Gazeta Transilvaniei, decembrie 1915 (Anul 78, nr. 260-286)

1915-12-01 / nr. 260

Prigna 2 De pe frontul bucovinean,­­ Dia Burdujeni se anunţă cu data de 26 Noemvrie v. următoarele : Din informaţiunile culese astăzi la frontiera bucovineană asupra situa­ţiei din Bucovina, rezultă următoarele : Bri dimineaţă de la orele 6 până la orele 11,25 seara, mari şi numeroase convoiuri de trenuri ungureşti, tixite cu trupe de diferite arme, au sosit la staţiunea Hatna, depărtare 8 k­m. de Iţcani, unde au poposit aproape două ore, de unde au plecat continuându-şi drumul spre Cernăuţi, unde se află la­gărul lor militar, din Bucovina. In ce priveşte muniţiile, zi şi noapte, fără nici o Întrerupere, continuă să treacă prin această staţiune. Nu se poate şti precis pentru mo­ment, dacă se va Începe în curând o ofensivă generală contra Basarabiei. Judecând însă după eficacele pre­gătiri şi ajutoare ce Ruşii primesc me­reu, se poate zice că Austro-Germanii se pregătesc numai să opue o rezis­tenţă Înverşunată duşmanului, care vrea cu orice preţ să pătrundă In Bu­covina. Peste puţin timp toate acestea se vor lămuri. Totuşi evenimente impor­tante se vor petrece pe acest front, ju­decând după sosirea In Bucovina a vre-o 10 aeroplane germane şi peste 100 de automobile blindate. Aşa că se cunoaşte de pe acum, mai ales şi după zborurile neîntrerupte ce fac pe deasupra poziţiunilor inami­cului, pentru a se observa ce pregătiri face. Luptele ce se dau actualmente în­tre beligeranţi, n’au încă nici o impor­tanţă, cu toate că unele ziare din Ca­pitală l’au grăbit să anunţe cu litere mari şi groase, că Ruşii au reuşit să Înainteze pe teritoriul Bucovinei şi că este posibilă ocuparea Cernăuţului de către el. Intr’adevăr, luptele sunt destul de grele şi fac mari ravagii In rândurile ambilor beligeranţi, dar totuşi fără nici un rezultat favorabil pentru unul sau altul. Focul sălbatec al artileriei ruseşti se prăbuşeşte totdeauna, în faţa celui austriac, care-i este superior. Mai mulţi ţărani din corn. Zvo­­răştea (Dorohoi), veniţi în localitate cu lemne de foc pentru vânzare, îmi po­vestea că Luni 23 cor., locuitorii aces­tei comune au fost treziţi noaptea din somn, din cauza zgomotului unui ae­roplan, care a zburat deasupra Zvorăş­­tei, la o Înălţime numai de 5.600 metri. Pregătirile militare din Basarabia. Din­ Tulcea se anunţă: Armatele ruseşti concentrate în Basarabia de­­Sud au început încă din cursul săptămânei trecute, o manevră neobişnuit de activă. Din cauza acestor mişcări mi­litare, trenurile de persoane din Basa­rabia au fost suspendate. De-a lungul Dunărei, pe graniţă ruşii au săpat tranşee, iar la cotiturile canalului Chilia au aşezat tunuri. Punctul da la confluenţa Dunărei cu braţul Chilia a fost fortificat in mod special­­. Aici ruşii transportă zilnic muniţiuni cu şlepurile pe Dunăre. Odată ce aceste active manevre de trupe, vasele flotei militare patru­lează la continuu pe Dunăre. In timpul nopţei aceste vase exploatează Dunărea şi teritoriul românesc cu lumina unor reflectoare puternice. In portul Reni se fac lucrări noi de amenajare. Se zica că ruşii voesc să facă din portul Reni o bază de operaţiuni. La