Gazeta Transilvaniei, septembrie 1914 (Anul 77, nr. 193-215)

1914-09-03 / nr. 193

Pagina 2. Aurel Mărginean soldat la res.­­ supl. reg. 62 inf., co. 3, bolnav în spit.­l de res. din Murăşoşorheiu. Iile Mărginean soldat la res. supl. reg. 62 inf. co. 1 de res., bolnav în spitalul de rezervă res. reg. din Murăş­oşorheiu. George Miloş, reg. 46 de inf., co. 12. Győröt, com. Timişului, împuşcătură la mâna dreaptă, spitalul ces. reg. mi­­litar din Avtovat. Mihai Mişcuţa, soldat la res. supl. reg. 33 de inf., co. 5, bolnav în spitalul ces. reg. de reservă din Szabadka. Solomon Mieluţ, soldat la res. supl. regim. 37 inf., secţia S. de lucrări, bolnav în spitalul ces. reg. de res. din Oradea*Mare. Cassian Muntean, reg. 43 de inf co. 15, din Krassovermis, bolnav în spitalul de res. ces. reg. din Vârşeţ. Cornul Novac din Dios-Györ, sol­dat la res. supl. reg. 10 de honvezi, bolnav în spitalul ces. reg. de res. din Miskolcz. Ştefan Olariu, reg. 60 de inf., co. 5, bolnav în spb. ces reg. din Bicko­h­an Pante, soldat la res. supl. reg . de hon­vezi, co. 3 de res., bolnav, în spitalul de res. din Oradea Mare. Mihai Pante, soldat la res. supl. reg. 4 de honvezi, co 3 de reservă bolnav în spit. de res. res. reg. din Oradea­ Mare. loan Pascu, reg. 43 de inf, co. 8, bolnav în spitalul de res. ces. reg, din Vârşeț. loan Pojar, divisia de brutărie nr. 7, bolnav în spit. de res. ces. reg din Brcko. Ambrosie Popa, soldat la res. supl., reg. 37 de inf, co. 8, de res., bolnav in spitalul ces. reg de res din Oradea-Mare. Hie Popescu, reg. 43 de inf., co. 14, bolnav în spit res. din Vârşeţ. Lazar Ştefan din Şiria, reg 33 de inf. co. 13, bolnav în spitalul ces. reg. Festungsspital din Risano. Constantin Tizan din Caransebeş, reg. 43 de inf., co. 3, bolnav in spitalul ces. reg. de res. din Vârşeţ. George Tishutean, soldat la res. supl. dir. reg. 62 de inf., co. 4, de res., bolnav în spit. de res. din Mură­­soşorbeiu. Iova Tobici, batal. 1/27 de glo­­tari, co. 3, bolnav in spitalul ces. reg. de res. din Banja Luka. luliu Voinar, reg. 3 de artilerie de honvezi, bolnav in spitalul ces. reg. de reservă din Eperjes, preot Arpătac 5 cor., Dr. Nistor Pom­­piliu medic 5 cor., Dr. Negrea Ioan adv. 5 cor., Nema Maria 1 cor., Nistor Virgil 3 cor., Văd. Nistor Elena 3 cor., Nistor Cornelia 3 cor., N. N. 2 cor., Oros Elena 2 cor., Dna Oprean 2 cor., Dr. Oltean Romul 5 cor., Dr. Pop Trai­an 5 cor., Oană Maria 5 cor., Qu­ttner Ana 5 cor., Renghea Ioan com. 2 cor., Dr. Rubner Dna 2 cor., Dr. Sâmpetrean Eugen 10 cor., Șenchea Aneta 2 cor., Sona loan primar 2 cor., Sona Iarca econ. 1 cor., Strevoiu Stan com. 1 cor., Vodă Re­vei­ca 5 cor. Total 170 cor., 20 Lei. Maria B. Baiulescu preşedintă. De la Uniunea femeilor ro­mâne din Ungaria. La Colecta D-nei Ana Filip pre­şedinta Rean tem. rom. din Abrud şi jur au contribuit în favorul marelui or­felinat : Aurora Inst de credit 10 or., D. Bordia 4 cor., Buceşan Sofia 3 cor. Brascoviţ la Simior 1 cor., Ciuru Euge­nia 4 cor., Crişan Matilda 2 cor. Cârlig Ioan 80 bani, Dr. David Candid 5 cor., Dr. David Gheorghe 5 cor. David P. Marioara 5 cor. Draia Iosefina 2 cor. Deonca Ana 2 cor. Deoanna Maria 2 cor. Danciu Gheorghe 1 cor. Filip Ana pres. 20 cor. Fauru M. Ida 5 cor. Fauru Alexandrina 4 cor. Dr. Fodor A­neta 2 cor. Feszt Netti 1 cor. Giurchescu Iu­­lia 2 cor. Gombos Ana 2 cor. Lazu S. 4 cor. Lobonţiu Ana 2 cor. Kompromi Lina 1 cor. Manovici Ecaterina 3 cor. Manovici Nicolae 2 cor. Moldovan Mali 3 cor. Muţiu Iuliu 2 cor. Muntean Ro­­sini 2 cor. Mera