aceste momente istorice uităm trecutul şi toţi suntem pătrunşi numai de sim­ţul datoriei comune cătră Patrie şi Tron, animaţi de aceaşi fidelitate ne­­clătinată. In acest sens şi animat de acest spirit, cu bucurie primesc declaraţiu­­nile de patriotism esprimate de vocea Onoratului Domn Protopop şi mă voiu grăbi a­ le aduce şi la cunoştinţa înal­tului guvern. Totodată Vă rog, ca nu numai aici în oraş, ci şi în afară, prin sate, să purtaţi şi lăţiţi acelaş cuvânt de ordine întru călăuzirea poporului. Vă declar de nou, că spre mare bucurie îmi serveşte presentarea D­­Voastră şi Vă mulţămesc încă odată pentru urările ce aţi binevoit a’mi face«. După aceasta d-l Comisar guvernial a discutat incă mult cu deputaţiunea românească esprimându-şi bucuria pen­tru ţinuta bravă a ostaşilor români, pe cari cu provocare la o înaltă per­sonalitate militară,­­ a scos la iveală ca recunoscut element de prima cali­tate de soldat în toată Monarchia. Ultime ştiri şi telegrame. Concentrarea trupelor ruseşti în Basarabia. Bucureşti 31 Iulie. Ca o con­firmare a corespondenţei mele trimise din Basarabia vă pot comunica că Rusia concentrează din greu trupe la Prut. Desminţirile ce se dau din partea Rusiei par lipsite de temei. Ea in­tenţionează—după toate probabilită­ţile — o încercare de a trece Prutul. Oştirea noastră stă gata pentru a înfrunta orice surprinderi. Ultimatul Rusiei cătră România. — Un svon. — BRAŞOV 3 Aug. Din sursă autorizată suntem în măsură să desminţim svonul ce s’a lăţit la noi că Rusia ar fi dat României un ultimat. Exportul României. —un comunicat oficial al guvernului — Guvernul român, faţă cu starea actuală de lucruri, a oprit exportul tuturor alimentelor de natură ani­mală şi vegetală, precum şi a fu­rajelor, afară de cele arătate mai jos.­­ Pagina 3. Poşta Redacţiei. D-lui M. B. nn B. Adresaţi-vă directo­rului nostru V. Nu­jescu, care e statornic in redacţie. Proprietar î Tip. A. Mureşianu, Branîsce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea. Aviz pentru oieri. Subscrisul am în comuna Aş­­tileal mare (Nagyesküllö), la de­părtare de Cluj 30 km. o moşie de 300. jugh. foarte acomodată pentru păşunat de iarnă pentru 3—400 oi, unde la caz de lipsă să găseşte şi fân, staul potrivit pentru timpul fătatului, precum şi casa de locuit pentru păcurari. Cei ce doresc a se folosi de aceasta ocaziune favorabilă, să se adreseze la subscrisul: Hida (Hidalmăs) la 9 Au­gust 1914. Dr. Simion Tărn­așiu. 1—8 advocat.

Next