Gazeta Transilvaniei, septembrie 1915 (Anul 78, nr. 187-210)

1915-09-01 / nr. 187

Nr. 187—1915, cinstită şi încunjurată de mult respect. Servis­e epre cinstea bărbatului home­ric, ce preţuia foarte mult viaţa fami­liari, curăţenia morală a aceleia şi pe fem­ie o respecta ca pe îngrijitoarea credincioasă şi cuminte a casei. Rolul public şi viaţa externă a femeilor era foarte restrânsă Pragul casei îl treceau numai la anumite oca­­ziuni solemne: căsătorii sau înmor­mântări, dar şi atunci ieşiau numai voalate şi Însoţite de aât multe came­riste. Pe cât de închisă era viaţa fe­meilor măritate, pe atât de liber se puteau mişca însă fecioarele. Fetele tinere puteau juca, se puteau întâlni şi conversa cu tinerii. Unei fete tinere, când ii doriau binele, îi ziceau: să-ţi deie zeii bărbat, casă şi bună înţelegere. Fata dădea mult pe numele său bun şi se feria să dea prilej de vorbe rare şi fiind­că oa­menii se supărau, dacă se mărita după vre-un străin, de obicei, îşi alegea col­ţul din consăteni sau coorăşeni. Mai adeseori fata sa mărita după acel peţitor, pe care Îl desemna tatăl său şi care oferia mai multe daruri. Peţitorii, când voiau să câştige mâna vre­unei femei sau fete bogata, rivali­zau între sine, care poate da mai mulţi boi şi mai multe ai rudeniilor fetei pentru ospăţ şi care poate oferi cele mai strălucite daruri miresei. A­­tari daruri erau: vestminte pompoase brodate cu fir şi împodobite cu agrafe şi paftale de aur, coliere de aur împo­dobite cu chihlibar, cercei negri cu câte trei mărgăritare, gherdane străluci­toare etc. Adeseori ginerele dădea însă nu numai tatălui fetei şi rudeniilor a­­ceieia, ci şi fetei însăşi daruri, cari preţuiau o avere întreagă. Dar şi tatăl fetei da ginerelui darul cu fata sa. Aceste daruri erau de obiceiu vite, uneori servitoare. Tinerii înaintea cu­nuniei trebuiau să se spele într’un is­­vor sfânt, ca aşa curăţiţi de păcate să se prezinte la actul solemn. Apoi fă­ceau promisiuni solemne zeilor şi le aduceau jertfe. După jertfă mâncau dintr’o farfurie şi apoi urma ospăţul, care era foarte splendid. Ospăţul îi dă­dea tatăl sau rudeniile miresei. După terminarea ospăţului, seara duceau pe mireasă în procesiune solemnă la casa mirelui. De obiceiu mergeau în trăsu­ră, de o parte sta mirele, de ceealaltă parte cel mai bun prietin al aceluia. Ambii erau Încununaţi. Tinerii însoţi­tori Intonau cântul imeneu In sunetul harpelor şi al flautelor şi jucau bora miresei. Femeile priviau din uşi cor­tegiu­. Mama miresei urma pe jos după el cu o faclă în mână, pe care în uşa casei o lua mama mirelui. Mireasa du­cea adeseori cu sine şi sculele de casă. A doua zi tinerii se mai d®spărţiau declarta pe o zi, ginerele dormea in casa socrului, unde mireasa îi trimitea ca dar vestminte. Numai a treia zi pu­teau primi vizitele prietinilor, cari ii felicitau şi le aduceau daruri de nuntă. In ziua aceasta soţia se arăta fără văi pe faţă. Dacă peţitorul nu avea avere mare, sa încerca să câştige mâna fetei cu altceva ... Când se năştea copii la casă, dacă acela era fecior, puneau pe uşa casei o ramură de măslin, dacă însă era fată, o panglică de postav. Prin aceasta voiau să facă cunoscut prietinilor şi vecinilor evenimentul îmbucurător. In înţelesul legilor greceşti tatăl dispunea liber da copiii sai şi putea face cu dânşii ce voia. Putea să-i şi depărteze de la casa sa şi să-i lase în grija sorţii. Viaţa