Gazeta Transilvaniei, august 1915 (Anul 78, nr. 168-185)

1915-08-04 / nr. 168

Pagina 2 GALETA TRANSILVANIEI. anNr. 168—1915 SITUAȚIA pe câmpul de răsboîu. Azi dimineaţă am primit dala bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 15 August. —Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu dat­a de azi: In nordul monarhiei. Duşmanul s’a oprit ori din nou pe întreg frontul spre vest dela Bug, în poziţii pregătite dinainte. Aliaţii l-au atacat şi în numeroase puncte şi au deschis cale în linia duşmană. De azi dimineaţa începând Ruşii sunt din nou pretutindeni în retragere. La graniţele italiene, pe frontul italian peste tot s’a desfăşurat o activitate mai potenţată de lupte. In ţinutul Genz artileria noas­tră a aruncat câteva bombe în Sencanzione. Urmarea a fost, că duşmanul s’a refugiat din localitate. La Cormons artileria noastră a dis­trus un mare depozit militar italian. La Redipuglia un contra-atac mai slab al duşmanului a fost zădărnicit de la început de focul nostru. Contra capului de pod de la Görz Italienii au susţinut un foc moderat de artilerie. In rectorul leimeii, până la Km, forţe mai însemnate duşmane au început ori dimineaţă, după o puternică pregăt­ie de artilerie, un atac, pe care­­ am respins. In ţinu­tul Blitsch şi pe frontul Carintiei luptele de artilerie au fost de o in­­tensivitate mai mare ca de obiceiu. Peste noapte duşmanul a continuat focul său violent asupra liniilor noas­tre de la Grossen Pal, Preikofel şi Kleinen Pal. Un atac al duşmanului îndreptat peste noapte contra pozi­ţiilor noastre de la Kleinen Pal a eşuat total. Pe teritoriul de graniţă al Ti­­rolului am respins mai multe ata­curi italiene îndreptate contra pozi­ţiilor noastre spre vest de la Kreuz­­berg, a celor din jurul piscului Rot­­wand, dela valea Bacher şi dela Dreizinnenhütte. De pe platourile dela Lavarone şi Belgat la artileria noastră grea a bombardat cu un resultat vizibil for­turile duşmane dela Campocolon şi loraro. General de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin, 15 August.Buletinul o­­ficial al m­arelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest: In Argoni­fortul Martin a fost adaptat şi cei 850 Francezi morţi, cari se aflau în el, au fost înmor­mântaţi. La bombardarea oraşului Mün­ster din valea vechi am răspuns cu bombardarea cartierului căilor ferate de la St. Die. Observând aceasta, duşmanul a început să bombardeze Markirch­ul, dar şi-a oprit focul, când artileria noastră şi-a îndreptat focul spre locuinţele franceze. La est şi sud-est, Grupul de armată Hindenburg şi trupele lui Below au aruncat pe Ruşi spre nord-est în ţinutul Kupischky■ Am făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 2350 soldaţi şi am capturat o mitralieră. Un atac al Ruşilor din Kowno l-am respins şi am făcut 1000 pri­­sonieri. Trupele noastre de atac s’au apropiat şi mai mult de fortăreaţă. Intre Narew şi Bug Ruşii au opus o rezistenţă îndârjită pe linia despre care am amintit eri. Eri seară târziu trupele noastre au forţat cu succes trecătoarea de la Narew. Ar­mata generalului Scholtz a făcut ori mai mult de 1000 prison­ieri. Ar­mata lui Gallwitz a făcut prisonieri 3550 Ruşi, între cari 14 ofiţeri, şi a capturat 10 mitraliere. In jur de Nowo-Georgiewsk careul de împresurare s’a strâns şi mai mult. Pe toate fronturile am ocupat teren. Faţă cu înaintarea ar­matei principelui Leopold de Bava­ria duşmanul desvoltă o rezistenţă îndârjită. In decursul zilei de eri ne a succes să spargem poziţiile duşmane spre nord de la Losice şi cele calea jumătate între Losice şi Miendrzicze. Duşmanul se retrage în tot locul. Numai chiar trupele lui Woyrech au făcut din 8 şi până în 11 Au­gust, 4000 de prisonieri, între cari 22 ofiţeri şi au capturat 9 mitraliere. Grupul de armată Mackensen a bătut eri pe duşman, care eri a în­cercat să-şi refacă frontul pe linia Rozanka (spre nord de la Wlodawo) şi spre sud-vest de la Slawatice-No­­rodisce-Miendrzierze. Sub presiunea atacului nostru pe care l-am început imediat, duşmanul de azi-dimineaţă începând îşi continuă retragerea.