Vâlcov, au început azi lucră­rile de adâncire ale Canalului Chilia şi Ogeacov. La inaugurarea acestor lucrări a asistat şi generalul Wizsol­­­kin, comandantul suprem al armatelor din Basarabia de Sud. Ruşii voesc să deschidă astfel o nouă linie de navigaţie pe Dunăre pentru vapoarele de Mare. Se ştie că până acum vasele de pe Marea Neagră nu puteau intra pe Dunăre de­cât pe Canalul Sulina ame­najat la acest scop de comisiunea eu­ropeană zisă a Dunărei. Prin desfundarea canalului Ogea­cov, ruşii calcă convenţia de la Berlin, din 1878, care opreşte ori­ce lucrări pe acest canal. Ţarul călătoreşte din nou pe front. Agenţia Westnik anunţă, că Ţarul Nicolae însoţit de marele­ duce Alexei a plecat pe front la armata activă, la vadul apelor şi la şanţurile săpate astă-vară. Gândul meu revine cătră Creangă. De aici, din vârful dealului, mai arun­cau, el şi tovarăşul lui, câte-o căută­tură repre munţii Neamţului. Dar Intr­­un ceas ajungem la Paşcani şi de acolo până la laşi, am pierdut urmele lui Creangă. El ăl cu Zaharia fac drumul la Socola In căruţa trasă de zmeii lui Moş Luca, bărbatul Ouimbiadei. Azi, noi mergem de la Paşcani la laşi cu trenul Venit din Occident! Şi se zice că s-a apropiat ziua când şi de la Hu­­muleşti la Paşcani vom călători tot cu trenul. In ziua aceea, se vor prăvăli secoli Intre Creangă şi noi şi o jale nesfârşit de dulce va cădea, ca un o­­măt, pe amintirile noastre. O lume În­treagă de pitoresc şi de tradiţii va muri In ziua inaugurărei liniei ferate Paşcani-Tg.-Neamţu şi mii de cugete, devotate amintirilor, vor suspina. Dar ce e de zis şi de făcut! Lumea nu poate să stea pe foc, de hatâr ai câtorva în­drăgostiţi de neschimbare şi de trecut, şi la carul progresului nimeni nu na ai înhamă telegarii lui Moş Luca­­ G. Galacfion. Publicaţiunea a cincia referitoare la prevederea cu pâne şi cu făină a poporaţiunii orăşăneşti pe anul 1915/1916. In puterea ordinaţiunai ‘ministeri­ale Nru 4328/915 M. E. se aduce la cunoştiinţa publicului, că brutarii şi alte persoane, cari se ocupă cu coacerea ca cu o industrie sau ca cu o meserie începând dela 10 Decemvrie 1915 încolo — numai nau voie să facă jimble şi nici cornuri sau alte copturi mărunte din făină de grâu, de săcară, de orz sau din făină mestecată din cele aci menţionate, dar n’au voie nici a primi mandate pentru facerea da asemeni prăjituri. Tot aşa este opr­t pentru tot netul de a pune la circulaţia de ase­menea prăjituri. Numai astfel de prăjituri zahari­site sunt permise a se face, ca cam­ făina ce se foloseşte ca necesară la facerea prăjiturilor, nu fece jumătate din intreg materialul ce se întrebuin­ţează. Desconsiderarea acestor oprelişi­ formează o transgresiune, care se pe­depseşte cât se poate de aspru. Această ordinaţiune ministerială precum şi comunicatele primite dela societatea pe acţii pentru producte de războiu, care ne furnizează făina, ne admoniază să fim căt se poate de cru­­ţători şi în căsniciile noastre cât se poate de cu economic încât priveşte întrebuin­ţarea făinei. Cu deosebire se recomandă cruţări şi economie la prăjiturile ce se fac pentru serbările Crăciunului, ba, dacă se poate ar fi bine să nu se facă de fel. Magistratul a dat ordin firmelor, cărora 1i-a încredinţat vinderea de făină orăşeneasă, să fie cât se poate de stri­cte in procederea lor la vânzarea şi acelor persoane, despre care ştiu că porec proviziuni de făină mei să nu le vândă. Dacă va cere trebuinţă, Magistra­tul va opri resp.