Gazeta Transilvaniei, iunie 1915 (Anul 78, nr. 117-140)
1915-06-11 / nr. 125
Patina 2 GAZETA TRANSILVANIEI neschimbată. Armata generalului Pflanzer-Baltin l’a respins pe duşman pretutindeni, unde acesta a atacat’o; duşmanul s’a ales cu perderi mari. In regiunea Tanew şi în Polonia situaţia e neschimbată. La graniţele italiene. La Plava am respins iarăşi câteva atacuri duşmane. Un aeroplan duşman a aruncat bombe asupra oraşului Görs n’a obţinut însă nici un rezultat. Duşmanul risipeşte muniţia pe întreg frontul, dealtcum manifestă o atitudine pasivă. Căderea Lembergului. (Al doilea comunicat.) Budapesta 22 Iunie. — Armata II a noastră a ocupat după o luptă violentă Lembergul. General de divizie Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin 22 iunie. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest: Spre nordest dela Dixmuiden am respins atacul duşman îndreptat în contra alor trei măerişti bine întărite de pe malul vestic al canalului. Spre nord dela Arras au fost şi eri mai mult numai lupte da artilerie. Pe Labyrinth, spre sud dela Neuville, am respins la miezul nopţii un atac al infanteriei duşmane. In Champagne, spre vest dela Perthes, ni-am împins poziţiile înainte, după ce ni au succes câteva explozii. Pe înălţimile Maas s’au iscat lupte piept la piept, cari ţin toată ziua secundate de un straşnic foc de artilerie. Azi dimineaţă la 3 h, ne-am curăţit tranşeul de duşman printr’un contraatac şi am făcut 130 de prizionieri. La Marcheville am respins cu uşurinţă o mică eşire duşmană. Spre est dela Luneville, la Leintrey, s’au iscat noui lupte de avangarde. In Vosgi, spre est dela Sondernach ne-am mutat cu un numit plan şi neconturbaţi de duşman poziţiile pe marginea estică a văii Pecht. La Hilsenfirsten i-am cauzat duşmanului iarăş perderi mari cu ocaziunea atacului, pe care acesta şi l-a reînoit. Aviatorii noştrii au bombardat aerodromul de la Courcelles spre vest de la Rheims. Bombele aruncate de aviatorii duşmani asupra oraşelor Brügge şi Ostenda n’au cauzat nici o pagubă în senz militar. Pe câmpul de operaţii dela est situaţia e neschimbată. Pe teatrul sudastic. Spre nord şi spre vest dela Lemberg luptele continuă. Spre vest dela Zolkiew i-am silit pe Ruşi azi noapte să se retragă din poziţiile lor de-acolo, începând din 12 iunie. Nemţii şi corpul de armată austro-ungar care luptă cu ei, au făcut prizionieri cu ocazia ultimei ofensive începută în regiunea Prsemyslului şi a Jaroslavlui 237 ofiţeri şi 58 de mii de soldaţi duşmani şi au capturat 9 tunuri și 136 de mitraliere. Războiul cu Turcii Constantinopol 22 Iunie. — Marele cartier general otoman comunică oficial cu data de azi: Pe frontul de la Dardanele. La Ariburnu au fost eri câteva lupte mai slabe de artilerie și infanterie. Atacul, pe care dușmanul l-a îndreptat în contra aripei noastre stângi spre sud, lângă Sed-il-Bahr s’a izbit de focul nostru, iar duşmanul a fost silit să se retragă suferind perderi grele. Deasemenea am respins azi dimineaţa atacul duşman îndreptat în contra noastră pe întreg frontul dela Sed-il-Bahr. Bateriile noastre de pe ţărmul anatolian au bombardat şi azi cu succes contratorpiloarele şi pescuitoarele de mine ale duşmanului apoi artileria şi detaşamentele de infanterie şi în fine magazinele şi echipamentele de aeroplane ale acestuia. Am nimicit un aeroplan duşman, iar pe un altul l’am avariat. Aviatorii dușmani au aruncat mai mult de 30 de bombe asupra acestor baterii, dar nu ne-au putut cauza nici o pagubă. De pe celelalte fronturi n’avem nimic nou. Turzii, casa lancului din Vidra, mormântul dela Țebea, ruinele Sarmiseghetuzei etc. ar trebui formal inundate cât ţine vara, de zeci şi sute de turişti tineri. Pentru un tânăr serios şi simţitor astfel de escursiuni ar fi cel mai excelent prilej de îmbogăţire nu numai a cunoştinţelor proprii ci şi a bogăţiei naţionale. Fiecare ar află un bogat teren de aplicare practică a cunoştinţelor teoretice câştigate în şcoală. Unul cu