Gazeta Transilvaniei, februarie 1915 (Anul 78, nr. 24-47)

1915-02-01 / nr. 24

Nr. 24—1914, acum. Până acum am făcut prizonieri 26000 de soldaţi ruşi. Am capturat apoi mai mult de 20 de tunuri şi 30 de mitraliere. Încă nici azi nu putem face o reprivire amănunţită asupra materialului de răsboiu căzut In mâniie noastre. In Polonia în dreapta Vistulei trupele germane şi-au continuat ofensiva anunţată eu şi au ocupat oraşul Sierps făcând prizonieri iarăşi câteva sute de inimici. Pe frontul din Polonia la stânga Vistulei n’a obvenit nici o schimbare. Rostul neamului românesc. Dintr’un prim articol al ziarului „Ziua“ reţinem următoarele rânduri de o actualitate netăgăduită: „S’a pus adeseori întrebarea, de ce se luptă sutele de mii de Români din oştirea austro-ungară în actualul răsboiu cu atâta bărbăţie, încât chiar şi hulitorii lor au rămas uimiţi şi ruşinaţi. Mulţi au dat la întrebarea aceasta răspunsul, că ei se luptă pentru o cauză, care nu e a lor, ba duşmanii lor i-au calomniat chiar afirmând, că dânşii se luptă numai de nevoie, fiind aduşi cu de-a sila pe câmpurile de răsboiu. In faţa acestei calomnii, fruntaşii Românilor din monarhia habsburgică şi în deosebi şi arhiereii lor au ţinut să arate, că oştenii Români îşi fac datoria faţă cu patria şi faţă cu monarhul lor şi astfel se jertfesc pentru bunul nume al neamului românesc. De aceeaşi părere sunt şi toţi prietenii adevăraţi ai poporului român ; numai duşmanii neamului românesc pot dori, ca Românii să se poarte în împrejurările de astăzi ca nişte oameni slabi de înger, care nu-şi fac datoriile cetăţeneşti, ci dezertează de pe câmpul de onoare, ori fug ca nişte laşi din faţa duşmanului. Asemenea oameni între Români nu se găsesc. Românii din oştirea austro-ungară nu sângerează însă numai pentru ca să aibă conştiinţa de a-şi fi făcut datoria, ci şi în vederea împlinirii menirii istorice a poporului românesc. Aceia dintre noi, care şi dau seama despre ceea ce am fost, ceea ce suntem şi ceea ce avem să fim noi Românii trebue neapărat să se pătrundă de gândul, că acolo, pe câmpiile de bătălie din Polonia şi pe cele din Galiţia, se hotareşte soarta întregului neam românesc, deci şi a României, care numai ca zid de apărare contra puhoiului ce se revarsă despre miazănoapte poate să aibă rost istoricul adresa noastră, înt’orevistă germană, care a şi dispărut. Aceştia s’au bucurat de interesul nostru şi de primiri entuziaste. Un om însă ca Urban Iarnik e foarte puţin cunoscut la noi. Intr’un rând, mi-aduc aminte, că un coleg din Universitate, îi taxa drept nebun, în ziua când d. Maiorescu ni-l cita la curs, iar articolele sale n’au fost nici reproduse nici cercetate cu interesul cuvenit unor asemenea manifestări. Pe Urban Iarnik, probabil că nu l’a preocupat nici nepăsarea, nici lipsa de recunoştinţă a celor dela noi, ci a continuat să ne iubească. Dovada acestei iubiri ne-o aduc ziarele de peste munţi, cari povestesc o nouă ispravă a vajnicului doctor. Colindă spitalele unde sunt internaţi răniţii români din armata ţărilor subjugate. Le aduce cărţi româneşti, din care citeşte din când îu când, acelora cari nu ştiu carte, le scrie scrisori menite să fie trimise pe-acasă şi le citeşte răspunsul acelora, care fără patriotica intervenţie a doctorului ar perde orice nădejde de revederea celor iubiţi. De câţi asemenea prieteni ne putem