Gazeta Transilvaniei, aprilie 1916 (Anul 79, nr. 72-92)

1916-04-01 / nr. 72

tir. 72—1816. 377 klg fân; 2. partes negripatS, dar I gunoitâ 833 klgr.; 3. partes grăpatS,­­ dar negunoită 770 klg., iar 4 partea gripată fi gunoiată 1503 klg. Prin gripare se urmăreşte sco­pul de a Îndepărta muşchii, de a scor­moni (deschide,) pământul aşa, la cei 3 factori dătători de viaţă pentru plan­te: aerul, umezeala şi căldura, să poa­tă strâbate nelîmpiedecaţi. O grapă de livezi bună e plug şl In aceleş timp şi grapă, fie oarece tare iarba hoticită scoate din păm&nt rădăcinile putrezite şi prin aceasta Înrâureşte asupra Incol­orii (lămuririi) rădăcinilor sănătoase, stârpeşte o mulţime de insecte strică­­cioase, r­i­pişte muşunoaiele de furnici, şi de şoboli, prin urmare iarba se poa­te tăia până la pimănt. Despre acest folos s­au convină cei cari cosesc cu maşinile. Cum astăzi neajunsurile sunt mul­te, nu putem recomanda din destul e­­conomilor noştri, ca parte singuratici, parte tetovărăşindu-se, să se prevadă cu grape de livezi. Nel bucuros ie mij­­iocim procurarea de astfel de grape bune şi folositoare. Potrivit ar fi ca acest lucru preo­­ţimea noastră să-l aducă la cunoştinţa poporaţiunii. Sibiu, 7 Aprilie 1916. Comitetul central al «Reuniunii româ­ne de agricultură din comitatul Riblia.» Pant. Lucuţa Victor Tordâsianu president secretar. ŞTIRI. — 13 Aprilie n. 1916 Mauzoleul Bardului dela Mir­­ceşti. Academia română publică con­curs pentru construirea unui mausoleu pe mormântul lui Alecsandri. Iată con­­diţiunile acestui concurs: 1 Mausoleul va­­ făcut In stilul bisericilor lui Ştefan cel Mare; 2. Planurile şi devizele vor fi în­tocmite astfel ca valoarea lucrării să nu treacă peste suma de 30.000 (trei­zeci mii lei), iar Id deviz să nu intre costul picturilor interioare; 3. Aceste planuri şi devize să fie prezentate Academiei până la 20 M&lu 1916; 1. Se va acorda un premiu de 1­000 (una mie lei) autorului planuri­lor şi devizelor cari vor fi aprobate de Academie. — x— Schimb de răniţi Intre Italia şl Austro-Ungaria. Din Lugano se comu­nică: Intre delegaţii italieni şi elve­ţieni — aceşti din urmă ca mandatari ai Austro Ungariei — s’a ajuns la un acord In ce priveşte estradarea re’i­­pro­m a soldaţilor-prisonieri greu ră­­niţi. Cu schimbul acestor prisonieri se va ir cepe in luna Ma*. — x —■ Un tablou reuşit al f directorului V. Oniţiu. Atelierul fotografic Greiner din Strada Prundului, atelier traptat după toate referinţele n­ocirne, a « se­­cut»t z­lele aceste d­pă o fotografie­­arbicei a regretatului director Virgil Oniţiu tot­ pe cale fotografică o foto­grafie în mărimea de 53 cm fur­g­me şi 42 cm. lăţime, care a reuşit excedeat, ridându-ne in mod practic ch­pul re­gretatului director. Fotografia, cere va fi expusă în vitrina atelierului Greiner, e eetautată In coloare brună (sepia) şi serveşte atelierului Greiner spre deo­sebită cinste. — x— Generalul Crăni­ceanu s’a retras dela­­Universul«. In fruntea număru­lui de eri al ziarului «Universu» a a­­părut un comunicat, în care se face cu­noscut că generalul G. C. Crăiniceenu a repășit din postul de director al zia­rului. In urma unui acord obvenit între proprietara * Un­versului*, d-na Caza­cii­an şi d-nii avocaţi Virgil Dărăssu şi Stelian Popescu toate profes de in­tentate în contra ziarului de aceşti