­ra restrângere vinde­rea de făină pe timp mai scurt, de o comandă Insă vânzarea se lasă a fi li­beră Încă pe o lună de zile. In interesul poporaţiunii, care are lipsă de cumpărat făină, Magistratul a mai dat voie — afară de firmele cari au vândut până acum făină orăşenească — Încă şi firmelor de făinării G. Göbbel et Sehn din Strada Neagră 18 şi M. Christel et Sohn din Strada Fântânii 17, cari incă vor vinde făină orăşe­nească. Dispoziţiunile publicaţi­uni­lor de mai înainte, întrucât ele nu sufer nici o schimbare prin publicaţiunea presentă se susţin pe mai departe la Întreg cu­prinsul lor. Brasoi în 9 Decemvrie 1915, Magistratul orăşenesc. GAZETA THAN­SILVANI* I. Nr. 20) -îtUd, min înarmările Ituslei. După ştiri din Petrograd, sforţările făcute de industria rusă pentru producerea mu­niţiilor au fost astfel incât rezervele necesare unei mari ofenzive pe toată linia vor fi privite ca pe deplin com­­plectate. Aceste rezerve vor fi cu mult spo­rite în lunile apropiate, experienţa a­­cestui război arătând că consumul mu­niţiilor e cu mult mai mic in timpul iernii. Fabricarea de arme, care la Înce­put mergea Încet, a luat In ultimul timp o desvoltare mare. In acelaş timp au sosit in Rusia armei şi muniţii de toate calibrele din Japonia, Anglia, America şi Italia şi continuă să­sorească mereu. Asta a îngăduit armarea numeroa­selor rezerve, aşa că Petrogradul, Mos­cova şi alte oraşe mari ale imperiului, dar transformate în încenze câmpuri de manevre. Franţa lu Ul­roc. Din Lyon se anunţă cu data de 26 Noemvrie v.: Generalul Lyantey presidentul general al Franţei in Maroc, însoţit de înaltul comisar Iordana a vizitat Marţi pe Ka­lif şi membrii cabinetului indigen tetuan. S’a dat un banchet In onoarea generalului Lyantey, în timpul căruia s’au ridicat toasturi pentru Franţa şi Spania. Generalul Lyantey e fost obiect unei recepţii cu totul călduroasă in zona spaniolă din Maroc. Discursurile rostite au celebrat opera de civilizaţie săvârşită în plin acord de Spania şi Franţa in Maroc. Suedia opreşte tranzitarea mărfurilor destinate Româ­niei. Din Bucureşti se anunţă: Direc­ţia vămilor României a primit o adresă din partea guvernului suedez, prin care se face cunoscut că s’a oprit transita­­rea mărfurilor destinate României. In urma acestei dispoziţiuni luate de guvernul suedez, ministrul de fi­nanţe a luat măsuri ca exportul de tu­tin şi smochine destinate pentru Sue­dia, să fie oprit. De­ asemenea orice export de măr­furi destinate acestei ţări nu va putea fi acceptat. Induraţi-vă spre săracii noştri. „Mila dată săracilor, te curăţă de pă­cate, Iţi câştigă îndurare şi viaţă vecinică“.