pregătire în cale arheologiei de pildă ar putea face preţioase studii şi colecţii pentru museul Asociaţiunii vizitând toate monumentele şi ruinele rămase de pe vremea strămoşilor noştri. Daci şi Romani. E o adevărată ruşine, că mai toate aceste comori de artă romană au fost culese şi duse de streini veniţi din depărtări mari. Pe când museul Asociaţiunei stă gol şi pustiu. Cel ce se pricepe la muzică ar putea culege şi scăpă de peire atâtea melodii duioase şi neaoşe româneşte, cari deasemeni sunt mai învrednicite de streini decât de noi. Am înroşit de ruşine când am cetit, cum a cutreerat un profesor de muzică din Budapesta singur prin munţii şi satele din Ardeal, adunând melodii populare. Fiecare ţinut şi fiecare colţ de piatră îşi are legenda sa care aşteaptă unzadar pe cel care să le scape de perie şi uitare. Câte cărţi vechi nu se pierd roase de molii prin podurile bisericilor, şi ce comoară bogată de folclor nu ar rămânea nebăgată în seamă prin satele noastre, dacă ar fi mai mult interes! Am luat cu toţii cu bucurie notă de începuturile unei mişcări sportive şi la noi Românii. Oricât de nepreţuite ar fi toate aceste exerciţii şi întreceri sportive pentru întărirea fizicului şi chiar a moralului generaţiilor tinere, dacă ele nu vor fi împreunate cu escursiuni cu un caracter pronunţat cultural, nu vom avea un profit real sau nu unul deplin. Cu alte cuvinte şi în educaţia tinerimii să ne ferim mai mult ca de orice demnilateralitate. Exerciţiile trupeşti, sportul numai într’atâta au un rost întrucât prin acestea nu se stânjeneşte întru nimic ci dinpotrivă se potenţează interesul vreunei îndeletniciri culturale şi intelectuale. Trebue să tindem la formarea de caractere armonice, la cari preocupările menite se întărească trupul şi să potenţeze curajul personal prin sporturi să se ţină în dreaptă cumpănă cu îndeletnicirile chemate a sporit cunoştinţele de tot felul prin lectură bună şi studii serioase, precum şi idealismul, simţul de jertfă şi voia de muncă altruistă prin o temeinică cultură naţională. Tinerimii noastre, căreia i-am fost totdeauna un prieten deschis îi doresc din inimă ca să se pătrundă de însemnătatea escepţională a misiunii ce-o aşteaptă în viaţa neamului acestuia, unde încă atâtea ar fi de făcut, dacă ar fi braţe vânjoase, minţi luminate şi inimi însufleţite, care să continue cu mai multă pricepere şi stăruinţă munca de trezire şi ridicare culturală şi economică, pe care noi generaţia de azi nu am putut-o decât începe. Nr. 126-1915. îsstjş xfiAI&V Din dieceza gr. cat. de Oradia-mare. — Circular. — Concursul de vară pentru primirile la Sf. Teologie la Seminarul domestic la Oradia-mare şi la Internatul de băieţi din Beiuş se va ţinea în acest an în 8 Iulie la Reşedinţa Noastră din Oradia-mare I. La Sf. Teologie din cauza abundanţei de preoţi iestimp, se vor primi tineri în număr foarte redus. Recurenţii au să-şi prezenteze cererea prevăzută cu testiuuoatul de maturitate şi atestat de paupertate cel mult până în 7 iulie a. c., iar în 8 iulie dimineaţa la 7 care au să se supună vizitării medicale în Seminarul domestic. Cei primiţi deja, precum şi cei ce vor fi primiţi la Oradia mare, dactrul de 25 cor. pretins de facultatea teologică de rit latin din loc au să-l supoarte din propriile mijloace; tot asemenea vor cumpăra din al lor şi manualele şcolare, cari apoi vor forma proprietatea lor. II. La Seminarul domestic taxa întreagă de întreţiere a elevilor va fi şi restimp 450 cor., dar având în vedere greutatea vremurilor presente şi scurapeţea generală afară de taxa fundamentală întreagă sau redusă fiecare elev până ce ţine aceea scumpete va avea să plătească încă un adaus de câte 10 cor. de fiecare lună, care o va petrece în Seminar. Adausul de scumpete este obligător pentru toţi fără escepţiune, deci şi pentru cei primiţi gratis. De la aceasta sarcina la părerea Rectoratului vor putea fi absolvaţi numai acei fundaţionalişti întregi, a căror familie este lipsită de toate