Gazeta Transilvaniei, iunie 1915 (Anul 78, nr. 117-140)
1915-06-03 / nr. 118
Nr. 118 Braşov Miercuri 3 (16) Iunie 1915 Anul LXXV n. . REDACŢIA ADMINISTRAŢIA Str. Prundului Nr. 15 INSERATELE primesc la administraţia. Preţul după tar!' ţi Învoială. SS&HPOlIf 226-ZIAR POLITIC MATIOISAL «âaniiporlaeh na sa mvsapoiati ABONAMENTUL ›*î aa aa . . . 24, Oo» o jnm. de an 12 . *>• trei Iqb.1. 6 Pentru România otrAIr.&tata: Pa sa an . . . âO lei P<s> o jnm. d» an 80 Deschiderea preparandiei de fete din Gherla. Mila Tatălui a vrut, să vedem realizată o ferbinte dorinţă : Înfiinţarea unui institut diecezen pedagogic de fete. Nespus de mare bucurie cuprinde inima Noastră de părinte ; şi aceasta bună vestire vi o Împărtăşim şi vouă Iubiţi Fraţi şi Fii. Neajunsurile Învăţământului diecezan, lipsele, de cari aţi suferit voi şi familiile voastre, Ne-au îndemnat, ca cu Începutul proximului an şcolar 1915—16 să Inaugurăm noul focular de cultură aici la centrul diecezei. îndată la ocuparea scaunului Nostru Arhieresc am luat măsurile recerute pentru rdicarea institutului pedagogic diecezan de învăţători la acel niveu, la care au ajuns preparandiile din patrie. Ne-am îngrijit de creşterea şi cvalificarea puterilor didactice corespunzătoare, şi de dotaţiunea lor la fel cu profesorii altor institute similare; am înfiinţat menză pentru elevi la seminariul teologic, am pus şi temeliile noului edificiu preparandial, şi întrucât ţara nu era silită să se lipsească pentru războiu de braţele muncitoare ale măiestrilor, anul şcolar viitor deja 1 am Începe In institutul cel nou, modern şi Intru toate corespunzător. In decursul acestor abia de trei ani ai păstoririi Noastre Ne-a succes să asigurăm existenţa alor 15 şcoli periclitate, să redeschidem cele asistate în 13 comune şi să creăm posturi nouă la şcolile din 16 comune. Şi avem nădejde tare, că in butul greutăţilor mari, ce la tot pasul le Întâmpinăm, in viitorul cel mai apropiat vom putea deschide încâ multe şcoale poporale pentru ridicarea culturală a iubiţilor noştri fii sufleteşti. Văzând de o parte, că institutui pedagogic pentru feciori, a m uşurat întinderii mari a diecezei Noastre nu e destul de populat, — poate pentru că ai noştrii nu ştiu încă să preţuiascâ după merit cariera de învăţător, care pe lângă toate greutăţile, cu cari e împreunată, e aşa de frumoasă şi azi şi bine dotată, incât învăţători noştri sunt în stare să premeargă în creşterea familiilor sale. De altă parte văzând lipsa continuă de învăţători, care poate va fi şi mai simţită după războiul, care cere multe jertfe şi din şirul Învăţătorilor, şi din ceia ai candidaţilor de Învăţători, dorind am dorit înfiinţarea institutului pedagogic de fete şi am aflat de bine să dăm ocazie şi fetelor voastre să se pregătească de Învăţătoare. Voim să deschidem teren de muncă pentru fetiţele voastre, cari au aplicare pentru studii, ca cu inimă iubitoare şi cu simţ pentru cultură şi înaintare să poată lua parte mai activă la educarea odrazlelor noastre tinere şi ca învăţătoare să umple golul simţit la şcolile noastre poporale in urma lipsei de învăţători. Mai vârtos gândim la fetiţele rămase orfane, cari ar fi de dorit să poată ajunge la diplomă şi carieră în viaţă. Şi ne-am gândit şi la aceea, că multe fete duc greul vieţii fără de ajutorul unui soţ, şi multe văduve din clasa noastră cultă petrec anii văduviei in mizerie, cărora dacă li se da ocazie, ca in anii de şcoală să se cvalifice, şi-ar fi asigurat traiu corespunzător pentru orice eventualitate, şi împrejurări din viaţă şi ar