*) Mulţumirea sufletească a dăruito­­rilor şi împărţitorilor darurilor şi la­crimile săracilor miluiţi anii trecuţi, ne îndeamnă să apelăm şi de data aceasta la inimele generoase, să binevoiască a dărui baut, vestminte şi alimente, ce să se împartă în ajunul Naşterii Domnu­lui lntre săracii (invăţăcel-meseriaşi, şcolari, bărbaţi şi femei, scăpătaţi) cum şi între o samă dintre ostaşii noştri. Ne găsim în preajma zilelor, în cari săracul ca şi bogatul caută să-şi Încălzească sufletul şi corpul. Cei pe cari Dumnezeu, povăţuito­­rul a toate, v’a binecuvântat din bel­şugul său, daţi putinţă şi celor lipsiţi, ca cel puţin in zilele de bucurie sie Naşterii Mântuitorului nostru să prea­mărească pe Creatorul şi făptuirile sale. împărţirea darurilor se va face, cu cuvenita solemnitate, sub binevoito­rul protectorat al stimabilelor doamne Minerva Dr. Brote, Ana Dr. Mo­ga şi E­­lisaveta Bugarsky. Darurile benevole să se trimită la adresa »Reuniunii socialilor români din Sibiiu«. Lacrimile vărsate de săracii noş­tri servească drept cea mai Înaltă răs­plată pentru toţi aceia, cari ne fac po­sibilă Împlinirea acestei datorinţe bine plăcute şi oamenilor şi lui Dumnezeu. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 1915. Comitetul »Reuniunii socialilor ro­mâni din Sibiiu«. Vie. lordăşianu prezidsmt. Ştefan Duca notar. ŞTIRI. —■ 14 Decemvrie n. 1915. La masa studenţilor »V. Oniţiuc au contribuit: D-l Nicolae Garoiu, ad­vocat, intru pomenirea soţiei sale Maria, a părinţilor săi Ion şi Nedelea Garoiu 80 K., d-l loan Vătăşan dir. şcol. în penziune, in locul părăstaşului de 7 ani lu amintirea iubitei sale soţii Iudita 20 K. Primească m.’rlnlmoşii donatori sincere mulţumite. Direcţiunea mesei studenţilor. —x— Jertfa profesorilor dela şcolile medii. »Tanăr-egyessu­leti Közle.iy« in numărul său din urmă, publică o sta­tistică asupra profesorilor dela şcolile medii intraţi sub arme. Profesori gim­­naziali sunt cu totul 724. Dintre aceş­tia au fost decoraţi 56; au murit moarte de erou 63; au fost răniţi 69; prizonieri 60; bolnavi 59. De la­­şcolile reale au intrat sub drapel 183; au fost decoraţi 16; au murit moarte de erou 14; ră­*) I.a­ripţia icoanei Maicii Domnului, I ce atârnă deasupra lădiţii cu cruc­rii sâraci-I lor din localul Reuniunii socialilor. uiţi 27, prizonieri 17, bolnavi 11. Din­tre profesorii de gimnastică Îndeplinesc serviciu de arme 86 profesori dala licee şi 18 dela şcoli reale. Intre profesorii gimnaziali chemaţi sub arme aflăm şi pe următorii Ro­mâni :­­ Dr. Alexandru Bogdan (Braşov) Ioan Buşitia (Beiuş), Aurel Ciortea (Bra­­şov), Danii Jdren (Érsekújvár), Mihail Drugaiia (Caransebeş), Zaharie German (Lőcse), Olimpiu Gh­ţu (Năsăud), Sime­on Gocanu (Budapesta), Isac Linţia (Za­laegerszeg), Silviu Mărcuş (Czegled), f Vasile Micula (Braşov), Victor Motocna (Năsăud), Sabin Murăşan (Sabadka), Vasile Negut (Braşov), Lazar Nichi (Pan­eleva), f Dionisiu Nistor (Braşov), Teo­dor Opre (Kisszeben) Silviu Poşlar pre­ot castrens (Oraviţa) Ciprian Rus (Nyi­­tra) Traian Suciu (Brad) şi Nicolae Stoia (Chichinda mare. TIPOGRAFIA A. MURESIANU: BRANISCE & COMP.BRASOV. —x— In amintirea iubiţilor răposaţi­­Următorii membri ai familiei Comaniciu cu scop de a eterniza memoria mult re­gretatului George Co­maniei, fost notar pent­­ru Veneţia inf. au binevoit a dărui şi anume: Emilian Cioran, paroh (Reşinari) şi soţia­­sa E­vira, 3 