mijloacele. Taxa de întreţinere, precum şi adausul de scumpete are să se plătească în doane, ori în cazul cel mai indulgent în patru rate anticipative. Acel elev, pentru care îndată la Intrare nu se va achita cel puţin rata prină, va fi oprit de la întrarea lu Seminar. Accentuăm din nou, că beneficiile şi favorurile de orice fel conferindu-se numai pe un an, toţi elevii, în consecinţă şi aceia, cari în anul expirat au avut ceva favor, vor avea să-şi reînoiască recursul, pentru că acei foşti elevi, cari până în 7 iulie a. c. nu-şi vor înainta cererea, vor fi consideraţi de ieşiţi din legăturile Seminarului domestic şi şterşi din evidenţă, iar beneficiile, de cari s’au bucurat, vor fi conferite altora. Recursurile sunt a se prevedea cu atestatul clasei premergătoare, certificat medical, certificat de revaccinare şi atestat de paupertate. Primirea elevilor va fi condiţionată şi de aceea, că la intrare în Seminar supunându-se cu toţii vizitării medicului seminariat, se vor afla sănătoşi. Având în vedere afluenţa mare de elevi pe cl. I. şi a V. gimnasiala, recurenţii pe aceste clase, spre a putea fii de câ timp prenotaţi la gimnasiu vor trimite recursurile lor prevăzute cu toate documentele aci mai sus înşirate cel mult până în 24 iunie a. c. deadreptul la Rectoratul Seminarului de Oradia-mare (Tisza Kálalán-tér) dimpreună cu taxa de prenotare de 12 Coi. Elevii de cl. IV. gimnasiala, cari din alte locuri recurg pe cl. V., testimoniul şi-l vor putea trimite până în 30 iunie a. c. dimineaţa. Cei primiţi în fundaţie şi favoruri, precum şi cei ce doresc a întră ca plătitori, întru orientarea Rectoratului sanarial vor avea să trimită la adresa Aceluiaş până în 20 August anticipaţia de cel puţin 10 Cor. spre acoperirea speselor primelor investiri. Această sumă se va socoti in taxa de întreţinere, dar la caz de nepresentarea respectivului nu se va restitui. Elevi gr. cat. în şcoile reale şi comerciale din loc pre lângă aceeaş taxă anuală de 450 Cor. şi adaus di scumpete de câte 10 Cor. la lună se vor putea adăposti în Seminar şi vor sta sub aceeaş grije şi dsciplină, dar instrucţie separată nu li se poate garantă. Atari elevi pre lângă trimiterea taxei de prezentare cel puţin de 10 Cor. se pot anunţă la Rectoratul seminarial până în 20 August a. c., iar la intrare îşi vor prezentă actele şi se vor supune vizitării medicului seminarial. III. La Internatul Pavelian de băieţi din Beiuş taxa întreaga pentru întreţinere va fi 460 Cor., dar afară de această taxă fiecare elev va avea să plătească un adaus de scumpete de 10 Cor. de fiecare lună, pe care va petrece-o în Internat. Celelalte ca şi sub II. afară de alineatul 4, cu acea observare, că taxa de prezentare de 10 Cor. va fi a se trimite Rectoratului Internatului Pavelan de băieţi la Beiuş. Ţinem a accentuă, că şi elevii, cari în anul precedent au fost elevi ai Internatului încă au să-şi reînoiască recursurile în fiecare an. IV. Terminal pentru primirea elevelor în Internatul Pavelian de fetiţe din Beiuş îi fixăm pe 1. August a. c. Elevele, cari doresc să Le primite în acel Internat, vor avea să sustearnă Încoace până la terminul de mai sus suplicele lor adresate câtră acest Ordinariat episarpesc împreună cu următoarele documente : a) testimoniul scolastic de pe clasa premergătoare; b) cartea de botiz; c) certificat medical despre starea sănătăţii şi certificat de revaccinare; d) atestat de paupertate. Taxa de întreţinere va fi şi în anul şcolar viitor 300 Cor. pentru proviziune şi 70 Cor. pentru uniformă, dar afară de aceasta fiecare elevă va avea să plătească în acest an și un adaus de scumpete de câte 10 Cor. de fiecare lună, care o va petrece în Internat. V. La Internatul preparandial taxa întreagă anuală se statorește în 360 Cor., dar elevii și aci vor avea să plătească în anul acesta adausul de scumpete de câte 10 Cor. de fiecare lună petrecută în Internat. In schimbul unor servicii de caritate vor fi prevăzuţi gratuit cam 10—12 