Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)
1915-11-01 / nr. 236
Nr- 236 " ^Lgjjr Braşov, Duminecă 1914j Noemvrie"1915 Anul LXXVffi. Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe un an 24 cor.; pe l/2 an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 leii pe */, an 20 lei. ZIAR POlYt C N A Ţi ON AL. 1 Apare seara, în fiecare zi de lucru. Redacţia şi administraţia. Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 226. Gravitas romana. Societatea românească pierde din Virgil Oniţiu pe unul dintre membrii ei cei mai de valoare. S’a ▼orbit şi s’a scris cu atât regret despre energicul director al liceului braşovenesc, atâţia au făcut buchetul calităţilor ce constituiau frutuseţa minţii şi sufletului său. Vreau astăzi si urmăresc până In detailuri manifestaţiile calităţei sale celei mai pregnante, mai caracterizătoare, coroana celorlalte. Stăruind asupra acestei părţi de detail se aruncă o lumină mai intensă asupra întregei personalităţi a dispărutului. Defunctul director la prelegeri, la festivităţi, la excursiunile pe cari Ie făcea oficios studenţimea, vorbia cu elan despre această calitate indispensabilă a studentului român, pe care o numiau strămoşii noştri, Romanii, gravitati. Una dintre ţintele educaţiei sale era Însuşirea din partea studenţimei liceene a spiritului de hotărâre, resoluţiune. Romanul, dintre toate neamurile anticităţii, a escelat prin calitatea aceasta de preţ: gravitas. Când întrezăria efectul binefăcător al unei anume fapte, când era conştiu că vitejia braţului său are să crească prestigiul imperiului, nu stătea o clipă la îndoială să-şi pună viaţa în serviciul public. Alaacta est, ori mor ori triumfe*, trebuie să-mi suport consecinţele ultimeie faptei pe care m-tra hotărât s’o isprăvesc. Gne are »gravitas«, acela este un om energic, demn şi chiar când ţi-e duşmani eşti silit să-l respecţi şi admiri. Ingeniosul talent educativ al directorului Oniţiu a prevăzut că firile tari, caracterele firme, conştiinţele hotărâte, energice, lipsesc în viaţa publică românească şi astfel ne fac inposibilă validitatea noastră în orice ram de activitate. Dar astfel de firi pot fi create aci la liceul braşovenesc, un de sufletul studentului prin o educaţie isteaţă poate fi dotat cu impulziunile acele rare, admirabile cari fac din student o conştiinţă, o energie. De aci studentul îşi însuşia conştiinţa datoriei faţă de carte şi faţă de viaţă. Atitudinea lui viitoare se lămuri aici, sufletul i se înarma cu invincibilele arme de care are necesitate orice suflet omenesc şi românesc. Defunctul director o spunea clar, că gravitas romana însemnează demnitate. Şi demnitatea se câştiga muncind mult, cugetând mult. Dacă studentul braşovean îşi învăţa lecţiunile, făcea lectură bogată, cunoştea, se interesă până în amănunte de produsele creerului românesc în artă, literatură, căuta să se iniţieze în chestiunile publice, mişcările sociale şi culturale, ispitiă istoria aşezămintelor româneşti multe-puţina câte le avem, — în acest caz studentul braşovean poseda calitatea de mult preţ pe care o aveau strămoşii noştri. Voinţă, energie, constantă în săvârşirea muncii pentru câştigarea culturii individuale, indispensabilă pentru a figura în viaţa publică ca om integru, ca Român ireproşabil. E condiţie esenţială câştigarea unei cât mai avansate culturi pentru că de la ea depinde şi porneşte activitatea ta obştească, pentru ţărănimea românească. Ţărănimea aceasta viguroasă a jertfit să-şi crească odraslele la şcoli înalte, şi nu pretinde altă re- cunoştinţă decât ca ele să nu se înstreinaze ci să se devoteze intereselor româneşti. Şi misiunea intelectualului român este aceasta, să nu se abată de la singura linia de conduită pe care i-au marcat-o părinţii, sâtenii. Când vine între ei intelectualul trebuie să vină cu bagajul de cunoştinţe şi îndrumări cari să ajute progresul ţărănimii, progresul românesc, să le întărească inimile celor mai buni copii ai firii, să-i delecteze cu produsele minţilor luminate româneşti. Şi misiunea aceasta singură justă a intelectualului nu se poate realiza decât impropriindu-şi valoroasa calitate: gravitas, conştiinţa datoriei, statornicia până la cere dinmină în