Gheorghe 30 bani, Oniciu Simion 10 cor. Olariu Vetura 2 cor. Dr. Pop Laurent 10 cor. Pop Vilma 2 cor. Popoviciu Silvia 5 cor. Roman Bazei 1 cor. Sturza Maria 4 cor. Stoica văd. 2 cor. Sturza Nicolae 2 cor. Suciu Otilia 2 cor. Stoica Amalia 1 cor. Verzariu Nicolae 2 cor. Vass Maria 3 cor. Ternovean Florentina 4 cor. Tuhuţiu Maria 1 cor. Tubur Ale­xandru 1 cor. cu totul 154 cor. 10 bani. La Colecta dşoarei Cornelia Nistor Zernești au contribuit în favorul Ma­relui Orfelinat: Axente Victoria nasc. Pascu 5 cor., Dr. Albu Ștefan medic 5 cor, Baciu Victoria 2 cor­., Dr. Bogdan Alex. prof. 2 cor., Dr. Cernea Oct. adv. 5 cor., Comsia Ioan 2 cor., Comşia Baiu Elena 2 cor., Dr. Cojocariu cant­, adv. 1.50 b., Colan St. croitor 50 b.Coinciu Andrei scriitor 1 cor., Cutean Ghiță farmacist 5 cor., Dr. Ciuta Iicob când. adv. 5 cor. Dan Partenie jurist 3 cor., Dan luliu când. adv. 2 cor., Dittrich Lajos 2 cor., Dornenie Ozv. 1 cor., Dr Hon­­drea Ilarie 6 cor., Huber măcelar 1 cor., Hertzka contabil 1 cor., Iacko Lucian dir. de fabr. 5 cor., Ionică Paulina 5 cor, Ioanovici Otilia 5 cor., Kovács Lajos dir. de poștă 2 cor., Linig E. dir. de fabr. 5 cor., Mircea Nae proprietar 20 b., Martiny Ianosné 5 cor., Moșoiu G. Maria 4 cor., Dr. Moga Constantin adv. 5 cor., Meţian Victoria 2 cor., Nastea Gheorghe 2 cor., Nistor Aurel GAZETA TRANSI LV A N I E 1. Proiectilele „Dui-Du­m“. Corespondentul de război al zia­rului »Lokalanzeiger«, Herman Katsch, scrie că a vizitat printre fortăreţele franceze, şi fortul Montpaedy. »Ceeace am văzut la Montmedy întrece tot ce s’a comunicat până acum relativ la proiectile e »Dum-Dum«—zice d. Kafech Straturi întregi de pachetele mici de proiectile erau aşezate de la podea şi până la plafon. Ni s’a permis să luăm la întâmplare din aceste pachete, şi am găsit în toate acestea, proiecţi­e turtate sau crestate Aceste modificări nu erau nici de cum făcute de soldat! ci din contră aceste proiectile aveau în joc de vârf o gaură fâcată în mod me­canic cu un perforator de o lărgime de 4 până la 5 mm. Pe fiecare pachet era scris: »te 4. 97 te praf blob I. 91 si vis 1912 8 cartuşe standul mie 1906 Io 74. Aceste proiectile nu par a fi dintre acelea cere se întrebuinţează în gene­ral în Franţa din cauza construcţiunei lor speciale. Cred aceasta din cauza an­­­agiului greu de fixat. Ele par a avea un depozit de aramă curată şi nu sunt umplute cu plum ci cu un alagiu extra­ordinar de trre un fel de alamă. Tăind în două unul din proiectile am ajuns la convingerea că e vorba de un metal foarte rar şi credem ca acesta este aliagiul »Wolfram«. Acest metal este căutat în special pentru proiectile din cauza compoziţiunei lui (15 părţi contra 11 părţi de plumb dur), fiindcă nu uzează ţeava ar­melor. După discuţiunle oficiale care au urm­at aceste cercetări ne-am pronunţat cu toţi că aceste nu pot fi decât proiectile »Dum-Dum«. Cele zece regului pentru tratamentul răniţilor. Medicii din snitalurile »Crucii Roşii« au constatat faptul îmbucurător, că ră­­nile profite de soldaţi pe câmpul de războiu se vindecă — în general — re­pede şi fără complicaţii mai grave. Bi­neînţeles întrucât se observă anumite dispoziţiuni şi reguli sanitare şi din partea pacienţilor. Aceste dispoziţii , atât pentru medicii operatori, cât şi pentru pacient, au fost formulate de cătră directorul de spital Dr. Ladislau Farkas, secretariu­ »Grecii Roşii« un­gare, în zece porunci sau reguli sani­tare, cari, dacă vor fi observate, vor uşura într’o mare măsură tratamentul rănilor asigurând totodată şi vinde­carea cât mai repede a lor. Aceste re­guli sunt următoarele: 1. Nu e permis, ca rănitul să umb­e cu manile pe rană, cu atât mai puţin ertat­e, ca să scocioiască cu dege­­­tele în ea. 2. Nu e ertat să se sondeze rana, căci prin aceasta pot ajunge înlăuntrul ei materii Infecţioase. Nu e ertat mai departe, ca rănii să i­ se aplice pansa­mente cât de cât murdare. Legăturile să fie absolut curate, căci prin aceasta se fereşte partea rănită de bacoiiii in­fectanţi. 