familiară fiind simplă, şi educaţia copiilor încă era foarte simplă. Băieţii în etatea lor fragedă erau în grija şi subt s­utul mamei, care-i şi lăpta. Homeros nu face amin­tire despre doică. Despre o educare sistematică nu poate fi vorbă, dar şi atunci cele mai bune mijloace de creştere au fost exemplele bune şi desvoltarea firească. Părinţii se întgri­­jau, să-şi pregătească copiii pentru casă şi pentru comunitate, pentru pace şi răsboiu, sau după cum zice Phoni­x, crescătorul lui Achilles, să facă din ei * oameni meşteri la vorbă şi vrednici la fapte.* După ce băiatul creştea mare, era luat aurit îngrijirea tatălui său. De acum încolo educaţia sa se mărginea exclusiv la desvoltarea şi formarea corpului, pentru că Grecii credeau, că pentru om, cât trăieşte, gloria cea mai mare e ceea ce poate face cu mânile şi picioarele. întreagă educarea intelectuală a a eroului tinor stătea numai din în­văţarea câtorva maxime generale, pline de adevăr şi cu referinţă la viaţa prac­tică şi morală. Era credinţa, că un tată cuminte are şi băieţi cuminţi, tot aşa un tată destoinic are copii destoi­nici. Deci era meritul sau păcatul ta­tălui, dacă copilul era bun sau rău. Pe copii îi obicinuiau cu eroismul şi mo­­destia; copilul unui părinte viteaz şi glorios trebuia să se lupte cu curaj şi vitejie, ca să nu veştejească şi pângă­rească gloria strămoşilor săi, cu care se mândria şi care ii asigura o poziţie de frunte şi respect. Modestia tânăru­lui se manifesta între altele şi în­­ aceea, că dacă ajungea pentru prima oară într’un foc străin, nu începea el vorba, ci lăsa pe stăpânul casei să înceapă. (Va urma.) „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li­­s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor“. Transport din n-rul trecut 7230 c. 96 f. Colecta d-lui paroh-pro­­topop Ioan Sonea din Răteag de la următoarele persoane: Câte 2 cor . D-l loan Sonea paroh-protopop cu so­ţia sa Irina n. Bogdan, d-na Maria Chira n. Şuteu cu soţul său Teodor. Câte 1 cor.: Maria Mi­­hestean n. Şuteu, Teodor Mihestean cu soţia sa Ileana, Andreiu şi Maria Şuvagău, Marianca Câţcanan n. Şuva­gău, Maria Răcan soţia lui Petre Răcan, Teodor Bâzi­dară şi Cristina, Maria Mu­­reşan n. Antal, E­ugenia Şu­­vagău n. Calincaru, Nucu Trif cu soţia sa Ani­ca, George Chira şi soţia sa Irina, Gavriş Pop cu soţia sa Ileana, Maria Câmpean n. Colceriu, Ioan Chira şi I­­leana Chira în numele fiului lor Gheorge, care se află pe câmpul de luptă, d-na Luiza Pop Reteganul. La­olaltă 18 cor. şi 40 fll. Din Alia Bufa au con­tribuit următorii: Mari­ci­ca Hatos 10 fll., loan Cicio 10 fll., Teodor Hatos Şuteu 10 fll., Fiorian Hatos Şuteu 10 fll., loan Hatos alui Flor. 10 fll., Ne­­culae Hatos a lui Gavrila 10 fll., Fiorica Hatos 10 fll., Gavriş Sabaduş 20 fll., Ga­vriş Hatos 20 fl­., Maria văduva Borodi n. Hatos 40 fll., loan Luca 10 fl­., loan Campean 10 fil., Anişca Colţa 10 fll., Ilie Hatos 20 fl., Ionaş Borbel 20 fl­., loan Borbel fătu 10 fll., Anişca Borbel 40 fl., Vasii Borbel 20 fil., Finica Sabaduş 20 OL, Maria Kis­alui Si®ion 20 fil., Gavriş Balog 10 fil., Fiorica Luca 10 fil., Gavriş Borbel lui Gavriş 20 fil., Ga­vriş Borbel fătu­­ cor., Irina Tira 18 fil., Alexandru Ba­­tiza 20 fil., Niculae Hatos­iu Găvr. 10 fil., Flore Se­ba­­duş 20 fil., Firona Hitos 20 fll., Fiorica Borbel 20 fll., loan Campean 10 fll., Vâsli Hatos lui Găvr. 20 fileri. La­olaltă 6 şi 8 fil. . . . 