atitudinea singură compatibilă cu demnitatea sa personală de om şi de român. Aşa vorbia directorul Oniţiu şi aşa purcedea el. Cine era mai consecvent spuselor sale decât Oniţiu, cine mai scrupulos, mai conştiinţios, onest şi energic? El premergea cu pilda. Şi aici constă înalta valoare morală pe care o reprezintă Oniţiu în viaţa publică românească, în apostolatul faptelor, în concordanţa dintre vorba rostită şi faptă. Iată de ce am spus de la început că detailând personalitatea marelui dispărut, ea e luminată intens şi e timpul să trecem de la generalităţi. Este deci evident că gravitas nu este o caltate pe care să şi-o însuşească numai studentul braşovean, ci toţi intelectualii români, de toate profesiile, din motivele pe care le am înşirat când vorbiam mai sus despre această gravitas romana a studentului român. Nu sunt intelectualii români de acord cu toţii, ca astăzi când acelaş sentiment de unitate sufletească face să freamăte sufletele noastre, să asculte această voce »d’outre tombe«, de dincolo de mormânt? Sează roşie. Triumfătoare ziua-şi trăeşte agonia Ca ’ntrun refleos de apă, pe cerul rubiniu; Aleargă siluete fantastica şi-şi scriu Pe draperii'n mătase, uşor melancolia. E-atât carmin în aer, ca la serbări galante, Şi majestos vibrează al serii suflet trist, Cum plănge-o simfonie, în care-un mare artist Şi-a pus suprema nete într'un superbandante.. Simt noaptea, ce-mi pătrunde în trup ,ca o aromă, Atâta-i de fluidă, de grea, şi senzuală.... In spuma de dantele îmi pari tu o vestală! Şi ridicând, deodată, profetica ta mână, Ui se deşteaptă'n suflet din nou ce o fantomă, cu vecinicul ei zbucium, iubirea mea păgână.. I. Broşu. Observation geografice asupra războiului. Comunicarea d-lui profesor Simeon Mehedinţi făcută la „Academia Română“. Bucureşti 11 Nov. n. Vinerea trecută d-l profesor universitar Simion Mehedinţi a făcut o interesantă comunicare la Academie, In legătură cu actualul război: Emanciparea unei rase — observaţiuni geografice asuprarăzboiului. Războiul actual, a spus d-l profesor Mehedinţi, prezintă bizarul aspect al unui mozaic de rase, care In totalitatea lui pare o enormă expoziţiune etnografică. De ce tocmai pe acest colţişor al planetei noastre am a întâmplat acest înspăimântător eveniment? Răspunsul la această întrebare îl putem găsi în tendinţa rasei europene de a se afirma tot mai mult şi de a păstra numai pentru ea dreptul de întâietate asupra tuturor celorlalte rase din lume. Această tendinţă să justifică de altfel până la un oarecare punct. Ia adevăr europenilor ie revine cinstea de a fi cutreeist pământul In lung şi ’n lat, străbătând cei dintâi ţinuturi necunoscute şi sălbatice, oceane nesfârşite, în dorinţa necurmată de a fi stăpânii lui. Cel dintâi rezultat ai întinderea orizontului peste toată suprafaţa pământului fu revoluţia în felul de a concepe ideia de rasas. Ia secolul al XIX-lea începem să ne emancipăm de concepţia mozaică a „neamului ales« care eram noi şi a »raselor inferioare« pe care le exploatam în Interesul nostru. Acum o jumătate de veac încep să se amestece o mulţime de consideraţiuni neştiinţifice în problema raselor, făcându-ne să credem că nici o rasă nu se poate compara cu noi din nici un punct de vedere. încetul cu încetul începurăm însă a ne da seama că nu poate exista nici superioritatea, nici Inferioritatea hotărâtă între rasse. Afirmările că rasa neagră sau cea galbană sunt desmoştenite faţă de cea albă s’au dovedit a fi lipsite de orice fundament. Astăzi, da sub tutela noastră se emancipează rasa galbenă, în cap cu Japonia, căreia îi este hărăzită stăpânirea răsăritului Asiei Vechul meridian istoric care desemna odinioară cele două jumătăţi ale pământului cuvenita europenilor va trebui să se mişte mai spre răsăritul Asiei. Dar războiul actual va da prilej celor din lumea nouă să aibă cuvânt în istoria lumii, prrin desvoltarea lor economică şi politică. Expoziţiunea etnografică din Euroa se pare a fi cel dintâi semn de reală slăbiciune faţă de celelalte rase. Galbenii şi-au afirmat maturitatea unei civilizaţii şi moralităţi deosebite şi e de aşteptat ca meridianul civilizaţiei să se schimba înspre Asia, în special în Japonia. La această va contribui