3. Nu e ertat să se caute după glonţ, pentru ca să fie îndepărtat cât mai re­pede. Operaţia aceasta se va face nu­mai în spitale. 4. Nu e­ertat nici să se spele rana şi nici să i­ se aplice spălaturi cu aşa zisele materii desinfectante. îndepărtarea mate­riilor străine poate produce inflacnaţia rănii. 5. Nu e permis să se schimbe în­continuu legăturile vechi cu altele noui. Schimbarea legăturilor e permisă numai la cazul când cele vechi sunt pătrunse cu totul de sânge. In cazul acesta pan­­sarea se va face ca cea mai mare grijă. 6. Nu e permis, ca rănile să fie cusute. Aceasta se va face numai in cazuri speciale la opinia medicului operator, care va avea grijă să se facă aceasta in condiţiuni de curăţenie cât se poate mai bune. 7. Medicului militar nu-i este crtat să se aventurieze la aşa numitele „o­­peraţii interesante“, ei trebue să se ţină strict de instrucţiunile în vigoare date de autorităţi. _______________ 8. Nu e permis să se facă nici o­­ abatere de la aceste dispoziţii, căci cli­­i­nica nu poate fi purtată în tot locul după trupele combatante; medicul militar să ştie întrebuinţa cu cumpăt mijloacele necesare, ce îi stau la dispoziţie pentru alinarea suferinţei răniţilor şi pentru tămăduirea lor. El însă nu trebue să abuzeze de aceste mijloace. 9. Medicul militar trebue să aibă intotdeaunea înaintea ochilor împlinirea conştienţioasă a datorinţei lui chiar şi in momentele cele mai critice. Pentru el nu există deosebire între rănit şi rănit, fie acela duşman ori pretin, el trebue să vină în ajutorul tuturor de­o­potrivă. 10. Medicul militar însă nu trebue să uite, că el e in primul rând soldat. El are stricta reatorinţă să se Îngrijască ca rănitul sâ poată fi în curând trans­portat, aceasta atât în interesul stării sanitare a rănitului, cât şi în interesul liberei mişcări a trupelor. In chestia încheierii de comun a viitorului tratat de pace. Am amintit şi noi în zilele trecute despre ac­rdul încheiat de Franţa, Rusia şi Anglia, conform căruia nici una dintre puterile semnatare ale acestui acord nu vor putea încheia pace fără învoirea ce­lorlalte. Referitor la acest acord se mai anunţă din Genf, că tratatul era sâ se estindă şi asupra Muntenegrului, Serbiei şi Japoniei. Dalcassé însă nu s’a învoit la aceasta. De o părere cu Delcassé a fost şi lordul Kitchener, căruia i-a succes să-l înduplece şi pe Sasonov şi Sir Grey să se grupeze în jurul propuneri ministrului Franţei şi anume, ca convenţia despre înche­ierea păcii să fie semnată numai de cele trei puteri mari din Tripla­ Antantă. Sî­­­R I. — 2 Sept. v. 1914. De ce naţionalitate au fost papii? Se ştie, că în decurs de trei veacuri, au fost aleşi papi de origine italiană, precum e şi noul papă, italian de ori­gine germană. Dar şi dacă socotim in general, mai mulţi între papi au fost de origine italiană. Catalogul oficial al papilor, — socotind şi pe Piu­s şi Be­nedict XV —, recunoaşte 260 papi; după alte calculări însă 266 ar fi nu­mărul pontificilor de până acum. Cauza acestei diferinţe provine de acolo, că pe timpul invaziunii