contribui nespus de mult la înaintarea culturii neamului nostru iubit. Am socotit, că nn acest institut îşi vor putea câştiga creştere şi firele fraţilor greco-orientali, tot în interesul învăţământului poporului românesc. Mulţimea credincioşilor Noştrii din această vastă dieceză, întinderea teritorială şi numerică a diecezei, situaţia geografică şi accesibilitatea scaunului Nostru episcopesc, numărul de tot mare a elevelor din şcolile elementare poporale, justifică şi cere întemeiarea acelui institut, pentru că avem foarte puţine învăţătoare, şi nu toată pivinţa e de dorit, ca educarea şi instruirea fetelor în cadrul obligativtâţii învăţământului să fie încredinţată învăţătoarelor. Cumpănind toate roporele, am hotărât, ca in 1 Septemvrie 1915, să deschidem cursul prim al institutului pedagogic de fete. Convinşi despre lipia ardentă a acestei înstuţuni, ca înfiinţarea să nu sufere nici o amânare, am adus din partea Noastră prima jertfă, şi anume am hotărât că până ne vom putea îngrji de zidirea unui edificiu corespunzăor, să renunţăm şi la modesta omnd fata personală a Noastră şi să cedăm preparând ei de fete rezidenţa Noastră episcopeacă, unde vom aşeza masa primă cu internatul, care se recere. Prin deschderea noului institut nu voim să îngreunăm dieceza nici cu susţinerea, fie şi in parte a Institutului şi nu impunem taxe spra acest scop, ci cu încredere in indurarea lui Dumnezeu Ne vom lupta, ca să aigurăm existenţa acestei instituţiuni, recurgând deocamdată numai la mijloacele, de cari dispunem. La cererea Noastra Excelenţa Sa Domnul minisru reg. ung. de cute şi instrucţiune publica prin rezolutiunea dată la 26 Februane a. c. Nr. 5157, a aderat la hotărârea Noastră, şi a asigurat ajutorul de stat pentru întregirea salariilor, cari se vor da personalului didactic, întocmai Cum e acordat acest ajutor şi profesorilor de la preparandia diecezană de feciori. Totodata Excelenţa Sa Ne-a prin pros poet,că încât vor proceda stările financiare aie statului. Ne va da ajutor echitabil şi la clădire, şi pentru procurarea recvizitelor de învăţământ, iar prin rescrisul dat 1922 April a. c. Nr. 33951 Ne-a acordat favorul însămnat, că la institutul Nostru să se poată cvalifica învăţătoare nu numai pentru şcolile cu limba de propunere română. Cu elevele, cari vor corespunde şi vor* dori, se vor cvalifica şi pentru şcolile cu limba de propunere maghiară şi aşa după ce la şcolile elementare de stat era întrodus foastrea limbii materne, elevele cvalificate la noi vor putea să facă bun serviciu şi la acelea şcoli, având îndeptăţire pe baza diplomei dobândite la Noi a fi aplicate chiar şi la institutele de stat. In urma acestora am şi numit de profesoare pe Livia de-o an şi pe Aurelia Suciu, încredinţând pe cea dintâiu cu prevederea intrimdla a agendelor directorale, şi Ne-am îngrijit de creşterea profesoarelor, cari va trebui sa ne aplicăm în viitor, iar pe Ram, canonic Dr. Petru Fabian, directorul preparandiei diecezane de băieţi l-am constituit de comisarul Nostru la acel nou institut cultural, asupra căruia cerm sprijinul şi ocrotirea Fecioarei Nepătate, a Maicei Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos. Credem iubiţi Fraţi şi Fii, că toate acestea vor umplea de bucurie sinceră şi inimile voastre, pentru că dela noul institut pedagogic de fete sperăm prosperarea şi înflorirea învăţământului diecezan şi progres cultural pentru neamul nostru, şi cu toată dragostea părinteasca aşteptăm dela voi, ca să le fiţi spijinitori cei mai devotaţi ai cauzei ambelor preparandii, ca