24­48 La­olaltă 7255 c. 44 f. Ș­TIRI. — 13 Septemvrie n. 1915. înscrierile la şcoalele noa­stre medii se încep mâne, Marţi, şi durează până joi la amiazi. Din acest prilej d-l director F. Oniţiu a luat laudabila iniţiativă de a aşeza în sala de înscriere o ca­setă, în care elevii şi părinţii, cari înscriu pe fii lor, sunt rugaţi a contribui câte-o sumă, fie cât de mică, pentru soldaţii noştri ne­norociţi. Banii adunaţi se vor adauge la colecta ziarului nostru, îndemnăm şi din parte-ne pe elevii şi părinţii se contribuie cu obolul lor la ali­narea suferinţelor nenorociţilor noştri soldaţi. Distincţii militare. Cetim în »Neue Freie Presse«. Consilierul de secţie locotenentul Dr. Baron de Va­­silco, care în calitate de comandant al unei compănii de Huzuli ucrai­­nieni a fost greu rănit în 9 Mai cu prilejul unui atac, a primit dela îm­păratul Germaniei crucea de fer cl 2. Baronul Vasilco, care a fost distins din partea austriacă cu crucea pentru merite militare cl. 2 se află după, ce li s’a amputat un picior, în reconvalescenţă. Crucea pentru merite militare cl. 3 s’a conferit locotenent colone­lului Eugen Bozan şi locot. Ioan Burda din reg. 35 de artilerie. Crucea pentru merite preo­ţeşti s’a conferit preotului militar gr. cat. Dr. Aaron Lupşa dela divizia de inf. 10. Cu lauda prea înaltă — Sig­num laudis au fost distinşi căpi­tanul Olimpiu Craiovean de la bri­gada de munte 14 locotenentul Afh­ftofi Macsim din reg 37. Dr. şi mediul asis­tent loan durea din reg. de inf. Nr. 50. Cu medalia de argint pentru vi­tejie el­e au fost distinşi: plutonierul loan Dobra şi caporalul i. r. Adam Deac din reg. 82 de inf., caporalul Adam Co­vacii, din reg. 50, cadetul i. r. Mihail Verzar, sergenţii Nicolae Antal, La­­dislau Rusu, caporalii loan n­echita loan Ho a toţi din ig. 51. Cu me­d­ea re­­­rgint pentru vi­tejie dl 11 au fost distinşi: caporalul losif Zaviria reg. 2, sergenţii Gheorghe Pascu, David Tămaş, fruntaşii loan Gal, loan Cojocariu, Nicolae Mailat, P. Ro­­covan, loan Tanco, ordonanţa George Vulcan toţi din regimentul 82 de in­fanterie, cr­ateleristul loan Purcar din regimentul 12 de ari, plutonierul losif Urdea, caporalul losif Bojochi, frun­taşii Nicolae Ghidu­, George Penciu, in­fanteristul loan Ienciu, toţi din regi­mentul 31 sergentul Gheorghe Castel, ca­poralul Vasile Templan, fruntaşul Gheor­ghe Moldovan, infanteriştii Gregorie Bradu, Gheorghe Ch­atuţ-toţi din reg. 51 de inf., fruntaşul Basiliu Popoviciu din reg. 64 sappeurul Gheorghe Stan din bat. de sap. Nr.­­12, artileristul Teodor Suciu din reg. 35 de art., in­fanteriştii Basiliu Gherman, Zen. Călin, loan Mateiu, loan Moldovan, Petru Moldovan, Gregoriu Nete — toţi din reg. 62. D-l T. Maiorescu In Elveţia. Din Bucureşti se anunţă : După tratamentul ce a urmat la Toplitz în Bohemia, d. Titu Maiorescu simte nevoia unui mai îndelungat repaus şi, în acest scop, d-sa va mai rămâne câteva săptămâni încă, în Elveţia, unde se găseşte actualmen­te. Ştirea ce s’a răspândit şi pe care am înregistrat-o şi noi, despre apro­piata reîntoarcere în ţară a eminentului om de Stat, este astfel prematură. Un medic român — docent privat la V­ena* Din Viena ni se comunică : Ministrul Instrucţiunei publice a apro­­bat hotărârea colegiului profesoral de­ a fi admis medicul de regiment Dr. Iuliu Moldovan ca docent privat pentru pa­tologie generală şi experimentală la facultatea de medicină