­­ şi având toate cărţile liturgice în limba română şi icoanele de la iconostas cu inscripţii româneşti de «Sf. Petru«, »Ap. Pavel« etc. Ţi face o impresie deosebită, văzând această clădire mă­reaţă veche, a un­r români rupţi de cătra corpul naţiunel, care prin mă­rimea şî frumseţea ei poate lua concu­­reanţa cu cele mai mari biserici de la sate şi oraşe, ce avem. Nu­m­ai după anul 1890 ea a fost sechestrată de bulgari şi transformată, in bulgărească, adaogândui la iconostas portretul ţarului liberator Alexandru al II-lea şi al patronilor bulgari Meto­­diu şi Ciril. Dar alăturea de intrare în tindă fusese mormântul celui din urmă preot român cu inscripţia română de Petrescu cu data păstorirei sale, pe care bulgarii îl separară prin un zid, ca să nu le mai stea în cale şi nici să fie văzut. Românii şi după scoaterea ii­tubiei române din biserica lor, şi, au avut şcoala lor românească cu 4 clase, sub conducerea bravului institutor Ionescu, născut în localitate şi cea mai frumoasă şcoală întreţinută de guvernul român. O institutoare română tot din localitate am întâlnit o în şcoala din satul vecin bulgăresc Staro-Selo, care însă nu ştia bulgăreşte. Azi în Turtucaia avem un revizor şcolar două şcoli primare, 4 grădini de 1 copii mici şi o şcoală profesională de fete. în locul progimnasiului bulgăresc dar o parte din copiii oamenilor cu dare de mână pentru învăţământul se­cundar urmează la şcoalele bulgare din Rusciuc şi Silistra. Comunicaţiunea cu Bucureşti, Călăraşi şi Silistra fiind destul de lesnicioasă se vor deprinde în curând şi nouii cetăţeni români, cu noua stare de lucruri, care dânşilor le vor aduce mari foloase cu deosebire şi un cerc mai larg de activitate Nu aceiaşi laudă pot să aduc Insă şcoalei din nou înfiinţate profesio­nale de fete, căci femeilor şi fetelor de pescari şi turcoaicelor în şalvari pro­paganda pentru modele parisiane, era tot ce putea fi mai anodin, când băr­batul cumpără tortu pentru vârşi şi năvoade din prăvălii şi de la fabrici, iar casele lor sunt destul de sărăcăcioase. Poate în locul acestei şcoale şi a pro­gimnasiului bulgăresc de odinioară, era mai nimerită Înfiinţarea unei şcoale medie de pescărit, fiindcă aci avem cea mai puternică colonie de pescari ro­mâni şi care ar merita să fie împu­ternicită pe toate căile, ca să susţină concurenţa coloniilor de pescari lipo­veni şi ruşi dea lungul Dunărei. (Va urma). Ioan de pe Vacarea. Comerţul exterior al României. Relaţiunele comerciale ale Ro­mâniei cu străinătatea a luat desi­gur un mare avânt. Le putem cu­­noşte după cifre dacă urmărim sta­tistica comerţului exterior român întocmită de curând de către minis­terul de finanţe, pe anul 1912. Cercetând cifrele acestei statis­tice constatăm că valorile reunite ale importului şi exportului se ci­frează la 1.280.009.843 faţă de 1.261.465.435 lei în 1911, deci cu o creştere de 18.543.908 lei. In valoarea reunită de mai sus, importul intră cu 637.905.560 lei reprezentând 49,84 la sută din total, faţă de 691.720.408 lei în 1911. La export a fost o descreş­tere de 49.616.625­­lei. Balanţa, comerţului român se soldează deci, în 1912, cu un sold în benificiul exportului de abia 4. 198.223 lei. Cantitativ, totalul importului şi­­ exportului a fost în 1912 în greu- t­ate de 5.540.692 tone, faţă de 6. 