să putem creşte pentru şcolile noastre învăţători şi învăţătoare cu tragere de inimă şi cu iubite faţă de şcolile şi de iubiţii voştri fiii şi fiee. Totodată publicăm concurs de primire pe cursul / al preparandiei diecezane de fete. La acest curs vor fi primite 30 eleve, cari vor fi îndatorate să locuiască în internatul institutului şi numai în cazuri excepţionale se va concede elevelor să poată locui în oraş. Elevele, cari voiesc să fie primite, au să recurgă la Ordinariatul diecezan până ln 9 August a. c. şi să dovedească: 1. cu carte da botez, că în luna iunie a. c. au împlinit vârsta de 14 ani şi n'au trecut de 18 ani; 2. cu testimoniu şcolar, ca au absolvat cu succes patru clase de şcoală civilă, real, gimnas sau de şcolă superioară de fete şi dacă recurenta a fost dispensată de la cutare obiect de învăţământ la acelea şcoli, din acel obiect va avea să facă examen de primire ; 3. cu certificat dat de medic oficios, că este sănătoasă, întreagă şi apta pentru cariera pedagogică, alăturând şi certificat de redaccitare; 4. cu atestat de la oficiul parohial competent, că dela absolvarea studiilor a dovedit purtare morală exemplară. Recursul să se prevadă cu timbru de 1 cor., acluzeie cu timbru de 30 fileri. Dacă se alătură atestat de paupurtate datat din acest an, recursul şi acluzeie sunt scotite de timbru. Organele de preoţi cu atestat de psuporate pot să recurgă şi pentru ajutor din fondurile diecezane orfanotrofiale. Taxa imernatului e 400 cor. şi se plăteşte înainte în patru sau două rate. La înscriere se vor prezenta elevele cu rezoluţiunea Odinariatului, însoţite de părinţii sau îngrijitorii lor şi vor plăti didactiu de 100 cor., taxă de inscriere 10 cor. şi pentru fondul de penzie 12 coroane. Elevele, cari vor fi primite în internat, vor aduce cu sine : 1 plapomă de învălit cu 3 cuverte, 1 învâltoare de pat albă, 1 toi, 2 perini şi 4 fete albe, 1 covorel la pat, 3 carşafuri, 3 ştergari, 3 şevete, 2 pepteni, perii de dnţi, de haine, albituri câte 1,, duzina din fiecare, 2 fuste de iarnă şi 2 de vară, cirăpi şi batiste câte 1 duzină, 1 parapleu, încălţămintea trebuncioasă, pălărie de vară şi de iarnă, 2 haine de casă şi 1 toaletă de plimbare; afară de aceste aici îşi vor pregăti câte 2 surţe în forma unei haine, cari toate ie va preda pe lângă inventar scris în 2 exemplare și vor rămânea in proprietatea lor. Pentru uniformitatea îmbrăcămintei elevelor numai pe anul viitor se va face îngrijire din partea internatului. Episcop Vasile. Sârbii în Albania. înaintarea Sârbilor în Albania. — Ciocniri între trupe sârbe şi muntenegrene. Budapesta 14 iunie. „Az Esta»nunţă din Sofia. Conform unor ştiri sosite aici din Albania nord-vestică, au loc în Albania ciocniri sângeroase între trupe de linie sârbeşti şi muntenegrene. Muntenegrenii nu vreau să admită, ca Sârbii să înainteze spre Scutari, fiindcă ei pretind Scutari pe seama lor. Sofia. 14 Iunie. Albanezii, cari trăiesc aici au înmânat turor regaţiunilor din Sofia o notă — protest în contra ’nvaziunei de trupe sârba şi muntenegrene în A bani». Milano 14 Iune. »Corriere della Sera» anunţă, că eri a avut foc un consiliu de miniştri italian, care s’a ocupat cu înaintarea Sârbilor în Albania . După o noapte de nesomn, de oboseală a nervilor, stâng lampa, căci sub pleoape simt împunsături ca de are. Se face un întunerec in odaie, pe care nervii oscitaţi nu-l pot suporta. Şi e zăduf inlăuntru. Abia acum simt ce zăduf este, după ce atenţia nu mi-e legată de conţinutul şirelor din cartea Începută de cu seară şi isprăvite