Gazeta Transilvaniei, mai 1916 (Anul 79, nr. 93-115)

1916-05-01 / nr. 93

Pagina S­ prie dragostea sa peste toate ort­­­felm­ele române, fără deosebire con-­­ fesională. Şi dacă în urmărirea proble­mei sale, adecă în susţinerea Or­felinatului, Uniunea nu-şi face iluzii, dovedeşte că acţiunea începută are să fie dusă cu energie la capăt. Proiectul prezentat în Comitetul „Uniunei* de luminata lui preşe­dintă d-na M. B. Baiulescu, ne cla­rifică, pe ce baze largi e zidit în­treg planul de acţiune al femeilor. El nu apelează la sume mari, la capitaluri, cura s’au vărsat pentru cele 2 orfelinate, ci cere obolul tuturora; cere contribuai anuale neînsemnate de 2 cor. 40 fii. Cu contribuirile anuale, se proiectează o frumoasă organizaţie a celor mulţi pentru un scop aşa de înalt. Să înroleze adecă pe toţi, avuţi şi săraci, tineri şi bătrâni, sex bărbă­tesc şi femeesc, la susţinerea Or­felinatului de fetiţe. Ambiţiunea domnişoarelor şi doamnelor din di­ferite centre şi periferii — căci prin ele are să se ridice casa orfeline­lor — va accelera realizarea Orfelin­­atului care se va deschide încă din toamna viitoare. Desigur, că acţiunea de azi a femeilor române nu va fi mai pu­ţin fructiferă ca cea din 1848—9, când s’a pus baza în mic a Orfeli­natului de fetiţe ce’l avem azi în Braşov. Din contră ea trebue să întreacă în extensiune şi rezultat pe cea deatunci, cu cât întrece cataclismul de azi prin înfricoşa­tele lui jertfe, turburarea dela 48. Ca un mânuitor al condeiului nu pot decât saluta cu bucurie pă­şirea energică a damelor noastre pentru opera creştinească şi româ­nească ce au început-o deja. Ca ruine trebue să se bucure toată su­flarea înşirându-se între promova­­torii acestei cauze sfinte... Bănci româneşti cari v-aţi do­vedit marinimoase la toate chestiile mari, slujitori ai altarului şi şcoa­­lei, cari sunteţi făuritorii destinului nostru şi toţi câţi vreţi şi puteţi ajuta, ară­taţi-vă şi faţă de acţiunea damelor române în aureola, care vă împodobeşte. cs. Operaţiunile militare germane. Buletinul oficial pe ziua de 12 Mai. Pe câmpul de operaţiuni dela vest. Spre sud-est dela fortul Ho­­henzollern, la Hulluch, batalioane din Pfalz au luat cu asalt mai multe linii ale poziţiunei engleze. Pănă acum au fost făcuţi pris­o­­nieri 127 soldaţi nerăniţi, şi mai multe mitraliere au fost capturate. Afară de aceasta duşmanul a în­durat pierderi sângeroase însem­nate, cu deosebire într-un contra­atac nesucces. In Ar­goni a eşuat un contra-atac­­ al Francezilor îndreptat cu arun­cătoare de flăcări la La Pille Morte. In regiunea râului Mesas a fost de am­bele părţi o activitate vie de artilerie. Abstrăgând o încercare mai slabă de atac a Francezilor în pădurea Thiaumont, nu a avut Ioc nici o întreprindere mai însemnată de in­fanterie. La est și sud-est. o escadră germană de avioane a aruncat numeroase bombe asupra gării de la Horodsieja, pe linia Kraschin-* -Minsk. Câmpul de operaţiuni din Balcani. Mu s-au petrecut evenimente mai importante. Mişcări de trupe ruseşti la Tarnopol. »Indépendance Roumaine« anunţă din Bucureşti, mişcări de trupe ruseşti în sectorul de la Tarnoponord­­ostu’ Galiţiei, unde a sosit generalul francez Pau fiind aşteptat şi Jarul, Italia şi Helveţia. Ziarul » Temps" e informat, că graniţa între Italia şi Helveţia a fost de ambele părţi întărită. Pe acest motiv »Temps« afeată Helveţi­a. Un apel venit la timp. Cătră on. femei ale oraşului nostru. Din partea magistratului oraşului am primit zilele trecute spre publicare următorul apel : Aliatul nostru, imperiul german încă dela începutul marelui răsboiu şi-a dat samă de însemnătatea cea mare a acţiunilor militare. D®la începutul răsboiului s’au ivit inştiinţe, cari n-aveau ait scop, decât de a îndruma toate păturile sociale să ducă o viaţă şi economie casnică p­e de cruţare. Femeile au luat asup­or să înfluenţeze pretutindeni prin evi­tarea lor asupra societăţil­e infe­rioare, ţinând prelegeri despre tamnă, cursuri