popoarelor, nu s’a condus corect catalogul papilor. După datele unui învăţat italian, socotind, că până acum au fost 264 papi, dintre a­­ceştia 209 au fost de origine italiană. După italieni urmează francezii, ei au dat bisericii 17 papi, grecii 14, syrienii 8, germanii 5, spaniolii 3, africanii 3 dalmaţienii 2, portughezii, englezii şi holandezii câte 1. Dintre cei 209 pon­tiflei, socotiţi ca italieni, în decursul veacurilor prime ale creştinismului, au fost mulţi, cari n’au fost italieni, pro­babil că au fost de origine romană, veniţi din diferitele părţi ale imperiu­lui roman. »Dan.­­ Eugen v. Böhm­-Bawark. Un în­văţat de renume european, una din cele mai distinse figuri ale vieţ­i ştienţifice şi politice din Austria, preşedintele Academiei şi fost­ ministru de finanţe, consilier intim Dr. Eugen von Böhm­- Bawerk, a repausat în 28 August c. în etate de 62 ani în Kromsach-Achen­rein (în Tirol). Moartea lui Böh­n-Ba­­werk este o mare perdere pentru viaţa publică a Austriei cum şi pentru cercetările ştiinţifice pe tărâmul eco­nomiei naţionale. In viaţa politică, re­ţinând în trei rânduri portofoliul finan­ţelor, a desfăşurat o frumoasă activi­tate. El este adevăratul creator al im­­pozitului pe venit personal. Activitatea lui nu e neînsemnată nici ca învăţat şi profesor universitar. Prin moartea timpurie a acestui distins bărbat, Aus­tria a îndurat o mare pierdere. (dr. v. dr.) O nouă declaraţie a Ţarului. »Az Est» publică următoarea telegramă din Berlin: Conform unei ştiri autentice ţarul a făcut zilele trecute o declaraţie de următorul cuprins: Trupele austro-ungare din jurul Labtinului trebue isgonite chiar şi a­­tunci dacă această isgoaire ar costa viaţa la două sute de mii de Ruşi. Consiliul comunal din Braşov va ţinea mâne, Mercuri, la orele 3, p. m. o şedinţă. La ordinea zilei sunt trei obiecte de ordin financiar pen­tru oraş. Paris-Ul- Acum, când marele oraş îşi trăeşte »ultimele zile*, (după cum ne spun ştirile trecute prin îngăduitoarea cenzură), nu va fi fără interes de a şti cum s’au exprimat regii francezi şi alţi bărbaţi de valoare francezi despre capitala lor. Ludov­ic IX zicea: Paris­ul e un amestec de nebunie, stricăciune şi măreţie. Francisc I din contră a zis: Pă­­­­mântul Parisului exhală inteligenţă şi vitejia. Carol VII credea, că : Parisul nu este un oraş, ci o lume ! Henric IV zise despre parisieni, că sunt jucători, buni soldaţi şi muierateci. Ludovic XIV zise : Trebue să ţii pe parisieni sub un pumn de fier. Ministrul său — Colbert — adauge Insă, că asta se va face mai bine, dacă pum­nul de fier ar fi îmbrăcat într’o mănuşă de catifea. Rabelais a zis : Parisianul e un smintit în major şi în minor. Victor Hugo zicea, că : Parisul e un »oraş sacru«, inima lumei. Din contra poetul A. Barbier zicea, că : Parisul e o mocirlă, cu care nu se poate face nimic d­in provincie Parisul nu se bucură de mare stimă. Când odată un de­putat parisien strigă în adunarea na­­ţională, că: Parisul este creerul Franţei, — îi răspunse un deputat din pro­vincie : Oui, un cerveau brulé ! (Da, un un c­eer ars !) Vom vedea acum ce vor zice Nemţii, cari au ajuns sub zidurile acestui oraş, care ori­cum e fala lumii civilizate, căci zimbetul enig­matic al Giocondei, ascunsă în piv­niţele panterate ale Luvrului, nu ne poate dumeri... (—val.) Daruri pentru familiile celor mo­bilizaţi. La magistratul oraşului au mai sosit următoarele daruri: Carol de aahobeni, jude de tribunal 200 cor. Carol Essigmann 50 cor. Jos. Litsken senator magistratuai 30 cor. Moise