din Viena. Pre­cum se ştie d-l Dr. Iuliu Moldovan este distinsul medic militar român, care în diferite rânduri a fost decorat de Maj. Sa Monarhul şi de împăratul Wilhelm pentru serviciile escelente prestate pe câmpul de luptă în faţa duşmanului. Felicităm din toată inima pe d-l Dr. I. Moldovan această nouă distingere. Eroismul ostaşilor români- Deja dnul preot militar, Longin Gorcheş pri­meşte »Unirea« următoarea scrisoare cenzurată . In actualul răsboiu mondial tot mai frumos s’a relevat în presa noastră şi străină calităţile de bun ostaş ale ro­mânului. Toate ziarele au numai cuvinte de admiraţie, elogice, pentru faptele de eroism prestate, cu deplină abnegaţie, pe fronturile de luptă. Ruşii se îngro­zesc de ostaşii români, cari năvălesc la asalt şi o iau la goană strigând ru­­nsenski, rumenski. Italienii stau uimiţi de asalturile îndârjite date de ostaşii români, pe cari nici furiile tunurilor Italiene nu-i pot clinti din loc. Infante­ristul Colin Moise din Salagiu mi-a spus un caz nostim, cum 12 ostaşi ro­mâni au ţinut foc cu 3 ţuguri italiene, cari erau formate cam din 150 ostaşi. In aceasta luptă au căzut jumătate din ostaşii italieni, iar restul a scăpat cu fuga. Văzând inimieui că infanteria nu poate să reziste atacului vehsment, dar de ce­ 12 ostaşi români, au îndreptat asupra lor puşcături puternice din gura ator zeci de tuaur. Aici a fost rănit şi eroul Colin Moise, care mi-a emarat a­­ceasta luptă titanică a celor 12 ostaşi români. Pildă vrednică de armat, dl Nico­lae Oprean, notar comunal In Jiu.., fost benificiat re­meşii studenţilor noştri, obligându-se drept recunoştinţă pentru binefacerea avută să contribue anual cu câte 20 cor. la roasa studenţilor noştri a donat mesei sum­a de­­ 30.— Toto­dată aducându-şi aminte, că din fondul *D. Făgărăşianu pt. şcolarii bolnavi*, dela şcoalele noastre a primit gratuit ca şcolar într’un rănd medicamente în preţ de K 2.TM a donat K 2,a numi­tului fond, restituind astfel ajutorul avut. Primească generosul donator căl­duroase mulţămite şi pilda vrednică ce o dau găsească şi numeroşi imita­tori. Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. române din Braşov. Necrolog. Cu inima adânc îndure­rată anunţăm tuturor prietenilor şi cu­noscuţilor, că iubitul şi neuitatul Ioan Ciocan fost director al gimnaziului su­perior fundaţional din Năsăud, director şi preşedinte al fondurilor grăniţăreşti din districtul Năsăudului, profesor de limba şi literatura română la universi­tatea din Budapesta în pensiune, depu­tat dietat, cavaler al ordului Francisc Iosif, membru fondator al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura po­porului român şi al Societăţii pentru fond de teatru român etc. etc. şi-a dat nobilul său suflet în mânile Creatoru­lui Luni în 6 Septemvrie n. a. c. în sanatorul »Park« din Budapesta, după­­ce viaţa întreagă şi-a dedicat-o Intere­selor fondurilor şi ale institutelor cul­turale din fostul distrat al Năsăudului şi tuturor cauzelor mat -unnate ale neamului nostru. Doomii­­­i scumpului defunct or­­ rişozete spre odihnă ve­ciniei. In cimitirul gre co-catolic dln Năsăud Joi în 9 Septemvrie n. 1915 ia 1 oară d. a. Amintirea-i binecuvântată va rămânea neştearsă In sufletele co­legilor, elevilor şi aie tuturor, cari i-au cunoscut şi apreţiat. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-l aşeze în lă­­caşei celor preoţi. In veci amintirea lui­ Năsăud, ■ 7 Septemvrie 1915. Corpul profesoral dela gimnazial supe­rior fundafional din Năsăud. In loc de anunţuri da căsătorie. Absol­ventul îa teologie, dl Alexandru Runcan, ales paroh in Temedig, sărbând căsătoria religioasă cu d-şoara Silvia Mateiu din Râpa de jos, a răscumpărat anunţurile de căsătorie cu 10 cor. dăruite la fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu pentru înzestrarea fetelor sărace, înte­­m*l*L Ie Reuniunea meseriaşilor din Se­xti. ... Marele­ duce Nicolaevici — în vile­giatură. Din Kopenhaga se anunţă: După o informaţie a ziarului *Rjec­* marele duce Nicolaevici, care a sosit deja in Caucaz, va pleca cu întreagă familia în străinătate, pentru a se re­­creta. Moarte de erou. Primim ştirea că în 14 August n. a căzut pe câmpul de bătae, murind moarte de erou învăţă­torul Andrei Drăguş din Bacitelec (pro­­topresbiteratul Treiseaune.) învăţătorul Andrei Drăguş, e originar din Comuna Boholt şi moare în etate de 33 ani. II deplâng nemângăiaţi pe nenorocitul erou, soţia, o copilă de 3 ani, o mamă bătrână, un frate, o soră şi mulţi priete­ni şi cunoscuţi. Cu Andrei Drăguş, moare un blând şi distins dascăl român, din şirul acelor dascăli cari şi-au făcut cu vârf datoria către patrie. Odihnească în paca ! Şcoala industrială orăşânemă Pri­mim spre publicare următorul aviz: învăţământul în toate clasele a­­cestei şcoli începe în 15 Septemvrie n. ia 6 oare seara. In urma ordinului mi­nisterial Nr. 83.957/915 sunt obligaţi a se înscrie ca elevi industriali şi acei ucenici, cari au fost dispensaţi în anul trecut şcolar de­ a cerceta şcoala din cauza lucrărilor de răsboiu şi a căror dispenzare a fost cerută şi anul acesta de stăpânii lor. In caz de lipsă se poate acorda şi anul acesta dispenzarea, însă deocamdată numai pe timp de un an şi jumătate. Direcţiunea. Davide Calandra, un pictor italian de mare talent, după cum se anunţă, a murit zilele trecute la Roma Cu toată tinereţa, el era numărat între pictorii mari ai Italiei contemporane. Moartea unui învăţat Italian. Din Lugano se anunţă: Diacomo Porto inspectorul monumentelor istorice şi archeologice din Sardinia, nepot al ge­neralului Porto, în etate de 28 ani, a căzut intr’o luptă lângă Isonzo. Mare Incendiu în pădurile de lângă Avignon. »Nouvelllats« primeşte din Avignon ştirea, că pădurile de lângă Avignon, şi pe ţărmul drept al Reauului sunt în flăcări. Focul s’a în­tins pe-o distanţă de patru chirometri. Actorul Aiexaneru Moiss» — de­corat, om Berlin sa enunță: Marele actor dela Deutsches Theat Alexandru Moissi, ’are la începutul r­ăzboiiui a intrat ca vo ur»‘*~ tu armata germană, a fost decorat de curând cu crucea de fier c­. I. SVStt Hed­n după vizita lui pe fron­tul răsăritean a’a întors la Stockholm. In decursul unei luni Hedin a făcut vizite tuturor comandanţilor, iar la Nowo-Georgiewsk s-a întâlnit cu împă­ratul Wilhelm. Sven Hedin va rămânea de­ocamdată în Stockholm pentru a lucra la noua sa carte care zugrăveşte călătoriile sale pe frontul oriental. Ziare cehe S State. Din Praga se anunţă : Autorităţile au sistat apariţia ziarelor ceha socialiste »Stridoceski Hiany« din Kolin, »Polabsky Obzor« din Nimburg şi »Obzor Geskeho Vy­­hodi« din Pardubitz. Fostul vice­rege al Caucazmui — ataşat al ţarului. Din Petersburg se anunţă: Ţarul a trimis fostului vice­rege al Caucazului contelui Woronzow* Daşkow un decret în care recunoaşte silinţele şi sforţările ce le-a făcut pen­tru administraţia ţării şi pentru conso­lidarea vechilor tradiţii şi a glorioaselor trupe din Caucaz. Ţarul declară, că el ascultă do­rinţa contelui, ide-ai da un post mai potrivit cu starea lui sanitară şi deci scutindu-l de sarcina de vice-rege al Caucazului, II ataşează la propria-i per­soană. Muzică la promenadă, începând din 29 iulie n., muzica oraşului va con­certa în fiecare săptămână Marţi, Joi la oarele 5 p. m. şi Duminecă la oarele 11 VI în parcul Rudolf, iar Luni Alercuri Vineri şi Sâmbătă la oarele 5 p. m. la prumena­da de jos. Carne, unsoare, pâne cine ai furnisă pentru internatul de băieţi din Braşov (str. Prundului 39)? Oferte primeşte prof. Ioan Petro­­vici până Vineri în 28/10 Septemv. a. C. 3—4 Avis Un comis manufacturist priceput, află loc la firma Ioan Com­­şa & Fiu Selişte (Szelistye). 3-3 Anunţ de căsătorie. Notar văduv în etate de 30 ani fără familie caută pârtie corespunzătore (şi în cele mate­riale). Oferte serioase sub plic duplu la administraţie. 2-3 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. Bibliografie. Teodor V. Păcăţian : Cartea de aur, ultimul volum Sibiiu 1915 preţul 12 cor. Volumul acesta în­cepe cu ciclul parlamentar 1896— 1901 şi se extinde până la anul 1910. Volumele I—VIII ale acestei monumentale lucrări costă­: exempla­re broşate 84? cor., exemplare legate în pânza 100 cor. şi se pot"­procu­ra deja autorul, d. T. V. Păcăţian Si­biiu (Nagyszeben) Recomandăm cu toată căldura această publicaţie istorică a frămân­tărilor neamului românesc din Unga­ria, la care d. Păcăţian a muncit cu dragoste o viaţă întreagă. * Din lucrările d-lui medic-colonel i. r. Dr. Ioan Popp au apărut la tim­pul său trei broşuri de actualitate, cari sunt apte cu deosebire ca premii pen­tru şcolari şi studenţi şi cari oferă preoţimei şi dăscălimei o comoară bună de sfaturi pentru sătenii lor. Aceste broşuri, cari se pot comanda la autorul în Sibiiu (Nagyszeben, Josef gasse 10, sunt următoarele: I. Alcoholul şi sistemul nervos: Ar­­terioseterosa (Morbul bătrâneţelor) ; Ceva despre morburile infecţioase ale copiilor din punct de vedere igienic ; O reformă a traiului nostru; Lupta în contra morburilor sifilitice. Preţul 1 cor. II.­­Cel dintâi ajutor la vătămări ale ochilor*. Preţul 30 flleri. III.­­Tutunul*. Preţul 10 flleri. îndemnăm cu toată stăruinţa pu­blicul nostru să-şi comande aceste broşuri atât de folositoare. * A apărut: A. Cotruş : Sărbătoa­rea Morţii, (1914/15) versuri inspirate de războiul actual. in Braşov se află de vânzare la Librăria­­, /. Ciurcu, I. Chiroia, şi Zeider. Preţul 1*50 cor. * A apărut şi să află de vânzare la Tipografia A. Mureşianu Branisee & Comp.—Pagini comemorative. — Dr. Alexandru Bogdan de Axente Banciu. (Reproducere din Anuarul LI. al gimna­ziului gr. nr. român din Braşov). Pre­ţul edel cor. plus 10 filero­porto. Ve­nitul curat realizat din vânzarea acestei broşuri e destinat pentru *Casa de lec­tură Dr. Alexandru Bogdan.» Proprietar s Tip. A. Muraşianu., Branîsca­­& Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea Un magazin de închiriat dela 29 Septemvrie 1915 încolo în casa orăşenească din »Târgul aiului« Nr. 35. Informaţiune mai de aproape se poate lua în despărţământul ma­gistratului pentru afaceri economice. (Strada Aurarilor Nr. 5 stagiu II ) Anunţuri primeşte Administrațiunea f siiiilf iiiii cu prețurile cele mai j 2v£CDEEATS

Next