fără îndoială şi desimea, c ca şi coeficientul de sporire a populaţiei. Ce se întâmplă în Franţa, Belgia şi la Dardansie, spune d. Mehedinţi, poate fi privit ca primul semn, de scăderea valorilor europene faţă de celelalte situaţii geografice de aiurea. Aceasta nu însemnează decadenţă. Europa cu minunatele sile comori de cultură, nu poate să decadă. Vor scădea însă feudalii şi latifundiarii politici europeni. Anglia, Franţa şi Rusia, nu vor mai avea dominaţiune asupra popoarelor din alte continente. Din situaţia geografică de azi a războiului va mai rezulta un nou fenoment de integrare economică, provocat de lupta cu massele mari ale populaţ’ iunii de rasă colorată. Rasa galbenă, reprezentată prin Japonezi, a înfrânt cea dintâi imperialismul european. Conferenţiarul a încheiat cu observaţia, că revoluţia japoneză, prinn efectele ei, e cu mult mai mare ca revoluţia franceză. Prolongiren termenuhii pentru ridicarea protestului. Ordonanţa de lichidare a moratoriului, precum 83 ştie, a prolongit pentru cambiile nesupuse moratoriului, terminul pentru prezentarea spre plată şi In caz de nepîată terminul pentru ridicarea proiectului In lipsă de plată, până la 3 Decemvrie a. c, Snscluziv. Ţinând seamă de dorinţele cercurilor interesate guvernul a prelungit acum terminul acesta, prin o nouă ordonanţă, acămită In finele săptămânei trecute cu 3 luni, adecă până la 3 Martie 1916 incluziv. In jurul misiune! lul Mitchener. Telegramele mai noui aduc următoarele amănunte în jurul misiune! lordului Kitchener. Din Basel se anunţă, că după cum se comunicâ du cercuri bine informate, Kitchener va lua comanda supremă a expediţiunei din Macedonia. După „Assoc. Press“, motivul plecării lui Kitchener ar fi o răscoală contra locţiitorului de stat anglii din Haiderchat (Inda). Kitchener va merge mai întâi în Balcan, dar de acoo îndiaţi ..po. în Egipet. Din Londra sj anunță : Asquith a dac arat In Camera comun dor, că lordul Kitchener nu și-a p*esenlit niciodată d misia; o m alune serioasă a îndemnat guvernul să trimită pe Kitchener în 0*tu( aprobat. t "*■ ' Urs f »»t ministru spaniol despre neutralitate. Din Lyon •« anunță: *Le NouvelUste« primeşte din Madrid ştirea: Fostul ministru liberal Salvador a declarat la senat că neutralitatea nu împiedecă de-a tifera beligeranţilor alimente, muniţii şi arme, însă neutralitatea înceată dacă îi se arată pe faţă vreunui beligerant simpatic. Liberalii sunt de părerea, că neutralitatea trebuie să fie armată, însă trebue să-şi dea ţara, toată silinţa, pentru a evita vreun eventual contict : «bes arat ie a lni Sas»« nov. „Agenţia balcanică“ a trimis foilor din România o notă, după care Sasonov ar fi declarat ministrului României la Petersburg, că guvernul rus n-a avut niciodată în vedere posibilitatea de a trece , fără speciala învoire a României, trupe nici măcar a sta cel mai mic petec al teritoriului român. Sasonov a mai adăugat, că astfel de aserţiuni au fost inspirate de intenţii răuvoitoare, al căror isvor se trădează de sine. Activitatea femeii române în anul răsboiului 1914—1915*). Raportul Comitetului „Uniunii femeilor române din Ungaria“ despre activitatea sa în decursul anului 1914—15. Comitetul „Uniunii“ are onoarea de a prezentă următorul raport despre activitatea sa de la al doilea Congres al „Uniunii* ţinut în 8 şi 9 iunie st. n. în Sibiiu, până în ziua de azi. Isbucnind, nu mult după ţinerea Congresului al II-lea, groaznicul război mondial de azi, aproape toată activitatea Uniunii în general şi cea a comitetului în special a trebuit să serestrângă mult faţă cu planul şi proiectul schiţat de Congrese. De aceea Comitetul s’a’văzut necesitat să’şi îndrepte atenţia asupra vastului teren de activitate , ’al carităţii creştine. In această direcţie dna preşedintă, a redactat şi publicat prin toate ziarele româneşti încă din August 1914, un Apel — care tindea să contopiască activitatea femeilor române în aceste vremuri nefaste într’o singură direcţie, într’un singur gând — îndemnând Reuniunile la ajutorarea familiilor celor mobilizaţi, la alinarea durerilor celor răniţi şi la uşurarea sarcinilor celor ce sufer pe urma războiului. Apelul primit cu multă căldură din toate părţile, a şi