bucura printre străini? Câţi n’au fost primiţi cu dragoste în cea mai ospitalieră ţară din câte există pe lume şi astăzi dacă nu ne hulesc, în schimb nu pomenesc nimic despre noi. Turcii în răsboiul balcanic, au avut la Paris un mare prietin, pe Pierre Lotti, care în »La Turquie agonissante” a ştiut să trezească în popoarele civilizate compătimirea pentru bietul popor gonit din toate părţile cu o ură înverşunată. Noi, aci la gurile Dunărei, care am fost huiduiţi de pretutindeni, când cu mobilizarea din 1913, n’am găsit nicăeri nici un prieten care să apere legitimele noastre cereri, deşi credeam in dragostea şi în recunoştinţa atâtora, mărturisite la tot soiul de banchete. Şi mângăerea o găsim In câte un profesor, ce ni se pare de o mare naivitate, când nu face nici un sgomot In jurul lui, un profesor care face mai mult decât 50 de conferinţe, şi căruia îi datorim recunoştinţa cuvenită apostolilor românismului, în ţările unde sufletul românesc dăinueşte, cu puterea cu care înfruntă stejarii bătrâni cele mai groaznice furtuni. Un prieten nepreţuit. D-l prof. Urban Iarnik. Ziarul bucureştean „Steagul“ publica următoarele: Gazul profesorului ceh Urban Iarnik este din cale afară de interesant, învăţătorul profesor universitar din Praga este unul din cei mai sinceri filo-români, poate mai sincer decât mulţi români... Slo-români, încântat de Srea nobilă a poporului drra gurile Dunărei şi admirator sincer al unei literaturi pe care nici noi n’o preţuim, cum o preţuieşte acest Învăţat, şi-a pus în gând să înveţe limba şi să cunoască o ţară, atât de puţin cunoscută de către cei din apus. A tradus apoi în limba cehă şi în limba germană, pagini din Vlahuţă, din Sadoveanu şi din Brătescu-Voineşti, a scris câteva studii asupra limbei şi literaturei române şi nu s’a dat înlături ori de câte ori serviciile lui puteau fi de folos cauzei noastre. Dar, ca toţi oamenii, cari se îngrijesc mai mult de duşmani de cât de prieteni, noi nu am preţuit niciodată aşa cum se cuvenea prietenia dezinteresată a profesorului din Bohemia. Articolele lui publicate, pe vremuri, în Convorbiri Literare au trecut aproape neluate în seană, iar întreaga sa activitate ne-a fost totdeauna indiferentă. E în firea românului să nu se sperie decât de patrioţii gălăgioşi şi să nu preţuiască dintre streini, de cât pe aceia care fac caz de noi, câtă vreme sunt în mijlocul nostru şi care ne uită îndată ce ne-au părăsit. Gaston Deschamps, după ce a fost sărbătorit la noi, a scris în ziarele de la Paris articole, care de bună seamă au revoltat pe mulţi din presa noastră, care i-a şi răspuns, iar un alt scriitor german al cărui nume imi scapă, nu s’a dat In lături să scrie advărate grosolănii ia i -----I Ştiinţă şi Patriotism. Cunoscutul romanist a universităţii din Berlin, profesorul Morf, al ţinut studenţilor un discurs care ese din tonul general urmat in Germania şi în alte părţi în aceste vremuri foarte turburi. lată cum s’a exprimat romanistul german: »Când uşile acestei săli se închid după noi, să scuturăm pentru o oară gândurile noastre de grije ce le apasă zi şi noapte şi să le îndreptăm spre munca ştiinţifică. »Patima zilei de astăzi să o lăsăm afară, pentru că vreau să vă vorbesc de civilizaţiunea franceză din trecut. Şi să vă vorbesc, aşa cum am vorbit de treizeci şi cinci de ani în şir referinduală la Goethe, care