376.580 tone, în anul anterior, deci cu un minus de 835.883 tone. In greutatea totală, importul intră cu 1.213.956 tone, reprezen­tând 21,91 la sută din total, faţă de 986.300 tone în anul precedent. Se constată la import o creştere de 227.657 tone. Exportul arată 4.326.735 tone ceia ce însemnează 78,09 la sută din total, faţă de 5.390.280 tone expor­tate în 1911. In 1912 exportul a fost deci mai mic cu 1.063.535 tone faţă de anul precedent. In rezumat, anul 1912 faţă de anul 1911 a dat o creştere apre­ciabilă a importului în valoare (12 la sută) , dar mai ales în cantitate (23 la sută), pe când exportul arată o scădere simţitoare cantitativă (20 la sută), care însă la valoare este mică (7 la sută) din cauza preţuri­lor ridicate pe cereale, în special pentru grâu. La scăderea exportului din 1912 a contribuit în primul rând recolta agricolă, care a fost i mai slabă de­cât anul anterior. Afară de asta, re­­laţiunile comerciale ale României cu străinătatea au avut de suferit şi din cauza războaelor italo-turc şi balcanic. Creşterea importului a avut de efect şi creşterea veniturilor statului din taxe vamale. Totalul acestor taxe în 1912 au fost de 72.777.191 lei faţă de 67.330.259 lei din anul precedent. Chestii­ blocului balcanic. Din Sofia se anunţă , Guvernul fi­in­ informat, că Grecia a răspuns negativ propunerilor înţele­gere­, aşteaptă acum şi răspu­nsul Ser­biei spre a formula şi el răspunsul său. Situaţiunea devine mai clară, adică în­ţelegerea nu va reuşi sa formeze blocul balcanic cu toate că, după informaţiunile venite din Atepa, An­glia ar fi debarcat mici trupe la San Ionic, ameninţând, prin asta Grecia, cu represalii şi ocuparea Macedoniei gre­ceşti. „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor“. Transport din n-­ ul trecut 6594 c. 27­­. D-na Marina Dragomir Pulpaş (Vezi ştirea »pro me­moria«) ..................................20 » D-l D. Mareea şi copii Dumitru, Elena şi Dorica (Vezi ştirea »pro memoria«) 10 » D-nii George, loan şi Nicolae Baboe........................10 » D-l Patriciu Pinta, pa­roh în Caţa cu prilejul re­­înoirii abonamentului ... 3 » La olaltă 66^7 c. 27 f. — 16 August n. 1915. A. Cotruş: „Sărbătoarea Morţii“. Pe sub tiparul tipografiei Concor­dia din Arad (care editează Românul) a apărut un volum de poezii de d-nul A. Cotruş, zilele acestea. Motivele toate sunt inspirate din atmosfera anului răsboinic 1914—15, prin urmare au o deosebită actualitate. Şi toate ne pri­vesc, cuprind un anume tâlc, o anume destăinuim, interpretare a felului cum urmărim şi ce impresii ne lasă în anume ceasuri nouă celor de acasă cursul răsboiului. Reproduc aci la întâmplare una, cu titlul: In ţara morjii. Din zare 'n zare, întreg văzduhul şi pământul pare, Un rai îngrozitor, fără pereche, Aprins vijelios de-o ură veche, In noaptea astei groasnice orgii, Dată de Moarte’n cinstea celor vii. Ploi de rachete, Ploi roşii, albe, verzi şi violete, Aprind văzduhul iar, Cu sborul lor halucinant, barbar... Ploi de rachete, ploi, Ca cad să se sfârşească în noroi Şi ’n timpuri ostenite de eroi. .. Iobagi viteji, voinici de fier, eroi In şanţuri, prin zăpezi ori prn noroi, Pe ger şi ploi, In marşuri, la atacuri sdrobitoare, Mi-e sufletul cu voi... Iar când dormiţi, p’o dragoste rebelă, Iubirea mea vi-i tristă santinelă ... Şi până la mormânt va fi cu voi, Fraţi dulci, iobagi, nenorociţi eroi!.. . Un volum care întruneşte toate condiţiile de versificare, într’o limbă pic­turală, plină de imagini vii. Va fi cetit cu deosebită plăcere de publicul româ­nesc tocmai pentru calităţile sale in­trinsece, pentru fondul nou, actual şi pentru arta înveşmântării plastice a lui. Volumul de versuri al d-lui A. Cotruş »Sărbătoarea Morţii« se va bu­cura, de­sigur, de o caldă primire din partea publicului românesc. Preţul­­ cor. 50 bani. Argus. Ziua naşterii Majestăţii Sale în Braşov. Din prilejul ani­versării de 85 ani a naşterii Maj. Sale Regelui nostru, d­e comite su­prem contele Sigismund Mikes a adresat un circular cătră toţi şefii oficiilor de stat şi orăşeneşti, în care face cunoscut, că în ziua de 18 Aug. n. când Maj. Sa împlineşte 85 ani ai etăţii, se va oficia la 10 oare a. m. un Te-Deum în biserica rom. cat. din Ioc. Tot aşa şi în ziua Sf.