inspre zorile dimineţii. Mă ridic, din pat. Merg la fereastră. Mă atrage vaga transparenţă a geamurilor. Mă razim de pervazul terestrui, dau perdeluţa la o parte, îmi lipesc fruntea de geamul rece, fără simţire şi privesc afară în golul, sau plinul negru-cenuşu. Dinspre răsărit se zăreşte deabia o ceaţă alburie-arginţie şi rând pe rând, ca un monstru flămând, înghite stelele ce-i stau în cale. Un creer oscitat de grandioase evenimente, îşi începe lamentările postume. Am trăit într’o noapte secol Întregi. Evoluţii mari de-a popoarelor mici, aspiraţii şi drepturi sine qua non, pe cari silite au fost prin sânge să şi le câştige, — letargii urmate după epoca de sbuciumări, apoi curente noui, generaţii viguroase, provocând renaştere şi inflame.... De fapt nimic de o statornicie poaivă, decisătoarea eternului neschimbat. Valuri-valuri sunt viaţa popoarelor, unde sunt viaţa individului. Câ’ 60 undă mai mare, te împinge spre ţărm, fâcându-te orvcum să-ţi revii. Desfăcându te de vagănul lor amorţitor, să te agăţi de viaţă, să i ai pământ uscat sub picoare Şi tu nevoiaşe fiinţe impresionabilă, te laşi ademenită de gustul brusc al undei, porneşti pe uscat înainte, crezând că calea te duce tot prine flori. Deodată te opreşti. Ai dat de mărăcini, cari ţi se înfig în haine, în carne şi te ţin în loc, luându-şi vama de sânge în picuri calzi, ce îţi starce inma. Ceaţa arginţie să desface tot mai mult dinspre răsărit. La periferie se iveşte o dungă aurie. Stau neclintită la ferea-brâ, dar obosită tot mai tare. De ce la adecă atâtea nopţi nedormite? Uite cum dorm în odaia de alături cele două fiinţe vii, pe cari le am acum mai aproape. Fericite naturi, îşi trăiesc traiul măsurat în cumpăna omul regulat şi precis până în cele mai mici amănunte externe. Fix atâtea ciasuri mâncare, fix atâtea culoare, — tot atâtea fixur şi sufixuri, de cari eu nu mă piega cu inima liniştită. Mă împinge ceva afară din cercul mărginit al acestor mici reguli foarte priincioase sănătăţii şi în urmare — prelungirea vieţii. La ce atâta viaţă, când şi aşa trecem ca nişte umbre numai prin ea ? Pare că sinot povoara privirilor pe sub ochelari, a mâtuşii, îndreptate cu reproş asupra mea, la aceste gânduri. Dar sint nu o i gânduri pr beg s numai î.» h pu ri poate deşerte. In ziua plină mă feresc să dau expres'« i b ră gândurilor. S’ar lovi de compăt m r a celor două fiinţe bun«, ce îmi stau i cum ai aproape. Ziua mă port cuminte. Mă admirii eu uneori. Mâncăm, coaseur, povestim, fac«... glume, zeflemele şi de cele mai mu te ori sunt mulţumite şi ele cu mine. Uneori o mai i au razna u gândurile şi ele vizâ «i ă a n »muţit. I u ti’odată, vo bes ■, pe soţi e. S’am pâtruns nici ă. d ît m st«rul ace-tor şoapte. Spre sară facem, sau primim viste, că «şa st.â bine şi aşa stă s tî* bigsana» undeva, în vre un rod ai »bunelor maniere« Luăm du ceaţa, c.%lea — — şi păcatele a- ie, ţigară... Şi tonţi p ire atât de frumos, atât de natural, atât de potrivit. Daci to te le-a i putea potrivi totdeauna aşa frumos, aşa ţie cuminte în Imre ! Dar vin undele, cari să prefac în I valuri şi — răpesc cu sine iluzii, frumseţe, potriveală, rigură, — ş‘ chiar şi viaţa. De ce dar atâta cumpeneală, atâta filosofsre? De ce, de ce? Asta este tocmai. Eterne e întrebări naă leagă şi acum de g am, altcum aş lorbi şi eu, poate aşi zâmb prin vis, ca omul înu s mit cu sine. Acum obs rv, că s’a luminat de tot odra. E faptul zilei. Încet d's fac fereastra. Nâvalni« pătrund« în odaie alem! proaspăt, răcoros al dimineţi. Am scos capul afară, să-mi dilatez