ne-a învăţat cum se poate împăca dragostea înfocată pentru germanism cu interesul simpatic pentru românism. »Caracterul lecţiunilor mele nu 11 voi schimba, va fi statornic acelaşi ca să vă dau o judecată nepătimaşă asupra lucrurilor trecute şi străine. O muncă de acest fel nu desbină, ci uneşte, ne învaţă să înţelegem, nu să urâm«. Şi profesorul Morf evocă figura învăţătorului său Gaston Paris, care la 18 Decemvrie 1870, în Parisul asediat, redeschizând cursurile la Colegiul Franţei, trăgea o linie netedă de despărţire între patriotism şi ştiinţă, respingând din marele laborator ştiinţific, gândul ca pentru consideraţiuni patriotice, religioase, şi chiar morale, să se ştirbească oricât de puţin adevărul. Apoi conchise cu următoarele cuvinte : »Când această concepţiune a studiilor se va întinde peste tot, atunci spiritele îşi vor creea o patrie pe care nici un cuceritor n’o va ameninţa şi unde vor găsi acel refugiu şi acea u- Dire ce, în alte timpuri, le oferea lor măreaţa »Civitas Dei« a ştiinţei. Astfel a vorbit Gaston Paris, şi fără această credinţă neclintită In »Civitas Dei« a ştiinţei, nu aş veni astăzi aici să vă Învăţ filologia romană şi istoria literaturii franceze«. GAZETA TRANSILVANIEI. Din Duma rusească. Duma rusească, terminând discuţia bugetului, care a fost votat, şi-a amânat şedinţele până la mijlocul lunei Decemvrie 1915. In decursul desbaterei controlorul de stat Haritonoff a evaluat cheltuelile războiului la 1/14 Ianuarie 1915 la 3020 milioane, din cari 2243 s-au cheltuit şi stabilind că cheltuelile zilnice ale răsboiului pentru Rusia sunt de 14 milioane. La finea discuţiei Duma a votat următoarea moţiune: Consiliul recunoaşte de urgenţe măsurile necesare pentru a desvolta resursele productive ale ţărei şi liberarea ei de presiunea industriei străine, al doilea pentru protecţiunea agriculturei naţionale, şi fixarea bazei politicei noastre comerciale internaţionale, al treilea pentru revizuirea sistemului de impozit întru obţinerea unui sistem mai proporţional şi mai echitabil; al patrulea pentru înlăturarea imediată din Rusia a proprietăţei teriene a emigraţilor germani şi austro-ungari cu excepţia celor de origină slavă, al cincelea pentru impunerea la muncă a prizonierilor de răsboiu punându-i să lucreze la Întreprinderi de utilitate publică, despărţim pe cât posibil prizonierii slavi în grupe speciale din cari o parte să poată executa lucrări agrare la proprietarii particulari, pentru dovedirea riguroasă a tuturor cazurilor de crime, de acte de violenţă de contravenţiuni la dreptul internaţional făcute de trupele şi agenţii puterilor adverse, pentru evaluarea pagubelor ocazionate şi în sfârşit pentru uşurarea situaţiei prizonierilor de răsboiu ruşi. Pentru sărmanul loan Uliciu. In urma apelului nostru făcut pentru soldatul român loan Uliciu, căruia i s’au amputat ambele picioare, am mai primit următoarele contribuiri : Transport din anul trecut 668 c. 20 f. D-l Gerasim Popa, învăţător, Cristian ... . D-l Dr. Aurel Nyilván, advocat, Şomcuta-mare. . O colectă a d-şoarei Livia Laurenţiu, fiică de preot, din comuna Berechieş........................ D-şoara Eleonora Enescu din Moeciul inferior ..................................... D-l Victor G. Maior, director de bancă in Diclo-St-Mărtin ..... N. N........................ . D-l David Pop director școlar în Harman . . D-na Maria Nic. Bădiţoiu........................ Aneta Târâş in Clanul de Câmpie ...... George Axente, comerciant, Arpătac . . . Romul Raca, Alsó Banczar. . . . . . .'" 'i . D-l Petrişor, învățător pens. în Vaida-rece. . . D-l George Neamţu, notar Archis................... D-l Petru Neagoş medic, cercual în Deda. . . D-na Minerva Schaffer în Micheibach, Austria de jos...................................... Cu suma de mai sus încheiem colecta iniţiată de noi pentru sărmanul Uliciu, adresând tuturor cari au grăbit să sară in ajutorul nenorocitului nostru frate, care şi-a expus viaţa pentru patrie şi tron, mulţumitele noastre cele mai călduroase. Banii adunaţi, pe cari i-am depus la filiala băncii »Albina» din Braşov, vor fi folosiţi parte pentru ajutorarea familiei lui Uliciu, iar partea cea mai mare i se va imnania lui Ioan Uliciu când, părăsind spitalul din Braşov, va pleca acasă, ca să se apuce de vreo meserie, căci lipsindu-i picioarele nu mai poate fi folositor la lucrarea câmpului, cu care s’a îndeletnicit în timpuri de pace. Deoarece însă în timpul acestei colecte, care a avut un răsunet atât de mare în toate inimele româneşti, ne-au venit ştiri, că prin spitalele ţării să mai află încă din nefericire soldaţi români, cărora li s’au amputat mâni s’au picioare, sau cari şi-au perdut lumina ochilor deschidem o nouă colectă sub rubrica: »Pentru sărmanii soldaţi români, cărora li s’au amputat picioare s’au mâni, şi cari şi-au perdut lumina ochilor“. Rugăm din nou publicul românesc să contribue pentru acest ŞTIRI. — 31 Ianuarie v. 1915. Fiind Luni sărbătoare Întâmpinarea lui ziarul nu va apărea până Marţi seara. Botezul fiului moştenitorului de tron. Miercuri In 10 Febr. a fost botezat în castelul din Schönbrun fiul nou născut al moştenitorului de tron fiind de faţă şi Majestatea Sa Monarhul. Ceremonia religioasă a săvârşit-o preotul de curte, prelatul Dr. Seydl. Arhiducele nou născut a primit la botez următoarele nume: Robert, Carol, Ludovic, Maximilian, Mihaiu, Maria, Antonia, Francisc, Ferdinand, Iosif, Otto, Hubert, Gheorghe, Pius, Ioan şi Marc de Aviano. Naşi au fost arhiducesa Maria Terezia şi arhiducele Maximilian, care a fost reprezentat la botez prin arhiducele Francisc Carol Salvator. Societatea de lectură a teologilor gr. cat din Lugoş s’a constituit în modul următor: Prezident: 1. Pop de Zăicani, teol. a IV,v.-prezident: loan Târziu, teol. a III, secretar literar: Valeriu Bora teol. a IV Bibliotecar: loan Peteanu teol. a IV, catsar: Vasile Ghiţia teol. a IV, v.-bibliotecar: Iulia Covrig teol. a III, controlor: Dumitru Popa teol. a III, notar al sed. ceas: Marian Hica teol. a II, notar al sed. adm. Leon Iubaş teole a I, econom. Vasile Moldovan teol. a II, Membrii în corn. cenzurătoare: Gheorghe Medoia teol. a IV, Octavian Pop teol. a IV, Virgil Muntean teol. a III, Oiţa Vagilău teol. a III, Virgil Marian teol. a II, Eftimiu Pandrea teol. a II, Victor Belu teol. a I, Gheorghe , iarina teol. a I. Favor studenţilor în medicină. Ministrul de culte printr’un rescript adresat Universităţilor din Budapesta şi Cluj notifică, că toţi ascultătorii la medicină înscrişi pe anul al patrulea şi al cincilea, cari în decursul războiului au făcut servicii de medic cercual sau comunal, ori au fost aplicaţi în spitale sau au făcut serviciu ca medici de boale epidemice, se vor