­tului Ştefan, în 20 August n. — In ajunul aniversării, Marţi seara, precum şi Miercuri dimineaţa muzica regimentului 46 de infan­terie va per­curge străzile principale ale oraşului. La 8 oare dimineaţa soldaţii vor lua parte la serviciul divin care se va oficia în bisericile diferitelor confesiuni. Poeta Ardealului, Maria Cunţan în »azilul BrâncoVeneSC«. Cetim în ziarele din Bucureşti sire înduioşetoare despre calvarul, prin care a trecut renumita cântăreaţă a Ardealului, Maria Cunţan. Furtuna răsboiului, cu asprele ei con­secinţe a smuls din sânul nostru, şi pe această fiinţă delicată, care trăia din munca intelectuală, şi a trimis-o la Bucureşti. Cele mai multe ziare, unde poeta noastră colabora şi-au suspendat apariţia, şi izolarea de grupul intelec­tualilor români, au fost tot atâtea mo­tive să meargă în Ţară, unde modes­tei poete, ce se sieşte de reclame, i­ s’a pus la dispoziţie o cameră din azilul »Brâncovenesc«. Aici a stat retrasă două luni ca o pasăre în colivie fără ca lumea ce minuna în jur să-i dea importanţă. Cântăreaţa neamului numai odată şi-a făcut apariţia pe bu­levardele Bucureştilor, când s’a pre­­zintat la­d. Duca, ocrotitorul de drept al scriitorilor. După cum aflăm, Maria Cunţan a prezintat secretarului Academi­i, dlui Bianu, manuscrisul volumului al doilea de poezii «Din Cserul vremii». Dease­­m­enea neobosita poetă are, nu demult isprăvit, libretul unei opere româneşti, sunet inspirat de însuflaţite de cântece ale lui Murăşanu. Dorim, ca scrisul poetei Ardealului în Bucureşti, unde muncesc cei mai destoinici bărbaţi ai neamului, să câştige laurii gloriei, şi nici de­cât petrecerea poetei la Bucureşti să nu-i servească de deziluzionare. D-a. Pro memoria. Din prilejul morţii regretatei d-ne Elena D. Mareea n. Babdie rudeniile adânc întristate au­ făcut următoarele contribuiri în scop de binefacere: D-na Marina Dragomir Puipaş n. Drăghici in amintirea soţului ei -­­ Dra­gomir Pulpaş şi a nepoatei , Elena Mareea n. Rabdie pentru masa studen­ţilor români din Braşov 100 cor., pentru fondul ziariştilor 20 cor şi pentru sol­daţii noştri nenorociţi 20 cor. Dumitru Mareea şi copii în loc de anunţuri funebrale la masa studen­­ţilor 20 cor. la fondul „Petru Span« 20 c. la fon­dul ziariştilor 10 cor şi pentru soldaţii nenorociţi 10 cor. In loc de cunună peritoare dela fraţii George, loan şi Nicolae Baboe p masa stud. 20 cor., M. »P. Span« 20 c­­f. ziariştilor 10 cor. şi p. soldaţii neno­rociţi 10 cor. Direcţiunea mesei studenţilor ro­mâni şi ziarul nostru esprimă pioşilor donatori sincere mulţumite. Dumnezeu să mângâie pe cei în­tristaţi iar pe regretata defunctă, care a fost o soţie de model, o mam­ă ad­vâ­râtă şi un suflet nobil, s’o odihnească în pace! Ştiri Ilin Bănat. Cetim în »Dra­pelul« : Adunarea constituantă a comi­­siunei regnicolare pentru ajutorarea comunelor distruse prin război, ţinută sub presidiul contelui Khuen-Háferváry, a ales membru în senatul diriguitor şi pe prim-comitele comitatului nostru, şaotbalan­ces, şi reg. Dr. Zoltán Medve. La propunerea acestuia s’a luat în pro­gramul comisiunei şi ajatorarea comu­nelor noastre din părţile sudice, cari s’au distrus ori au suferit mult în urma focului de artilerie duşman. —Primarul oraşului Lugoş trimite spre publicare următorul comunicat: Considerând eventualitatea, că ori şi când poate trece prin oraşul nostru putere armată germană, care va putea face plăţi numai în banii patriei sale, aduc în urma ordinului comisarului guvernial la cunoştinţă, că toţi simt datori a primi în plată bani şi valori germane (carnete, bancnote, bilete de­ale cassei imperiale şi bilete de-ale cassei de împrumut) şi anume 1 marcă în preţul da 132 flieri, resp. 1 cor. în valoare de 76 fenigh Pentru internatul­ Orfe­nat am pri­mit dela dl Elle Hociotă preot mit. la Reg. de Inf. 2 suma de 10 cor. dăruite întru memoria iubitului său prietin Căpitanul I Goş a căzut pe câmpul de onoare. In numele comitetului se esprimă cele mai călduroase mulţămiri, gene­rosului protegător