elevi, iar alţii vor fi împărtăşiţi de beneficiile mersei ce poartă numele Nostru, având a întregi din al lor restul până la suma anuală de 360 Cor. şi a plăti adausul de scumpete; afară de aceasta se pun în prevedere şi reduceri moderate de taxă după împrejurări. Recursurile pentru obţinerea beneficiilor şi favorurilor înşirate sunt a se suşterne cel mult până în 31 iulie a. c. la acest Ordinariat împreună cu următoarele documente : a) ultimul testimoniu scolastic; b) certificat medical; c) atestat de paupertate. Totodată aducem la cunoştinţa celor interesaţi, că în anul şcolar viitor fiecare elev preparandial va avea să plătească la direcţiunea preparandială cu ocaziunea înscrierii câte 22 lor, ca taxă de înscriere şi taxă la fondul de penziune a profesorilor. Tot atunci se vor plăti pentru cărţi şi recvizite: In cursul I. 40 Cor. In cursul II. 25 Cor. In cursul III. 35 Cor. In cursul IV. 30 Cor. Pătrunşi de importanţa instrucţiunii primare condusă In spirit religiosomoral şi animaţi de dorinţa de a depune această instrucţiune în mâni cât mai abile, îndemnăm pe tinerii noştri, ca având în vedere rentabilitatea carierei învăţătoreşti creată prin Art. de lege XVI—1913, să îmbrăţoşeze cât mai numeroşi cariera aceasta. Oradia-mare, Sed. Cons. din Iunie 1915. Lupul de fer din Marmara. — Câteva clipe ’n ghiarele morţii. — Rolul cel mai temut şi mai Îngrozitor îl joacă pe mare în uriaşul războiu de azi submarinele. Aceste mici vase, cari umblă ascunse prin valuri au devenit azi spaima mărilor şi a oceanurilor. Ele se apropie hoţeşte, pe furiş de jertfa, pe care şi-au pus ochii dintre vapoarele uriaşe, cari strătaie azi valurile Când le vine apoi la îndemână slobod torpila şi soartea vaporului, care a avut nenorocul să fie ţintit, drept jertfă, e pecetluită, fie oricât de mare el îşi află moartea în valuri. Ne aducem bine aminte de catastrofa puternicului vapor „Lusitania“, care a fost scufundat tot de un astfel de „lup de fer al mărilor“. In cele ce urmează vom reda în traducere interesanta povestire a unui ziarist din monarhie, care a fost trimis de ziarul sin pe câmpul de operaţii din Turcia. Acesta nefiind bineînţeles întrâosul atât de mult spirit de întreprindere, ca în Americani, ne reproduce la rândul său istorisirea unui coleg al său american, d. R. Swing, corespondentul ziarului „Chicago Daily News“, care de dragul senzaţiilor era să-şi dea orbul popii în mijlocul mării atacat fiind vaporaşul, pe care dânsul călătoria, de un „lup de fer“ englez. înainte cu vreo trei zile — scrie ziaristul de la noi — am primit îngăduinţă dimpreună cu colegul meu Raymond Swing, corespondentul ziarului »Chicago Daily News«, ca să călătorim pe frontul de la Dardanele. La sfatul comandantului de port ne-am hotărît să plecăm cu unul din vasele de transport, cari plecau Marţi spre acel front. Mr. Swing însă — ca un adevărat ziarist american invenţios şi viclean, ce era — nici una nici alta, ci ca s’o şteargă înaintea noastră, se îmbarcă Duminecă seara pe vaporulNagara*. Eu nu ştiam nimic de aceasta, ci conform înţelesului nostru mi-am trimis bagajul Marţi pe la amiazi la Stambul. Tot atunci şi-au trimis bagajele şi colegul meu austriac Geyer dimpreună cu alţi trei colegi americani. Chiar in momentul când dam să plecăm însă vaporul nostru a fost torpilat în portul Galata și deși nu ni s’a întâmplat nimic grav totuş n’am putut pleca, deoarece a fost contramandată pitoarea vaporului. Dar nici vicleanul Swing n’a ajuns la Dardanele, căci Mercuri la amiazi spre cea mai mare mirare a noastră dăm de el in Clubul de Comtantinopol. li iau de braţ şi retrăgându-ne îrtr’o odaie aparte, în care nu era nimeni ii pun să-mi povestească istoria naufragiului său. » Eram pe vasul Nagara — Incepu Swing — 37 de inşi, dintre cari 35 matrozi, apoi doctorul Selling, medic din München şi eu. Selling, care e directorul unui spital militar din Constantinopol a fost chemat la Gallipoli, ca să facă o operaţie urgentă. Plecarăm