bucura de favorul de a li se computa serviciile prestate în anul de practică. Cum se pot trimite cărţi poştale In Przemysl? Comandantul diviziei aeriene austro-ungare, colonelul Uzelac, la întrebările ce i s’au adresat în această chestie, a declarat, că cărţile poştale, adresate celor din cetatea asediată Przemysl, au să fie trimise comandei cetăţii Cracovia, care se va îngriji de transmiterea şi înmânarea cărţilor celor adresaţi. Pentru Crăciunul românesc al rănilor din Cluj, Institutul de credit şi economii *Patriar din Blaj, apreciind insemnătatea faptului, că Crăciunul nostru a fost serbat in toate spitalele de aici, procurând înnălţare sufletească, mângăere şi bucurie la mii de viteji, de ai noştri, a binevoit în dorinţa de a uşura sarcina materială, ce am trebuit se luăm asupră de a ne trimite zilele trecute frumoasa sumă de 200 coroane. Aducând cele mai călduroase mulţămite pentru însemnatul dar, nu pot se nu-mi esprim speranţa, ca exemplul dat de nobila conducere a acestei fruntaşe bănci româneşti să fi urmat şi de altele, precum şi de particularii, cari înţeleg rostul zilelor de azi şi vreau se dee mână de ajutor femeilor întru împlinirea datorinţelor lor. Anna A. Popp de Leméay prezidenta reun. fem. rom. »Sf. Maria«. Exregele Maimul printre răniţii indieni. Ziarul» Daily Mail« anunţă din Brighton,că exregele Manuel al Portugaliei a vizitat acolo pe răniţii indieni. Ştirea că exregele ar fi vizitat pe răniţii portughezi, se desminte. Confiscarea averilor germane din Rusia- Agenţia tel. ung, anunţă din Petrograd. Intr’o şedinţă de azi a comisiei pentru aruncarea de impozite consilierul Marcow a propus, ca toţi germanii din Rusia să fie expulzaţi iar averile lor să fie confiscate de cătră stat. Din averile germane confiscate ar fi apoi să se înfiinţeze un fond pentru ajutorarea familiilor soldaţilor ruşi plecaţi pe câmpul de iuntă. Până acum nu s’a luat nici o hotărâre în această direcţie. Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuiri: d-l Nicolae Lupan, comersant Bucureşti, cotizaţie anuală de 40 cor Primească mărinimosul donator cele mai călduroase mulţumite. Daruri- Pentru văduvele şi orfanii celor duşi in războiu s’au mai făcut următoarele contribuiri. Dela Johannes Benning întru pomenirea vărului său locotenentul Balduin Herter 30 cor. Dela doamna Caroline Bösmann şi dela Ida Prob lutru amintirea zilei în care a murit mama lor 10 cor. Pentru aceste daruri mulţămeşte Magistratul orăşănesc. Clasificarea cailor In Braşov. Ministru' honvezimii reg. ung. pe baza §-lui 11 al Art. de lege LXIX. ex. 1912. a ordonat clasificarea cailor din oraşul Braşov. Caii cercului Braşovul-vechiu se vor classifica în 15 Februarie 1915. Caii din cercul Braşovului (Blumâna) se vor clasifica în 16 Februarie 1915. Caii din cercul Scheilor se vor classifica în 16 Februarie 1915. Caii din cercul fabricei de cement, Honteruş, Noa, Dârste, Timişul de sus, Timişul de jos şi Predeal se vor classifica la 16 Februarie 1915. Caii din cercul intern al oraşului Braşov se vor classifica în 17 Februarie 1915. Caii din cercul Stupinilor şi al fabricei de zahar se vor classifica în 17 Februarie 1915. Classificarea începe la oarele 7 dimineaţa şi se ţine in »Târgul de vite«. Caii trebuie conduşi înainte câte unul şi totodată trebuie arătate, şi hamurile sau şeaua ce se ţine de ei. La acei cai, cari