fost urmat de o frumoasă emulaţie întru practicarea faptelor milei trupeşti şi sufleteşti. Aici amintim de că Reuniunea „Sf. Maria“ din Cluj a raportat la timpul său că sprijinită de banca „Economul“ a instalat „Ambulanţa Petron“ — un spital cu 15 paturi, iar R. F. R. din Sibiiu, primind un ajutor de la Crucea Roşie de câte 2 cor, pro persoană — susţine şi ea un spital cu 51 paturi. Activitatea caritativă pornită de Comitet susţinută şi desfăşurată de Reuniunea a avut adesea, cu deosebire pe la serbătorile mai mari, momente de seninătate, de înălţare şi fericire. Astfel cu ocazia Serbătorilor „Naşterii Domnului* — Reuniunile îndemnate prin articolul dnei preşedintă întitulat: „Cum gândim şi cum procedemu(publicat în Gaz Trans, Nr 267), au picurat mult balzatu întăritor în sufletul răniţilor. In aproape toate centrele româneşti, spitalele geu răniţi au fost teatrul unor serbări generale, în cari publicul nostru pe’ntrecute a ospătat pe soldaţi, le-a dat daruri folositoare, preoţii i-au mângâiat în cuvinte înduioşătoare, iar coruri de tineri i-au delectat cu frumoasele noastre colinde. Dar nu numai cei rămaşi acasă la vatră, au sprijinit această acţiune a „Uniunii“ ci şi cei duşi departe’să apare ţara cu preţul vieţii’ lor, au promovat această mişcare. Căci vedem soldaţi pe frontul de luptă colectând pentru tovarăşii lor răniţi. Aşa feciorii companiei 2 din reg. 31 de inf. .,dorind a îndemnă la imitare şi pe alţii, pătrunşi de iubirea şi datorinţa de a mângâia pe nefericiţii amputaţi sau rămaşi fără vedere, trimet din faţa gloanţelor duşmane, unde clipa următoare nu ştie ce le poate aduce — 200 cor. Suma aceasta s’a adaus la colecta „Gazetei Transilvaniei“ având preşedinta „Uniunii“ să-şi spună, cuvântul la distribuirea lor. *) Spicuiţi din „Anuarul U. F. R. d. U“, apărut şi distribuit zilele trecute. Dacă cei ce şi-au jertfit sănătatea luptându-se vitejeşte merită deosebita noastră îngrijire, cu atât mai mult merită o amintirevednică acei ce au murit vitejeşte, jertfindu-şi viaţa. Şi în această privinţă Diffritetîil „ Uniunii făcut datoria. Căci prin peana iscusită a preşedintei sale a eternizat într’un articol de o duioşie gingaşe: „Cum să-i venerăm“ vitejia atâtor eroi căzuţi, pe cari i-a dat neamul nostru acestui Moloch nesăţios — războiului. Pledând pentru un Album al eroilor, — idee, care a aflat aplauz unanim — articolul a fost scris ’din incidentul căderii pe câmpul de onoare al ofiţerului — erou, Petru Mocsonyi. Şi oficios a fost condolată ilustra familie Mocsonyi de cătră dna preşedintă. (Va urma.) Se fac pregătiri pentru debarcări In Jedeagaci şi Cavala. Din Lugano se anunţă: »Carriere della Sera« primeşte din Londra ştirea. Bombardarea Dedeagaciului continuă fără înterupere. Acest bombardament arată, că aliații vreau în topul cel mai apropiat să debarce trupa acolo. După o ştire de Atena, la Cavala flotele antantei fac deasemenea pregătiri pentru debarcarea de trupe. Armata balcanică a Rusiei. Din Paris se anunță : Primul ministru rus G vremykin îatr’o telegramă trimisă unui redactor dala „ Petit Parisien*, spune, că Rusia a concentrat o amată îniependsntâ, care n’are altă m sune, decârc să arhimbe răsboiul balcanc în favoarea antantei. »Agenția Telegrafică din Petrograd accantuiază că Rusia îşi va validita ameninţările la adresa Bulgariei şi pentru acest scop a organizat o foarte puternică armată pentru a o trimite în ajutor Serbiei. Că unde şi când va întră în acţiune acea armată, nu spune nimic Agenţia de la Petrograd. Consfătuirile politice din Bucureşti. Consfătuirile liberalilor continuă la d. Brătianu. Marţi s’au întrunit partizanii din judeţele Neamţ, Muscel, Olt şi Prahova. Ca şi la consfătuirile precedente d. Brătianu s’a convins că are deplina aprobare a liberărilor din judeţe pentru atitudinea păstrată până acum. Acelaş rezultat l-a avut şi ultima consfătuire de joi a parlamentarilor cu prim ministrul Brătianu, la care au luat parte senatorii şi deputaţii judeţelor Teleorman, Tulcea, Tutova, Vaslui, Vâlcea şi Vlaşca. Eliser varca la un erei eline. O telegramă a Agenţiei »Reuter« anunţă din Atena, cu data de 12 Nov. Camera a fost deolvată, nouile alegeri vor avea jos în 19 Decemvrie.