doi avocaţi s’au sistat primind aceştia în­credinţarea de-i da de-acum înainte directiva ziarului «Universul». Ziarul »Ziua« este informat că nouii direc­tori sunt partizanii d-lui Take Ionescu. Necrolog. Subscrişii cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţă că neuitatul soţ, tată, fiu şi rudenie Dr Emilia Pop advocat in etate de 40 de ani, şi al 10-lea an al feric­­ei căsă­torii in 25 Martie a. c. d­a. după un morb Îndelungat a adormit In Domnul, Rămăşiţele pământeşti al scumpului defunct se vor depune spre odihnă eternă la 27. 1. c.a. ia­r oare in cimita­rul gr. cath. român din Crashs. Odih­nească un pacel In veci amintirea lui I Crasns, 25 Martie 1916. Văd. Dr Elena Pap născ. Hendea ca soţie. Eu­­geniu ca fiu. Văd. Emilia Nagy m. Pap ca mamă. Stefan’a Pop mar. Szabo Văd. Eleonora Pap mar. Vicamin ca su­, rom­ şi fam. Văd. Sofia Hendea mar.. Hendea ca soacră Eduard Szebo. Văd. Hendea Georgoasa r. Paulina Kuibus loan Hendea şi soţia Terezia Derssdan Nicolae Hendea şi soţia Iuliana Muri­­şian ca cumnaţi, cumnate şi fani. —x— Verdun un norman de ruine Ziarele elveţiene Înregistrează ştirea, că oraşul Verdun e In ajun să fie prefă­cut ca de-antregul în cenuşe. Trei părţi din patru ale oraşului sunt com­plect distruse. —x— Un măcelar pedepsit. Judecătorul poliţia! Dr. Hiemesch a pedepsit pe măcelarul Alexandru Radar din strada Porţ­i cu 5 zile arest, cere se poate schimba in pedeapsă de bani de 160 lcr. şi la o amandă de 200 coroane, fiindcă a voit să vândă soţiei unui con­silier de tribunal din loc carne de porc numai sub condiţia, ca să cumpere deo­dată şi aceiaş cantitate de carne de vite). Condamnatul a apelat sentinţa, de asemenea şi procurorul, care a cerut înăsprirea pedepsei. —x— Apollo-Bio­ Program pentru Vi­neri şi Sâmbătă. —Ce mi-a dat pust­ile, filmul exploratorului Africei Robert Schumann, mare atracţie în 3 acte. — «Răscunarea surorei*, dramă în 3 acte Actualităţi de pe câmpul de luptă aus­­tro-ungar; E curzie în munţii Mont­serrat (Vederi colorate); Dragostea unui Don Juan (Um­orescu) ; Inelul fermecat (Farză 1 act.) —x— --X — Preţurile maximale pentru po­rumb fasole, mazăre (recolta 1916) au fost urcate printr’o nouă ordi­na­ţiune a guvernului In felul următor: Suta de kgr. porumb (dante de cai) în lunete August-Saptemvrie 1916: cor. 2250, Octomvrie cor. 23.30, Noiemvrie cor. 24.10, Decemvrie cor. 24 90 Ia­nuarie 1917: cor. 25.70, Feb­uarie cor. 26.50, Martie cor. 27.30, Aprilie 2810, Maiu 1917, coroane 28.90. Porumbul special (C neant­in, Florentin, sl­urb rotund), va costa In lunile de mai sus, pe rând: cor. 24.75, 25 55, 26,35, 27 20, 28.05, 28.90, 29.75, 30 60, 31.44. Pentru fasole, recolta 1916, suta de kgr. • de 56 cor.; mazăre 66. —x— Tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor cini din incidentul trecerii la cele eterne a scumpei şi neuitatei soţii şi mame, Ana Patiţia­n. Raţiu au împărtăşit adânca noastră durere, esprimându-ne condolanţe în persoană şi în scris,­­primească pa această cale espresiunea adânc simţitelor noastre mulţămiri. Neconsolata familie. FrapriafeM’ % Tip, A. <8arasUnu : Sraaiscs A Rataste? responsabil i loan Lassa „ALBIN A”, institut de credit si economii in Sibiiu. iliUJ­ gBS-uti.................■■iun uimi..... —————— ——................in­­ACTIVH Contul Bilanţului PASIVE Cassa tn numărar . 