cor.; Ghiţă Pop, notar (Părău), soţia sa Mărioara şi fiica lor Hortenzia, 3 cor.; Mihail Ganea, paroh (Veneţia inf.) şi soţia sa Valeria, 2 cor; Virgil Pop, paroh (Cristian) şi soţia sa Eugenia, 2 cor.; vad Elsaveta Comanici, 2 cor.; Aurel Câlniceanu, as. cons. (Arad) şi Aurica, 2 cor.; Ioniţă Tulbure şi Valen­tina, 2 cor.; Octavian Comanici, teolog, 2 cor. şi Mateiu Mateiu, dir. (Veneţia), 2 cor. sau în total 20 cor.; din care 10 cor. la fondul Dr. D. P. Barcianu, pentru ajutorarea calfelor fără de lucru, ear 10 cor. la­­Legatul Silvia Dr. Barcianu, peotru ajutorarea copiilor săraci din Răşinari, aplicaţi la meserii. Pentru prinos, exprimă sincera mulţumire, in numele Reuniunii meseriaşilor sibieni, prezidentul Victor Tordâşianu. —x— Un şlep cu 90 vagoane de porumb înecat in Dunăre. Din Brăila se anunţă câ’n cursul nopţii, şlepul »Fitia« lu care se aflau depozitate 90 vagoane porumb a fost lovit de nişte gheţuri desprinse din baltă şi Împins până in faţa pescă­riilor. Acolo gheţurile lovindu-i puternic din cauza curentului, şlepul s’a Înecat. Personalul de serviciu a fost sirat Pagubele trec de 400.000 lei, iar şlepul a fost asigurat numai pentru 60.000 lei. Cantitatea de 90 vagoane de porumb aparţinea băuse! »Marmorouch et Blank«, care şi plătise cu o zi Înainte la vamă, taxa de export de 45.000 Lei, căci şlepul trebuia să părăsească portul Brăila pentru a porni spre Vienn. —x — Wason — candidat la preşidenţie Din Washington se anunţă : Comisiunea partidului naţional democrat a ho­tărât, să ţină în 14 Iunie 1916 la St. Louis un con­sent naţional în care să aleagă un candidat la prezidenţia Statelor­ Unite. Comisiunea a hotărât in unimunitate să-l candideze de nou pe actualul preşedinte Wilson. —x — Lipsa de hârtie a România. De câteva săptămâni se simte mare lipsă de hârtie in România. Din lipsa de hârtie unele ziare apar numai pe două pagini. — x— Suspendarea unui ziar rus la Ismail. Ziarul cotidian »Pri-Dumaistki Crai« din Ismail, a fost suspendat. Acest ziar apare de nouă ani In Basarabia. Proprietarul ziarului, Dovicincof, este de origină bulgară. Suspendarea ziarului se zice că s’a făcut din cauza original proprie­tarului. —x— Maeterlinck despre morţii răs­­boiului. Ziua morţilor care în Franţa se serbează cu veneraţie şi In zile de pace, ăst an, cei mai de seamă scrii­tori consacră admirabile aduceri aminte morţilor răsboiului. Afară de Anatole France, Maurice Maeterlinck scrie cu profundă frumuseţe despre aceşti eroi în coloanele unului de la­­ Nov­­a lui »Excelsior« din Paris. Ceea ce scrie este adresat memoriei soldaţilor tuturor naţiunilor. Scriitorul plin de ură la în­ceputul răsboiului, impresionat astăzi de grozăvia măcelului, printre altele scrie următoarele: »Cei cari au căzut pentru patria lor, n’ar trebui consideraţi de morţi. Un alt nume de cinste ar trebui să le dăm, fiindcă nu poartă nici o comu­nitate cu cei ce-şi sfârşesc vieaţa în tihnă, cere mai de multe ori o vieaţă goală, neroditoare. Moartea e întot­deauna grozavă, la care singura ex­cepţie o dă moartea de pe câmpul de răsboi. Întotdeauna este urmată de disperare şi inerţie, in braţele gloriei insă moartea-i mai