instructive şi apeluri şi admo­niţiuni prin jurnale, numai ca să iapo­­rnască progresul şi în această direcţie. Multe jurnale germane şi-au deschis coloanele spre a da instrucţie în pur­tarea culmnii simple, spre a arăta cum trebu® păstrate mijloacele de trai in timpul de iarnă şi cum se pot înlocui bucatele unele cu altele, căutând astfel a întări puterea de rezistenţă a popo­rului german în decursul răsboiului ce i s’a impus cu sila. Şi regimul nostru a emis un nu- I măr însemnat de ordinaţiune, prin cari ne-a arătat însemnătatea unor aseme­nea tendinţe. Scumpete r­esistente, care de sigur va spori şi mai mult i Se pot pune pie­­deci în cale şi în modul aci arătat, adecă simplificând cât mai mult modul de trai în flecare economie casnică, întrebuinţând apoi mijloace de trai simple In flecare economie şi amânând trebuinţele, cari nu-s neînconjurat da lipsă, pe vremuri mal bune şi trăind In flecara căsnicie cu economie şi mare cruţare. ■ Pentru lumea femeească se des­chide pe acest teren o serie de posibi­lităţi spre a-şi validita nobilul senti­ment de binefacere în decursul acestui răsboiu, care probabil va ţinea încă mult timp şi în decursul căruia de­si­gur nici scumpetea nu va da îndărăt, din contră va spori şi mai mult. Magistratul se adresează deci că­tră toate fem®i le oraşului nostru, cari până acum 4 s’au ocupat mai mult cu căutatu celor răniţi şi a celor bolnavi precum şi cu opere de binefacere în genere, aducând pe acesta terene jertfe mari şi cheltuind bani mulţi jertfind timp şi osteneală ca să dea mână de ajutor şi pe terenul de Îndrumare aju­tând şi premergând şi cu exemple bune Magistratul va promova la rândul său toate aceste tendinţe şi a rugat şi redacţiunile jurnalelor noastre pa­triotice, să pună scrisul lor în serviciul acestei opera mari. Magistratul foloseşte totdeodată ocaziunea de a se ocupa de o chestie istorită din seriositatea timpului în care trăim; chestia, care va da de cu­getat tuturor femeilor, cărora le zace la inimă binele public, e chestia modei şi a luxului. Vedem că lipsa, grija şi supărarea a străbătut în multe d­e casele oraşu­lui nostru, vedem ca cei mai sănătoşi oameni că’şi lasă meseria şi pleacă la răsboiu să-şi jertfească sănătatea şi viaţa, îşi părăsesc chemarea şi meseria nulfiii ca să satisfacă datoriei cătră patr­o­n şi cu to­­te acestea observăm de aita parte, că aici prin casaje noa­stre se încuiba nişte mode streine, cari nu înseamnă altceva, decât o risipă, curs iar nu însemnează alta decât a face lux, care numai cu timpul present nu se potriveşte de feliu. Ar fi de dorit, ea însăşi femeile să ia poziţie comra abuzurilor ce se las pe acest ter­en, căutând să micşo­rez® diferenţa ce există între sărac şi bogat, între cei ce prin speciile şi-au umplut pungile şi între cei avizaţi la puţinul lor, respective între cei ce şi-au perdut în decursul răsboi­ului şi puţinul ce-l mai aveau; da, ar fi de dorit ca fe­miile să stăruiască cu fapta şi cu cu­vântul de a promova economia şi cru­ţarea. Braşov, în 26 Aprilie 1916. Magistratul orăş­­esc. Nr 93 —1916. B AZ S T A T E A K 8 I V L A NI i 1. Buletinul, oficial pe ziua di 12 Mai. In nordul monarhiei Activitatea războinică potenţată continua pe frontul nostru din Volhynia. Alt­cum nu s-au pe­trecut evenimente mai importante. La graniţele italiene. Luptele de artilerie continuă cu violenţă variată. Două atacuri duşmane la Mizli­erii au fost respinse. Câmpul de operaţii din Balcani. Situaţia e liniştită, neschimbată. General de divizie Hatti, loc­ţiitorul felului stat major. Grecia şi ententa. Corespon­dentul biroului Wolff comunică din A­­tena, că camera elină se va deschide în 15­­. c. La ordinea zilei e bugetul statului. Acelaşi corespondent anunţă că Francezii au ocupat fortul grecesc Dovo Tepo îa nord de Demie Hissar, cu tot protestul trupelor greceşti. "MB fără a consulta, la toată pagina măcar de 3—4­ ori Dicţionarul lui Şiineanu. (Ştiu, că acest Dicţionar e cam burgl­­eric, dar în