Duminecă seara. Aşezându-ne pe bordul micului vas ne desfatam în noaptea minunată de vară privind la bolta cerească semănată cu diamante de stele. Fiind amândoi amatori nebuni de operă imediat deschiserăm discuţia asupra temei noastre favorite : muzica. Medicul neamţ observă râzând, că toţi amatorii pasionaţi de muzică englezi şi francezi, cari peregrinează vara la München, ca să asiste la reprezentaţiile wagneriane în Prinz-regent-Theater, îi numesc acum pe Nemţi barbari. După ce ne aşezarăm în cabine eu observai, că ar fi bine să ne încingem brâurile da salvare. Medicul îşi aţinteşte asupra mea întrebător ochii mari albaştri şi cinstiţi. — Gândeşte-te la submarinele engleze, îi răspunsei eu. Discutarăm apoi câtăva vreme, dacă e posibil ca să apară »lupii de fer« ai Angliei și în mica mare Marmara. In timpul acesta Îmi dusei patul pe bord așezând pe marginea lui brâul de salvare. — Dealtcum—propusei — să-l întrebăm şi pe comandantul vasului. — Foarte puţin se arată eventualitatea unei primejdii, — spuse acesta nevoind cu nici un preţ să mai continue discuţia In această direcţie. După ce însă ne-am îndepărtat de Bosfor — era cam pe la 8 ore seara — comandantul a dat poruncă să fie stânse toate luminile de pe vas şi să se lmpărţească brâurile de salvare. Am dormit minunat sub remul liber. Dimineața mă treziră razele soarelui, cari îmi băteau In ochi. Ne salutăm veseli reciproc cu doctorul SelUng. Dacă noaptea nu ni s’a întâmplat nimic, ziua tot nu era primejdie așa de mare, chiar de n-ar și ajunge vre-o nenorocire vaporul, gândirăm noi. Doctorul mă surprinse cu o veste interesantă: azi noapte se zăriseră două submarine, unul pe la orele 10 şi 10 minute, iar celălalt cam pe la h. 2 şi jum. după miezul nopţii. Atunci nu ni se va întâmpla nici o primejdie, dacă aceste două submarine, nu ne-au ţinut vrednici să-şi Îndrepte torpilele omorâtoare asupra noastră — observai eu. In acelaş moment observai In direcţia capului doctorului cam la 200 de jdtzi*) de vasul nostru ceva negru, ca o corabie. Se ridica din valuri, ca un lup de mere. Un matroz sta pe bord şi se uita spre noi. Pac ! — răsună deodată o bătaie de pușcă și In momentul următor glonțul și sfredeli partea de jos a vasului nostru. — Un submarin ! — ti strigai doctorului și o luai la fugă să-mi tncing brâul de salvare. Fiecare tăcu ca mine. — Paci — răsună a doua oră lovitura de pușcă. — Ce-i ăsta? E submarin ? — De pe submarii sa dau mai întâi lovituri de puşti? — Pe faţa fiecăruia dintre noi se întinse paloarea morţii, chiar şi faţa doctorului, care dealtmintrelea era întotdeauna vesel şi nepăsător, par’că deveni mai palidă. Submarinul dispăru pe un moment, dar înspăimântătorul »pac !« se repetă iarăş. — Ne torpilează! — ii spusei doctorului și par’că fiori reci de ghiață îmi trecură prin șira spinării. îndrăznesc să afirm, că nu lașitate a fost aceea, ce m’a cuprins ci groaza de primejdia necunoscută. Comandantul, care stătea la cârmă imi strigă din toate puterile să mă duc la dânsul pentru ca să mijlocesc câteva vorbe în englezeşte. Plec spre dânsul In fugă. Submarinul era cam la 50 de yarzi de noi. Un om de pe torpilor strigă ceva Înspre noi. — Englezeşte ! Vorbeşte englezeşte ! — urlai eu. Urmează un răspuns pe cere nu-l puteam înţelege de loc. — Avem vreme, ca să ne lăsăm luntrile de salvare? — strigai eu aproape urlând, la ce spre marea noastră uşurare primii răspunsul: — Da, dar vă recomand, ca să grăbiţi ! Cu iuţeala fulgerului ne apucăm de lucru. Prima cade în apă luntrea, care atârna dinaintea mea. Mă arunc peste bord şi mă las în jos pe o funie. Un matroz era deja in luntre șl Începea să arunce cu fesul apa, ce Intrase în ea lucrând cu o repeziciune nebună. — Reintoarce-ti și te aşează in altă luntre ! — îmi strigă — deoarece in aceasta a pătruns prea multă apă. — Mă cățărai repede pe funie în sus reîntorcându-mă pe bord. — Sfârșitul în numărul viitor. — * Yard, măsură de lungime engleză e* aproximativ an metru