341.708-38 Capital societar , . 6.000.000­— Monete, bon In Giro fonduri de rezervă * 1.761,589-95 și la Cassa de păs-Fondul de pensiuni . 917,511 — trare poștală etc. . 203,025-20 Fond. Parteniu Cosma 51,675 — Cambii de bancă . 11.060,843*24 Dep. spre fructificare 25.605,85810 Credite cambiale cu Scrisuri fonciare cu 5 % acoperire hipotecară 8 603,924 42 19.664,767­ 66 în fl. în circulație . 396.000­— Imprum. hîp. în seri-Scrisuri fonciare cu 5% euri fonciare . . . 11.355.170 24 în cor. in circulație 8.088.000­— Im­pr. hip. în numărar 353 466-67 11.708,636*91 Scrisuri fonc ca 4V2#/o Credite de cont­ curent 6.991,461*26 în circulație ... 2 272,000 — 10.756,000 — Oblig cu cuvenți (ță-Scrisuri fonc. esite la rănești) .... 1.413,945-46 sorți în circulație . 230,090.— Avan. pe efecte pub. 36,857 50 Diverse conturi cred. 630,246*91 Casele inst. la Centrală Dividendă neridicată . 7.888*— și Filiale, real dela Interese anticipate pro Brașov și div. realit. 1916....................... 154,322*30 de vânz....................... 1.289,793 65 Interese transitoare de Efecte publice . . . 3.688,516­ 40 scris. fond­are . . 143,651*25 Acțiuni dela div. bâ.ici 315,050 — Profit net .... 471,11472 Efecte fond. de garan­ție al scris. fond. . 528,662­— Efecte fond. de pena. al funcț. institutului 339,500*— Interese transitoare de • • • • • 60.102 60 * loclusiv Fondat de gr­V­obiliar : amortizat . randie el Serisurilor fenciare L­ebitori ..................... 3.962*19 de K 660.000­­lui. transitoare rest. 144.66802 46.729.957­ 23 46.729.957 23 DEBIT. Contul Profit și perdere. CREDIT. Interese : Interese: pentru depozite spre delà cambii de bancă 908,641*18 fructificare .... 1 256,334-38 delà credite camb. cu pentru scris, fonciare 498,939 10 acoperire hipotecară 581,930-78 pentru impr. luate pe delà împrumut bip. . 647,638 74 efecte........................... 26,76001 1 782,033-49 delà credite de cont­ Spese : curent...................... 297,854­ 63 Salare ........................... 225,975 106 delà efecte publice. . 193,851 42 Bani de cvartit. . . 35,75416 delà credite personale 111,93199 Impr., reg., porto, div. 45,521 56 delà avans pe efecte. 1.777 73 2.743,626 37 Maree de prezență. . 3,858*— 311,108 78 Proviziuni................................................ 20,813 57 ntribuțiane: Chirii........................................................... 26,850.— directă........................... 104,450*68 Profit la monele..................................... 3,049-76 10 % dt la int. dedepoz. 125,652 03 230,082-71 Profit net..................... ...................... 471,114-72 Sibiiu, la 31 Decemvrie 1915. Iosif Lissai m. p director executiv. I- Vstrasan­u I. p., contabil. DIRECT lUMEAI Dr. E- R- Roşea m. p. St- Stroia m. p. Dr. Iancu Meţian m p. Dr- Bologa m p. loan I- Lupodatu m-Dr- Comşa m. p. Subsemnatul comitet am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şi în consonanţă cu registrele institutului. S­ibiuu, 5 Martie 1916. i ✓ COM­ITETUL DE NUPRlVEGHIAHEi 2.794.339.70 2.794.339*70 M- Voileanu m p. Dr- loan Lupaș m. p. E Verzariu m. p. lom Hentes m. p. Mateiu C- Ji^a m- P-« revizor expert al „Solidarități ". Kv.-l-, ..} ■ -r ■ • . ,-v -Y*..­. K Si-,.. /•„ W4F tip Frideric Altoi de vite soiu ame­rican neti d și cu ridăcin­i diferite so­iuri, garantât­d­e­entr­u veritabilitatea lor, fur­nizează la asortimen­tul cel mai bogat cu­noscuta şi încrezuta firmă „Kiskükü­lo­­menti elso szo­­locitvânytelep“ Proprietar : Caspari Mediaş. (Msdgyes) corn. Tâmiva-mare (tf. Kük-m-) Cereţi preţ curent ilustrat! Ae­st pre­­curent cuprinde toate scri­sorile ds recunoşt'nţâ scrit'» din dife­rit© regiuni ale ţării, în consecinţă în nainte de a face roman la ori care pro­­prietar de vie poate cere informaţii verbale sau in scris deja persoane cu­noscute relativ la încrederea de care se bucură numita p­oiniera. " "1 ...............­­ Culegător - tipograf versat şi în lucrări de ac­­cidentă află imediată apli­care în condiţii favora­bile la Tipografia A. Mureşianu Bradisce & Comp. Braşov, strada Prundului Nr- 15-Nr. Mag. 260/43916. Peşte sie lac sărat (mijloc ca alimentaţiune ief­tină) se capătă In hala cumpenî dela Stat. Brassó 8 Martie 1916. Magistratul orăşănesc. 6-8 !------------------------------------------------| A apărut : „Cartea Soldatului­ partea II”. Cu următorul cuprins : După patimi înviere. — Rn­­ţ­ăciuni şi cântări sfinte — Morţii noştri. Luptâtori pentu lumină îşi erau pe câmpul de luptă. — Din vi­tejiile neamului. — Poezi, marşuri ostăşeşti, doine şi str­­âturi. — Muita­t de toa­te.— Calendar pentru răsboîn. — Cu ilustraţiuni actuale. — Cel mai potrivit dar de St. Paşti pentru vitejii noştri s­oldaţi aflători pe câmpul de luptă sau prin spitale. Preţul 4 , fileri plus 5 fileri porto. Comande primest : Tipografii A- Mureşianu Branisce et Comp. Scumpirea traiului In România Din Bucureşti se anunţă: Lipsa de ali­mente pe de o parte şi pe de alta scumpirea excesivă a articolelor de prima necesitate, continuă tocă să fie îngrijitoare. In mai mu­te oraşe din ţară au avut loc dese manifestaţiuni In acest sens şi pe fiecare zi incidente Intre public şi negustori se produc cât mai multe. Astfel, la Brăila, lipsa peşte­lui a produs In populaţia oraşului o vie surescitare pe ziua de Vineri. Mii de oameni, după ce au aşteptat ceasuri întregi la bluroul pescăriilor statului din port ca să li să vândă peşte şi când au aflat că peştele e în cantitate neîndestulătoare, au devastat bluroul pescăriei. Împărţind peştele fără cântar şi fără bani, incidenţa de asemenea natură s’au petrecut in mai multe alte oraşe din ţară. Lipsa alimentelor, re­­simţilndu-se şi pe la sate provoacă vii agitaţii printre săteni. —x— Incendii in pădurile Braşovului. In urma secetei din ultima săp­tămână s’au iscat Duminecă din cauza negligenţei escursioniştilor mai multe focuri In pădurile din apropierea Bra­şovului, cari au produs oarecari pagube, cu deosebire In pădurea de brazi tineri Intre Crucea Muşicolului şi stânca Goriţa, unde focul a nimicit brazii pe o estindere de Vi de jugher catastral. Focul a fost aloi localizat de un grup de cercetaşi sub conducerea organelor silvice. Un alt foc s’a iscat în Stejeriş, care a fost stins Insă imediat de trecători. Tot Duminecă seara pela orele 6 s’a declarat un foc In pădurea din apro­pierea tunelului din Timiş, care a mistu­it o cantitate mai mare de crengi uscate de brad precum şi vreo 100 butuci de brazi ai firmei. Fraţii Milch. Pe la orele 9 seara focul a fost stins de lucrătorii firmei amintite, ajutaţi de un detaşament de pioneri. —x— O A 5& B T A THAKSi LVAKtll. P­agi n» 3

Next