al instituţiunii noastre, Maria B. Băulescu preş. Legionarii români din Bucovina — precum se anunţă din Cernăuţi — au arătat până acuma o bravură deosebită în luptă. In timpul din urmă s’au dis­­tins foarte în luptele dela Rarancea, unde batalionul legionarilor români a nimicit 6 batalioane ruseşti, făcând foarte mulţi prizonieri. Pentru vitejia arătată acuma în 22 iulie 60 legionari au fost decoraţi cu medalii pentru vitejii. Visul romancierului Wels despre înfrângerea German­ei. Autorul domas­­ticelor romane engleze H. S. Wells fiind intervievat zilele trecute de un redactor al ziarului Parisian,,Petit Journal“ a spus că Germania uşor ar putea fi în­vinsă, dacă Anglia şi-ar construi o flotă aeriană, care ar consta din 20000 de unităţi. Această flotă aeriană ar dis­truge fabrica Krupp, marile fabrici din Westfalia precum şi liniile căilor ferate, şi atunci Germania nu ar mai avea muniţii şi nu şi-ar mai putea trans­porta trupele. Visul n-ar fi tocmai urât, dar până la înfăptuirea lui e.... mult. «Gazeta pentru câmp» (retipărire din «foaia militară Streffleur») scoasă de ministerul de răsboiu pentru ofiţerii şi soldaţii noştri din câmp, în limba germană, română şi în alte cinci limbi ale monarhiei, se poate vinde de acuma şi persoanelor private. «Gazeta pentru câmp» aduce descrieri populare ale situaţiei politice şi militare, considera­­ţii miui economice, povestiri şi descrieri de fapte vitejeşti mai de samă, ştiri din patrie, o înşirare pe scurt a tuturor evenimentelor importante din lume ş. a. Mai multe schiţe de hărţi ilustrează textul. «Gazeta pentru câmp» e un dar binevenit pentru soldaţii noştri şi o aducere aminte de timpul mare în care trăim. Ea apare odată pe săptămână, cuprinde 24 -32 pagini şi costă 2 cor. 50 de bani pe cvartal ; ea se poate căpăta din librăria L. W. Seidel, Wien 1, Graben 29. Internatul cel nou d­e Braşov pentru elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale, comerciale) din Bra­şov se deschide în 1 Sept .. Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi are: a) sale spaţioase şi lu­minoase de dormit (cu paturi de fier cu somieră şi saltea.) b) sale luminoase de studiu, c) sale separate de mâncare (sufragerii), d) coridoare spaţioase, în­chise, luminoase, e) conduct de apă (din izvoare de munte.) f) local pro­priu de baie cu duşuri, g) încălzire cen­trală (calorifer.) h) infirmerie (spital) în grădină, i) grădină mare cu pomi. Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică, b) baie, c) tratament medical, d) supraveghere, lăsându-li-se, însă peste zi libertatea cuvenită, internatul e proprietatea şcoalelor şi bucătăria se conduce în regie pro­prie. Din cauza scumpetei enorme taxa de 1 elev e 800 cor. pe an şi se plă­teşte în 4 rate anticipative, eventual şi lunar. Condiţiunile de primire. Cererea de primire va fi însoţită de următoarele acte: 1. ultimul testimoniu şcolar. 2. act de naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii claselor I—IV, gimn. şi reale.) 4. atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regulamentul internatului şi admit un caz de proces competenţa judecă­toriei din Braşov. Fiecare elev va aduce cu sine: 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pan­taloni de baie. 6 ismene. 12 batiste. 12 părechi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cear­ceafuri de pat. 1 plapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de plapomă cu găuri pentru nasturi. 1 pernă de cap. 4 feţe de pernă, perne de cap, de dinţi, de haine, de ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 pă­­rechi de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf. Toate aceste lucruri trebue con­semnate într’un inventar scris în 2 exemplare. Părinţii vor însemnă cu arniciu roşu rufele şi hainele, cosând pe ele nu- i mărul, ce se va da deodată cu răspun­sul de primire. Rufe defectuoase (sdren­­­­ţuite) nu sa primesc.

Next