sublimă decât naş­terea şi în urma ei se naşte o altă vieaţă durabilă. Nici o altă viaţă nu poate da naştere unei trăinicii, decât aceia care Intr’o clipă este aruncată de-o viaţă tânără cu dreptul zilelor şi a anilor unei vieţi. Nu este altă jertfă asemuitoare aceleia adusă de ei. Dela noi depinde să retncepem Arul vieţii lor rupt aşa de grabă. Orice credinţă profesăm, oricare e Dumnezeul la care ne închinăm, e feert, că viaţa unită e cu moartea şi morţii şi vie­ţuitorii nu reprezintă decât diferitele clipe ale existenţelor. Morţii noştri nu sunt Îngropaţi sub glie ci în inimile noastre; ei trăiesc în noi, în felul cum noi murim cu ei. Ne­­sunt mai apro­piaţi decât dacă i-am ţinea îmbră­ţişaţi, sunt împreună cu noi vi ori şi rare clipă. Să ne îngrijim să nu vadă decât fapte şi să n’audă decât cuvinte vrednice de memoria lor.« —x— Harte noul. In institutul de carto­grafie G. Freytag & Berndt din Viena au apărut alte două harte noul: a Per­­siei şi Afganistanului cu preţul de 50 bani, şi harta Dardanelelor cu preţul de 70 bani. —x— Omnia-Kino. Programul pentru Luni In 13 şi Marţi 14 Decemvrie n. »Dominul vărgat« dramă detectivă emoţionantă in 4 acte, In rolul princi­pal : Stuart Webbe. »Duşmanul automo­bilului« E o comedie drăguţă la 1 act. »Mireasa din Pesta« comedie de râs. »Wachau« fotografie după natură, înştiinţare­. Miercuri şi Joi In 15 şi 16 Dec. n. la 6 şi 9,9 oare seara re­­prezentaţi mai de Kinemasked­ sub con­ducerea directorului Sándor Iozsef. la rolul principal: Dr. Erdélyi Gáza. Bilete se pot lua Luni Marţi, Marcuri şi Joi dela 3 până la 5 oare. —x— Reprezentanţa orăşănească va ţi­nea Miercuri la 115 Dec. n. o şedinţă ordinară la orele 3 p. m. In sala de şe­dinţe din »Casa sfatului«. Publicaţiune. Dela Magistratul oră­şenesc primim spre publicare următoa­rele : Carnetele dela fundaţiunea prin­cipelui Schwarzenberg-GrUQ sunt a se împărţi ca premii în sume de câte 20 de coroane la astfel de feciori, foşti militari în armata cea. şi reg., sau la honvezimea reg. ungureană—Începând dela strajameşter la jos până la cel mai de jos soldat, — cari aparţin uneia din comunele, cari se ţineau odinioară de cercul Braşovului. Provocăm deci pe toate persoanele militare aparţinătoare cercului Braşov, cari aspirează de a , împărtăşite din numita fundaţiune, să-şi prezentele până la 15 Decemvrie a. c. petiţiunile bine instruite la subscrisul oficiu. Petiţiuni Intrate mai târziu vor fi respinse. —x— Bibliografie. A apărut: Şcoala noastră şi războiul de: Dr Ion Mateiu. Sibiiu. Tiparul tipografiei arhidiecezane. 1915. Proprietar. Tip. A. Mureşianu: Branisce A Comp Redactor responsabil: Ioan Laces Ore de conversaţie de limba Franceză predă o profesoară dexteră, atât celor ce ştiu franţuzeşte cât şi în­cepătorilor. Informaţii se pot lua de la Ad­ministraţia Gazetei. 2-s Ore private de Algebra, Matematică superioară şi Mehanică, predă un profesor cu studii academice. Limba de propunere germană. Informaţii se pot lua de la Ad­ministraţia gazetei. 2_a 4 OOOOOOOOOOOOOOO Avis. PAIANJEN care gâceştă și spune toate. Strada Vamei 36. Hypnotic de minune- Repre­zentanţii toată ziua- • 1­ 5­­ ooooooooooooooo

Next