pufin cele plomuni prinse de atâta funcție n întreruptă. Ui dangăt profund ș ! -Inc de clopot să aule de«pre mu zâ-noapte Va fi murit omev» și clopotele ii plâng în faptul S'lei. Frumos lucru. S» ie uiângâ mâc»r clopote'e. Sunt oameni, cari au nenorocul să nu-i piâ gă nimeni, — d »a’ clopo e e, cu plânsul lor silit şi — pă'it.... Şi parVâ văd mor pântu »fara noroc,« şi cu pee* putini »pri tui «, , e care nu de mu t au *zii nu g n. Un suflfl homar, în fond, ca om, o bunătate, dar vecinie neod'hnit, o fire u*suză, nepotrivită îi ună p'm ţinută cu aşa severitate de sân prea puţia ehe «»te de a măsur , de a ca* - tari. S’a astupat de gici o viaţă zbuciumată, muncită, nesăbuită în voinţe şi.... neînţe asă. Şi vor fl plâns clopotele la îngropare, cu plânsul lor sil't, — sau poate — cine să fi văzut ? — vor fi căzut câteva picături de lacrimi desinteresate, u 'deva în un colţ de odaie — tributul unui paradox ominese şi social. Dangătul ropotului a trăit din somn o p'sârcă sburda'nic*. S’a aşezat pe o creangă de mâr, dinaintea feres r i şi începe a-şi învârti limbaa şi căp* şorul in faptul zile' virgine Şi-mi ciripeşte şi mi să suceşte sprintenă şi îndbätantä. A dormit bine mititic». Coporul ei nu e neliniştit de probleme niuence, duşmane sm «ului. Cu epul scăpâiat spre piept, «tu I» fe e stra 'es hia. Ma pătrunde răcoarea lumeţii i mă cunemurâ. Ond suntimnurile mari, unde sunt eroui fapte or şi a slovelor, unde sbuciumările timpuroarii a indivizilor ? Le-am lunecat tote puzderia de raze a aperelui, cântecul sburdat al pasarmei — şi oboseala amorţitoare a Unei nopti trape in vremi trecute. . . Nevoiase fiinţă, ce impresionabilă mai eşti ! Turda 11 Ioni 1918. Margareta Meşter. SITUAŢIA pe câmpul de râsboiu. Azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului următoarei« comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 11 Iunie. — Din marele cartier general al no»t ru se comunică oficial cu data de azi : Situaţia în nordul monarhiei. In Galiţia de mijloc aliaţii au reluat eri ofensiva. Spre 031 şi spre sudost dela Jaroslav am spart după lupte violente frontul răsese silindu-1 pe duşman să se retragă cu perderi mari. începând de azi noapte Ruşii bat în retragere la Mosciska şi spre sudost dela aceasta. Eri am făcut prizionieri pe acest front 16000 de Ruşi. Intraceea spre sud dela Nistru luptele continuă încă. La Berzow, spre sud dela Nicolajew am respins crunt patru atacuri duşmane. In fine duşmanul a părăsit locul de luptă scăpând cu fuga. Spre nordvest dela Zurawno aliaţii înaintează spre Zidaczow şi eri am ocupat după o luptă grea localitatea Boguzno şi spre nord dela Flumacz progresează lupta. Aici am făcut deasemenea prizioneri al căror număr nu ştim încă. Spre est dela Zalesciki Ruşii ne au atacat noaptea după km., pe un front larg pornind în contra noastră în masse mari. Aceste eşiri în masse ale duşmanului s’au izbit însă de focul nostru suferind duşmanul perderi mari. La graniţele italiene. După cum am constatat ulterior Italienii şi au lăsat în luptele de lângă Plava din 12 Iunie nu mai mult de 1000 de morţi şi foarte mulţi răniţi înaintea poziţiilor noastre. Ultimele atacuri ale acestora au fost respinse seara târziu de trupele noastre la fel cu cele de mai nainte. Aşadară pe frontul de la Isonzo Italienii nu ne-au putut sparge liniile nicăiri. La hotarele tiroleze şi carintiene n’a avut loc nici un eveniment mai important. Pe câmpul de operaţii din Balcani: Spre sud de la Avtovac o patrulă de a noastră a respins după o luptă scurtă atacul alor 200 de