sunt prevăzuţi cu foaia de evidenţă trebuie adusă şi foaia. Preţurile statilite in cazul când se vor conchiema caii sunt următoarele: Pentru un cal de călărit 825 cor. Pentru un cal de ham 850 cor. Pentru un cal greu de ham 1000 cor. Pentru un cal de transportat povară 400 cor. Membrii militari ai comissiei de classificare pot lua în vedere hamurile cailor şi tot aranjamentul pentru animalele de povară şi acasă la proprietari legitimându-se cu ordinul primit. Acei indivizi, cari nu se supun dispoziţiunilor ce există pentru aducerea cailor la comisia de classificare şi pentru arătarea aranjamentului pentru animalele de povară, acei indivizi zic comit o transgresiune, care se pedepseşte în bani până la 200 de coroane. Toate, dispoziţiunile de mai sus referitoare la cai, se referă şi la catâri şi la măgari, împărţire de sămânţe de nutreţuri măiestrite. Cu toate câ din cauza răsboiului n’am putut să ţinem anul trecut adunarea generală a Reuniunii, care să voteze budgetul pro 1915 credem că facem bun serviciu economilor noştri, dacă vom împărţi în mod gratuit şi în primăvara de faţă între membrii noştri, doritori de a cultiva nutreţuri măiestrite sămânţă de trifoiu, de luţernă şi de napi de nutreţ, cu rezerva aprobării ulterioare a preţului de către adunarea generală. şi Membrii noştri să-şi înainteze deci la subscrisul comitet cererile In acest scop, cel mai târziu până la 3 Martie n. c. Membrii împărtăşiţi anii trecuţi cu asemenea sămânţe să ne facă raport detailat despre modul de purcedere la cultura acestor plante şi despre rezultatul obţinut. Sibiiu, 7 Februarie n. 1915. Comitetul central al Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu. Pant. Lucuţa prez. Vic. Tordăşianu secretar. Apollo-BiO. Program pentru Sâmbătă şi Dumineca: »Patria ne cheamă« dramă patriotică în 3 acte. — Sate bavareze (Vederi după natură). — »Betyari de asfalt« comedie grandioasă în 3 acte. »Micul hoţ de cai« (Umorescă amuzantă). Luni nu sunt reprezentatun. Marţi şi Miercuri, Serată Nordisch. Fotografii pentru paşapoarte in Germania şi România se execută în modul oficial prescris în atelierul Lang din Strada Porţii 52 în timp de 24 oare. 9.10 Pentru locuitori în oraşe, amploiaţi etc. cari în urma ocupaţiei sedentare şi a muncei spirituale încordate sufer de nemistuire, prafurile Seidlitz ale lui Moll sunt o doftorie de casă indispenzabilă, în urma efectului disolvant şi regularea funcţionării stomacului. Preţul unei cutii 2 cor. Se trimite zilnic prin poştă cu rambursă de farmacistul A. Moll, k. k. literantul curţii din Viena I. Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli, prevăzut cu marca de contravenţie şi subscriere. — (3) * 2 › 5 » 12 » 3 » 5 » 5 › 2 › 2 › 2 › 5 › 5 » 2 › 5 » 5 » 5 » Laolaltă 733 c. 20 f. scop, ca să putem alina cel puţin în parte suferinţele acelora ce şiau perdut mânile, picioarele sau lumina ochilor în serviciul Patriei. Banii trimişi în acest scop îi vom distribuit la timpul său între cei ce merită să fie ajutoraţi, luând informaţiunile de lipsă la forurile competente Despre banii intraţi şi despre distribuirea lor vom da la timp o dare de samă minuţioasă. Rugăm pe banii noştri Români cu dare de mână, să îmbrăţişeze şi acest apel cu căldura şi dragostea înăscută sufletului milos al Românului. Pagina 3 Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea.