Gazeta Transilvaniei, septembrie 1915 (Anul 78, nr. 187-210)
1915-09-01 / nr. 187
Nr. 187—1915, cinstită şi încunjurată de mult respect. Servise epre cinstea bărbatului homeric, ce preţuia foarte mult viaţa familiari, curăţenia morală a aceleia şi pe femie o respecta ca pe îngrijitoarea credincioasă şi cuminte a casei. Rolul public şi viaţa externă a femeilor era foarte restrânsă Pragul casei îl treceau numai la anumite ocaziuni solemne: căsătorii sau înmormântări, dar şi atunci ieşiau numai voalate şi Însoţite de aât multe cameriste. Pe cât de închisă era viaţa femeilor măritate, pe atât de liber se puteau mişca însă fecioarele. Fetele tinere puteau juca, se puteau întâlni şi conversa cu tinerii. Unei fete tinere, când ii doriau binele, îi ziceau: să-ţi deie zeii bărbat, casă şi bună înţelegere. Fata dădea mult pe numele său bun şi se feria să dea prilej de vorbe rare şi fiindcă oamenii se supărau, dacă se mărita după vre-un străin, de obicei, îşi alegea colţul din consăteni sau coorăşeni. Mai adeseori fata sa mărita după acel peţitor, pe care Îl desemna tatăl său şi care oferia mai multe daruri. Peţitorii, când voiau să câştige mâna vreunei femei sau fete bogata, rivalizau între sine, care poate da mai mulţi boi şi mai multe ai rudeniilor fetei pentru ospăţ şi care poate oferi cele mai strălucite daruri miresei. Atari daruri erau: vestminte pompoase brodate cu fir şi împodobite cu agrafe şi paftale de aur, coliere de aur împodobite cu chihlibar, cercei negri cu câte trei mărgăritare, gherdane strălucitoare etc. Adeseori ginerele dădea însă nu numai tatălui fetei şi rudeniilor aceieia, ci şi fetei însăşi daruri, cari preţuiau o avere întreagă. Dar şi tatăl fetei da ginerelui darul cu fata sa. Aceste daruri erau de obiceiu vite, uneori servitoare. Tinerii înaintea cununiei trebuiau să se spele într’un isvor sfânt, ca aşa curăţiţi de păcate să se prezinte la actul solemn. Apoi făceau promisiuni solemne zeilor şi le aduceau jertfe. După jertfă mâncau dintr’o farfurie şi apoi urma ospăţul, care era foarte splendid. Ospăţul îi dădea tatăl sau rudeniile miresei. După terminarea ospăţului, seara duceau pe mireasă în procesiune solemnă la casa mirelui. De obiceiu mergeau în trăsură, de o parte sta mirele, de ceealaltă parte cel mai bun prietin al aceluia. Ambii erau Încununaţi. Tinerii însoţitori Intonau cântul imeneu In sunetul harpelor şi al flautelor şi jucau bora miresei. Femeile priviau din uşi cortegiu. Mama miresei urma pe jos după el cu o faclă în mână, pe care în uşa casei o lua mama mirelui. Mireasa ducea adeseori cu sine şi sculele de casă. A doua zi tinerii se mai d®spărţiau declarta pe o zi, ginerele dormea in casa socrului, unde mireasa îi trimitea ca dar vestminte. Numai a treia zi puteau primi vizitele prietinilor, cari ii felicitau şi le aduceau daruri de nuntă. In ziua aceasta soţia se arăta fără văi pe faţă. Dacă peţitorul nu avea avere mare, sa încerca să câştige mâna fetei cu altceva ... Când se năştea copii la casă, dacă acela era fecior, puneau pe uşa casei o ramură de măslin, dacă însă era fată, o panglică de postav. Prin aceasta voiau să facă cunoscut prietinilor şi vecinilor evenimentul îmbucurător. In înţelesul legilor greceşti tatăl dispunea liber da copiii sai şi putea face cu dânşii ce voia. Putea să-i şi depărteze de la casa sa şi să-i lase în grija sorţii. Viaţa familiară fiind simplă, şi educaţia copiilor încă era foarte simplă. Băieţii în etatea lor fragedă erau în grija şi subt sutul mamei, care-i şi lăpta. Homeros nu face amintire despre doică. Despre o educare sistematică nu poate fi vorbă, dar şi atunci cele mai bune mijloace de creştere au fost exemplele bune şi desvoltarea firească. Părinţii se întgrijau, să-şi pregătească copiii pentru casă şi pentru comunitate, pentru pace şi răsboiu, sau după cum zice Phonix, crescătorul lui Achilles, să facă din ei * oameni meşteri la vorbă şi vrednici la fapte.* După ce băiatul creştea mare, era luat aurit îngrijirea tatălui său. De acum încolo educaţia sa se mărginea exclusiv la desvoltarea şi formarea corpului, pentru că Grecii credeau, că pentru om, cât trăieşte, gloria cea mai mare e ceea ce poate face cu mânile şi picioarele. întreagă educarea intelectuală a a eroului tinor stătea numai din învăţarea câtorva maxime generale, pline de adevăr şi cu referinţă la viaţa practică şi morală. Era credinţa, că un tată cuminte are şi băieţi cuminţi, tot aşa un tată destoinic are copii destoinici. Deci era meritul sau păcatul tatălui, dacă copilul era bun sau rău. Pe copii îi obicinuiau cu eroismul şi modestia; copilul unui părinte viteaz şi glorios trebuia să se lupte cu curaj şi vitejie, ca să nu veştejească şi pângărească gloria strămoşilor săi, cu care se mândria şi care ii asigura o poziţie de frunte şi respect. Modestia tânărului se manifesta între altele şi în aceea, că dacă ajungea pentru prima oară într’un foc străin, nu începea el vorba, ci lăsa pe stăpânul casei să înceapă. (Va urma.) „Pentru sărmanii soldaţi români cărora lis’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor“. Transport din n-rul trecut 7230 c. 96 f. Colecta d-lui paroh-protopop Ioan Sonea din Răteag de la următoarele persoane: Câte 2 cor . D-l loan Sonea paroh-protopop cu soţia sa Irina n. Bogdan, d-na Maria Chira n. Şuteu cu soţul său Teodor. Câte 1 cor.: Maria Mihestean n. Şuteu, Teodor Mihestean cu soţia sa Ileana, Andreiu şi Maria Şuvagău, Marianca Câţcanan n. Şuvagău, Maria Răcan soţia lui Petre Răcan, Teodor Bâzidară şi Cristina, Maria Mureşan n. Antal, Eugenia Şuvagău n. Calincaru, Nucu Trif cu soţia sa Anica, George Chira şi soţia sa Irina, Gavriş Pop cu soţia sa Ileana, Maria Câmpean n. Colceriu, Ioan Chira şi Ileana Chira în numele fiului lor Gheorge, care se află pe câmpul de luptă, d-na Luiza Pop Reteganul. Laolaltă 18 cor. şi 40 fll. Din Alia Bufa au contribuit următorii: Maricica Hatos 10 fll., loan Cicio 10 fll., Teodor Hatos Şuteu 10 fll., Fiorian Hatos Şuteu 10 fll., loan Hatos alui Flor. 10 fll., Neculae Hatos a lui Gavrila 10 fll., Fiorica Hatos 10 fll., Gavriş Sabaduş 20 fll., Gavriş Hatos 20 fl., Maria văduva Borodi n. Hatos 40 fll., loan Luca 10 fl., loan Campean 10 fil., Anişca Colţa 10 fll., Ilie Hatos 20 fl., Ionaş Borbel 20 fl., loan Borbel fătu 10 fll., Anişca Borbel 40 fl., Vasii Borbel 20 fil., Finica Sabaduş 20 OL, Maria Kisalui Si®ion 20 fil., Gavriş Balog 10 fil., Fiorica Luca 10 fil., Gavriş Borbel lui Gavriş 20 fil., Gavriş Borbel fătu cor., Irina Tira 18 fil., Alexandru Batiza 20 fil., Niculae Hatosiu Găvr. 10 fil., Flore Sebaduş 20 fil., Firona Hitos 20 fll., Fiorica Borbel 20 fll., loan Campean 10 fll., Vâsli Hatos lui Găvr. 20 fileri. Laolaltă 6 şi 8 fil. . . . 2448 Laolaltă 7255 c. 44 f. ȘTIRI. — 13 Septemvrie n. 1915. înscrierile la şcoalele noastre medii se încep mâne, Marţi, şi durează până joi la amiazi. Din acest prilej d-l director F. Oniţiu a luat laudabila iniţiativă de a aşeza în sala de înscriere o casetă, în care elevii şi părinţii, cari înscriu pe fii lor, sunt rugaţi a contribui câte-o sumă, fie cât de mică, pentru soldaţii noştri nenorociţi. Banii adunaţi se vor adauge la colecta ziarului nostru, îndemnăm şi din parte-ne pe elevii şi părinţii se contribuie cu obolul lor la alinarea suferinţelor nenorociţilor noştri soldaţi. Distincţii militare. Cetim în »Neue Freie Presse«. Consilierul de secţie locotenentul Dr. Baron de Vasilco, care în calitate de comandant al unei compănii de Huzuli ucrainieni a fost greu rănit în 9 Mai cu prilejul unui atac, a primit dela împăratul Germaniei crucea de fer cl 2. Baronul Vasilco, care a fost distins din partea austriacă cu crucea pentru merite militare cl. 2 se află după, ce li s’a amputat un picior, în reconvalescenţă. Crucea pentru merite militare cl. 3 s’a conferit locotenent colonelului Eugen Bozan şi locot. Ioan Burda din reg. 35 de artilerie. Crucea pentru merite preoţeşti s’a conferit preotului militar gr. cat. Dr. Aaron Lupşa dela divizia de inf. 10. Cu lauda prea înaltă — Signum laudis au fost distinşi căpitanul Olimpiu Craiovean de la brigada de munte 14 locotenentul Afhftofi Macsim din reg 37. Dr. şi mediul asistent loan durea din reg. de inf. Nr. 50. Cu medalia de argint pentru vitejie ele au fost distinşi: plutonierul loan Dobra şi caporalul i. r. Adam Deac din reg. 82 de inf., caporalul Adam Covacii, din reg. 50, cadetul i. r. Mihail Verzar, sergenţii Nicolae Antal, Ladislau Rusu, caporalii loan nechita loan Ho a toţi din ig. 51. Cu medea rergint pentru vitejie dl 11 au fost distinşi: caporalul losif Zaviria reg. 2, sergenţii Gheorghe Pascu, David Tămaş, fruntaşii loan Gal, loan Cojocariu, Nicolae Mailat, P. Rocovan, loan Tanco, ordonanţa George Vulcan toţi din regimentul 82 de infanterie, crateleristul loan Purcar din regimentul 12 de ari, plutonierul losif Urdea, caporalul losif Bojochi, fruntaşii Nicolae Ghidu, George Penciu, infanteristul loan Ienciu, toţi din regimentul 31 sergentul Gheorghe Castel, caporalul Vasile Templan, fruntaşul Gheorghe Moldovan, infanteriştii Gregorie Bradu, Gheorghe Chatuţ-toţi din reg. 51 de inf., fruntaşul Basiliu Popoviciu din reg. 64 sappeurul Gheorghe Stan din bat. de sap. Nr.12, artileristul Teodor Suciu din reg. 35 de art., infanteriştii Basiliu Gherman, Zen. Călin, loan Mateiu, loan Moldovan, Petru Moldovan, Gregoriu Nete — toţi din reg. 62. D-l T. Maiorescu In Elveţia. Din Bucureşti se anunţă : După tratamentul ce a urmat la Toplitz în Bohemia, d. Titu Maiorescu simte nevoia unui mai îndelungat repaus şi, în acest scop, d-sa va mai rămâne câteva săptămâni încă, în Elveţia, unde se găseşte actualmente. Ştirea ce s’a răspândit şi pe care am înregistrat-o şi noi, despre apropiata reîntoarcere în ţară a eminentului om de Stat, este astfel prematură. Un medic român — docent privat la Vena* Din Viena ni se comunică : Ministrul Instrucţiunei publice a aprobat hotărârea colegiului profesoral de a fi admis medicul de regiment Dr. Iuliu Moldovan ca docent privat pentru patologie generală şi experimentală la facultatea de medicină din Viena. Precum se ştie d-l Dr. Iuliu Moldovan este distinsul medic militar român, care în diferite rânduri a fost decorat de Maj. Sa Monarhul şi de împăratul Wilhelm pentru serviciile escelente prestate pe câmpul de luptă în faţa duşmanului. Felicităm din toată inima pe d-l Dr. I. Moldovan această nouă distingere. Eroismul ostaşilor români- Deja dnul preot militar, Longin Gorcheş primeşte »Unirea« următoarea scrisoare cenzurată . In actualul răsboiu mondial tot mai frumos s’a relevat în presa noastră şi străină calităţile de bun ostaş ale românului. Toate ziarele au numai cuvinte de admiraţie, elogice, pentru faptele de eroism prestate, cu deplină abnegaţie, pe fronturile de luptă. Ruşii se îngrozesc de ostaşii români, cari năvălesc la asalt şi o iau la goană strigând runsenski, rumenski. Italienii stau uimiţi de asalturile îndârjite date de ostaşii români, pe cari nici furiile tunurilor Italiene nu-i pot clinti din loc. Infanteristul Colin Moise din Salagiu mi-a spus un caz nostim, cum 12 ostaşi români au ţinut foc cu 3 ţuguri italiene, cari erau formate cam din 150 ostaşi. In aceasta luptă au căzut jumătate din ostaşii italieni, iar restul a scăpat cu fuga. Văzând inimieui că infanteria nu poate să reziste atacului vehsment, dar de ce 12 ostaşi români, au îndreptat asupra lor puşcături puternice din gura ator zeci de tuaur. Aici a fost rănit şi eroul Colin Moise, care mi-a emarat aceasta luptă titanică a celor 12 ostaşi români. Pildă vrednică de armat, dl Nicolae Oprean, notar comunal In Jiu.., fost benificiat remeşii studenţilor noştri, obligându-se drept recunoştinţă pentru binefacerea avută să contribue anual cu câte 20 cor. la roasa studenţilor noştri a donat mesei suma de 30.— Totodată aducându-şi aminte, că din fondul *D. Făgărăşianu pt. şcolarii bolnavi*, dela şcoalele noastre a primit gratuit ca şcolar într’un rănd medicamente în preţ de K 2.TM a donat K 2,a numitului fond, restituind astfel ajutorul avut. Primească generosul donator călduroase mulţămite şi pilda vrednică ce o dau găsească şi numeroşi imitatori. Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. române din Braşov. Necrolog. Cu inima adânc îndurerată anunţăm tuturor prietenilor şi cunoscuţilor, că iubitul şi neuitatul Ioan Ciocan fost director al gimnaziului superior fundaţional din Năsăud, director şi preşedinte al fondurilor grăniţăreşti din districtul Năsăudului, profesor de limba şi literatura română la universitatea din Budapesta în pensiune, deputat dietat, cavaler al ordului Francisc Iosif, membru fondator al Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român şi al Societăţii pentru fond de teatru român etc. etc. şi-a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului Luni în 6 Septemvrie n. a. c. în sanatorul »Park« din Budapesta, dupăce viaţa întreagă şi-a dedicat-o Intereselor fondurilor şi ale institutelor culturale din fostul distrat al Năsăudului şi tuturor cauzelor mat -unnate ale neamului nostru. Doomiii scumpului defunct or rişozete spre odihnă veciniei. In cimitirul gre co-catolic dln Năsăud Joi în 9 Septemvrie n. 1915 ia 1 oară d. a. Amintirea-i binecuvântată va rămânea neştearsă In sufletele colegilor, elevilor şi aie tuturor, cari i-au cunoscut şi apreţiat. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-l aşeze în lăcaşei celor preoţi. In veci amintirea lui Năsăud, ■ 7 Septemvrie 1915. Corpul profesoral dela gimnazial superior fundafional din Năsăud. In loc de anunţuri da căsătorie. Absolventul îa teologie, dl Alexandru Runcan, ales paroh in Temedig, sărbând căsătoria religioasă cu d-şoara Silvia Mateiu din Râpa de jos, a răscumpărat anunţurile de căsătorie cu 10 cor. dăruite la fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu pentru înzestrarea fetelor sărace, întem*l*L Ie Reuniunea meseriaşilor din Sexti. ... Marele duce Nicolaevici — în vilegiatură. Din Kopenhaga se anunţă: După o informaţie a ziarului *Rjec* marele duce Nicolaevici, care a sosit deja in Caucaz, va pleca cu întreagă familia în străinătate, pentru a se recreta. Moarte de erou. Primim ştirea că în 14 August n. a căzut pe câmpul de bătae, murind moarte de erou învăţătorul Andrei Drăguş din Bacitelec (protopresbiteratul Treiseaune.) învăţătorul Andrei Drăguş, e originar din Comuna Boholt şi moare în etate de 33 ani. II deplâng nemângăiaţi pe nenorocitul erou, soţia, o copilă de 3 ani, o mamă bătrână, un frate, o soră şi mulţi prieteni şi cunoscuţi. Cu Andrei Drăguş, moare un blând şi distins dascăl român, din şirul acelor dascăli cari şi-au făcut cu vârf datoria către patrie. Odihnească în paca ! Şcoala industrială orăşânemă Primim spre publicare următorul aviz: învăţământul în toate clasele acestei şcoli începe în 15 Septemvrie n. ia 6 oare seara. In urma ordinului ministerial Nr. 83.957/915 sunt obligaţi a se înscrie ca elevi industriali şi acei ucenici, cari au fost dispensaţi în anul trecut şcolar de a cerceta şcoala din cauza lucrărilor de răsboiu şi a căror dispenzare a fost cerută şi anul acesta de stăpânii lor. In caz de lipsă se poate acorda şi anul acesta dispenzarea, însă deocamdată numai pe timp de un an şi jumătate. Direcţiunea. Davide Calandra, un pictor italian de mare talent, după cum se anunţă, a murit zilele trecute la Roma Cu toată tinereţa, el era numărat între pictorii mari ai Italiei contemporane. Moartea unui învăţat Italian. Din Lugano se anunţă: Diacomo Porto inspectorul monumentelor istorice şi archeologice din Sardinia, nepot al generalului Porto, în etate de 28 ani, a căzut intr’o luptă lângă Isonzo. Mare Incendiu în pădurile de lângă Avignon. »Nouvelllats« primeşte din Avignon ştirea, că pădurile de lângă Avignon, şi pe ţărmul drept al Reauului sunt în flăcări. Focul s’a întins pe-o distanţă de patru chirometri. Actorul Aiexaneru Moiss» — decorat, om Berlin sa enunță: Marele actor dela Deutsches Theat Alexandru Moissi, ’are la începutul războiiui a intrat ca vo ur»‘*~ tu armata germană, a fost decorat de curând cu crucea de fier c. I. SVStt Hedn după vizita lui pe frontul răsăritean a’a întors la Stockholm. In decursul unei luni Hedin a făcut vizite tuturor comandanţilor, iar la Nowo-Georgiewsk s-a întâlnit cu împăratul Wilhelm. Sven Hedin va rămânea deocamdată în Stockholm pentru a lucra la noua sa carte care zugrăveşte călătoriile sale pe frontul oriental. Ziare cehe S State. Din Praga se anunţă : Autorităţile au sistat apariţia ziarelor ceha socialiste »Stridoceski Hiany« din Kolin, »Polabsky Obzor« din Nimburg şi »Obzor Geskeho Vyhodi« din Pardubitz. Fostul vicerege al Caucazmui — ataşat al ţarului. Din Petersburg se anunţă: Ţarul a trimis fostului vicerege al Caucazului contelui Woronzow* Daşkow un decret în care recunoaşte silinţele şi sforţările ce le-a făcut pentru administraţia ţării şi pentru consolidarea vechilor tradiţii şi a glorioaselor trupe din Caucaz. Ţarul declară, că el ascultă dorinţa contelui, ide-ai da un post mai potrivit cu starea lui sanitară şi deci scutindu-l de sarcina de vice-rege al Caucazului, II ataşează la propria-i persoană. Muzică la promenadă, începând din 29 iulie n., muzica oraşului va concerta în fiecare săptămână Marţi, Joi la oarele 5 p. m. şi Duminecă la oarele 11 VI în parcul Rudolf, iar Luni Alercuri Vineri şi Sâmbătă la oarele 5 p. m. la prumenada de jos. Carne, unsoare, pâne cine ai furnisă pentru internatul de băieţi din Braşov (str. Prundului 39)? Oferte primeşte prof. Ioan Petrovici până Vineri în 28/10 Septemv. a. C. 3—4 Avis Un comis manufacturist priceput, află loc la firma Ioan Comşa & Fiu Selişte (Szelistye). 3-3 Anunţ de căsătorie. Notar văduv în etate de 30 ani fără familie caută pârtie corespunzătore (şi în cele materiale). Oferte serioase sub plic duplu la administraţie. 2-3 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. Bibliografie. Teodor V. Păcăţian : Cartea de aur, ultimul volum Sibiiu 1915 preţul 12 cor. Volumul acesta începe cu ciclul parlamentar 1896— 1901 şi se extinde până la anul 1910. Volumele I—VIII ale acestei monumentale lucrări costă: exemplare broşate 84? cor., exemplare legate în pânza 100 cor. şi se pot"procura deja autorul, d. T. V. Păcăţian Sibiiu (Nagyszeben) Recomandăm cu toată căldura această publicaţie istorică a frământărilor neamului românesc din Ungaria, la care d. Păcăţian a muncit cu dragoste o viaţă întreagă. * Din lucrările d-lui medic-colonel i. r. Dr. Ioan Popp au apărut la timpul său trei broşuri de actualitate, cari sunt apte cu deosebire ca premii pentru şcolari şi studenţi şi cari oferă preoţimei şi dăscălimei o comoară bună de sfaturi pentru sătenii lor. Aceste broşuri, cari se pot comanda la autorul în Sibiiu (Nagyszeben, Josef gasse 10, sunt următoarele: I. Alcoholul şi sistemul nervos: Arterioseterosa (Morbul bătrâneţelor) ; Ceva despre morburile infecţioase ale copiilor din punct de vedere igienic ; O reformă a traiului nostru; Lupta în contra morburilor sifilitice. Preţul 1 cor. II.Cel dintâi ajutor la vătămări ale ochilor*. Preţul 30 flleri. III.Tutunul*. Preţul 10 flleri. îndemnăm cu toată stăruinţa publicul nostru să-şi comande aceste broşuri atât de folositoare. * A apărut: A. Cotruş : Sărbătoarea Morţii, (1914/15) versuri inspirate de războiul actual. in Braşov se află de vânzare la Librăria, /. Ciurcu, I. Chiroia, şi Zeider. Preţul 1*50 cor. * A apărut şi să află de vânzare la Tipografia A. Mureşianu Branisee & Comp.—Pagini comemorative. — Dr. Alexandru Bogdan de Axente Banciu. (Reproducere din Anuarul LI. al gimnaziului gr. nr. român din Braşov). Preţul edel cor. plus 10 fileroporto. Venitul curat realizat din vânzarea acestei broşuri e destinat pentru *Casa de lectură Dr. Alexandru Bogdan.» Proprietar s Tip. A. Muraşianu., Branîsca& Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea Un magazin de închiriat dela 29 Septemvrie 1915 încolo în casa orăşenească din »Târgul aiului« Nr. 35. Informaţiune mai de aproape se poate lua în despărţământul magistratului pentru afaceri economice. (Strada Aurarilor Nr. 5 stagiu II ) Anunţuri primeşte Administrațiunea f siiiilf iiiii cu prețurile cele mai j 2v£CDEEATS