Brumboiu, paroh român gr. cath 20 cor. Vasilie Popa, major în pensiune 10 cor. Petru Popp jude de tribun. I pensionat 20 cor. Friedrich Reiser 20 cor. Emil Reiser 10 cor. Apollo-BIO. Program pentru Joi şi Vineri. Şeful poliţiei, un om bun (Umor). — Mişelache (Umor) Dramă senzaţională în 4 acte »Ultima pie­dică«­in rolul principal tragedia la Betty Nansen. Sâmbătă şi Duminecă program nou. Odăi mobilate şi intervenţie la Cluj Str. lokai Nr. 11 eu­lul I se găsesc de închiriat odăi mobilate şi cost întreg pe lângă cele mai favorabile condiţiuni. Odăile sunt luminoase, sănătoase şi se află în apropierea universităţii, biblio­tecii şi a pieţei. Avis tinerimei noastre universi­tare. 12 ex. Nr. 193-1914. Publicaţiune. Pentru zidirea unui edificiu nou pe seama şcoalei comerciale gr. or. române din Braşov, Şirul Bisericii Nr. 5, subsemnata Eforie şcolară publică din nou licitaţiune mim­endă cu oferte închise. Termeul pentru presentarea ofertelor este ziua de 25 Sept­­. 1914. 5 oare p. m. Să vor lua în considerare nu­mai astfel de oferte, la cari vor fi alăturat un deviz cu preţurile detailate pe mărimi şi pe bucată, introduse în coroane şi fileri în formularele de deviz, cari se pot lua din cancelaria Eforiei şcolare. Reducerea acordată se exprimă în procente. La ofert se va alătura radiul de Cor. 15.000 în efecte publice, în libele de depunere nevinculate, sau în bani gata. Ofertele vor fi timbrate şi vor conţine declaraţiunea, că afe­­rentul cunoaşte condiţiunile de contract, precum şi caietul de sarcini în toate amănuntele lor şi să supune necondiţionat acelora. Planurile, caietul de sarcini şi condiţiunile de contract se pot vedea în cancelaria Eforiei şco­lare, în zilele de lucru dela 9—12 şi dela 3—5 oare. Formularele de deviz cu mă­surile date şi cu preţurile cores­­punzătoare ca bază, se pot lua din cancelaria Eforiei şcolare, pe lângă preţul de 10 coroane bucata. Eforiă şcolară îşi rezervă drep­tul a hotărî liber asupra ofertelor, iară considerare la suma devizului. Informaţiuni se pot lua şi la direcţiunea şcoalei sup. comercialei Braşov, din şedinţa Eforiei şcolare, ţinută la 2/15 iulie 1214. Eforia şcoalelor Centrale gr­­or­­române din Braşov- 3-3 Dl. Vasilie Zafin mp. prezident. Romulus Bogariu, mp. secretar. Proprietar Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. R»dactor responsabil: loan Lacea. AV IS 0 O 0 0 Í) <D Daruri pentru vitejii noştri soldaţi recomandăm On­ public fabricatele noastre renumite ca: legături de flanel pentru genunchi, fla­nele, manjete, ciorapi de iarnă, căciuliţe, laibere, mânuşi etc. Se află cantităţi mai mari în prăvălia noastră din Strada Porţii Nr. 24. 20 10 Georg Foiţii & Gie. 0 0 0 (!) (!) (!) (!) DC Specialitate de apă minerală,­­USIQ Isvorul MATILD din Bodok este cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale calcalice. Apă minerală de primul rang care amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale. Bentura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a istorului, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite CHeshabler. Cel mai bun semn contra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură. Deposit principal a apei MATILD în Brașov la firma E- D­ & L- THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă in cele mai multe prăvălii cu ape minerale și în restau­rantele mai de frunte. Cu toată stima Administraţia isvorului, 10881 ByoFfy, 22­ 200. Sepsibodok (Ardeal). COMP BRAŞOV. TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU BRANISCE

Next