lipsa complectă a altuia, e destul de necesar şi azi!) * * * Pentru noi Ardelenii, Gane va ră­mânea, multă vreme, unul dintre cei mai simpatizaţi autori. Intelectualii vor păstra, într’un colţ tăinuit al sufletului, pagini luminoase din nuvelele lui, şi chiar ţăranii, cari au mântuit abia cla­sele primare, vor şti să povestească cu plăcere de »Petrea Dascălul, » Astro­nomul şi doftorul*, »Dac’a vrea Dum­nezeu*, cari nu vor lipsi niciodată din cărţile de lectură. Vrednicia lui i’a ridicat în staluri Înalte, până la fotoliul ministerial şi aceia de m­mbru al Academiei Ro­mâne. Toate aceste dignităţi n’au schim­bat sufletul lui de visător. Nu fotoliile aceste, pentru cari se desfăşoară o luptă pe moarte—pe via­ţă, 11 ademeneau, ci recunoştinţa sin­ceră şi caldă a neamului, de care i s’a dat să aibă parte, odată. Nicăiri, In scrisul lul, nu s-a o­prit cu atâta căldură asupra unui mo­ment, ca la «0 serbare şcolară» (a­­mintire). Intr’o zi de Decemvrie a anului 1904, Nicu Gane s-a pomenit cu o crisoare a învăţătorul­ui­ dirigent V. Costachescu, de la şcoala primară mixtă de pe moşia Pleşeştii Gane, judeţul Suceava, prim care era anunţat, că în virtutea unui decret regal, zisa şcoală va purta, în viitor, numele de­ Şcoala primară Nicolai Gane. Reproducem câteva pasagii, din impresiile autorului care a participat la această serbare şcolară. «Va să zică, *) munca dreaptă a omului tot nu rămâne pierdută; vine o vreme, când şi fără reclamă şi clo­poţei îţi iese dreptatea la lumină şi Iţi găseşti răsplata acolo, de unde nu te aştepţi.» Sosind în satul Pieşeşti-Gane , «pe frontispiciul şcoaiei să putea ve­dea de departe, tabla de metal cu in­scripţia: Şcoala primarâ-mixti Nicolai Gane, un ura straşnic de mai multe­­ori repetat, făcu să clocotească văile Somuzului. Sute de ţărani, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, sute de femei şi fete cu artiţa tradiţională pe piepturi, înşiraţi toţi pe ambele laturi ale şose­lei, ne-au întâmpinat cu acest formida­bil strigăt de bucurie.» Din cuvântarea, ce a ţinut-o N. Gane ,poporului, reţinem pasajul final: » Aşadar, vă stâtuesc oameni buni, să iubiţi şcoala, unde se capătă lu­na­­na, să iubiţi biserica, unde se ca­pătă credinţa mântuitoare; să trimi­teţi copiii voştri la şcoală, fără silă şi cu bună inimă, căci e spre binele lor; să mergeţi şi voi la biserică, cât mai 6) Niau Gane, Spiţe, Bucureşti 1909., peg. 36 şi urm. mulţi şi cât mai des, în toate Dumi­necile şi sărbătorile, de altfel cu c­are bucurie ara constatat din cele spuse de d. Primar cum v’aţi deprins a ocoli locurile de petreceri, unde omul îşi pierda averea, sănătatea şi cinstea şi unde din om se face neom. »Vă rog să credeţi, fraţi săteni, că vă dau aceste sfaturi din toată cu­răţenia Inimii mea, din toată căldura dragostei ce am pentru voi, căci şi eu sânt născut în acest judeţ, aici am deschis pentru întâiaară ochii mei la lumina zilei, pe aceste frumoase şi în­verzite dealuri rar-am preumblat cele întâi priviri copilăreşti, şi cina ştie dacă soarta nu-mi va reserva mângâ­iere», ca tot aicua să­ afi fie şi mor­­mântul «. »Fiţi Încredinţaţi, că dul­ea mân­gâiere, ce aţi vărsat în sufletul meu în aceasta neuitată zi­, neuitată va fi de mire câte zile voiu avea da frâu­, şi îmi va fi cea mai de căpetenia ră­splată pentru brazda, ca voiu fi tras şi eu, alături da aiţii mai vrednici decât mine, în ogorul de cultură intelectuală al ţârii!* Cuvintele aceste, rostite de re­gretatul autor — cu un deceniu şi ceva Înainte de moarte — pot fi spuse lumii oricând, din înălţimea neprihănită a £smi­onu lui! Al. Ciura. tt * * Subscrieţi la al 4 lea împrumut de răsboi. Din Făgăraş. Adunarea reuniune! femeilor române. — 2 Maiu 1916 d. Ni se scrie . Impresionat de rezultatul adunărei generale ordinare a »reuniunei femeilor române gr. or. din Făgăraş si jur* care s’a ţinut Duminecă la 30 Aprilie a. e. n. în sala festivă a şcoalei elementara confesionale gr. or. româna de aici, s­ub presidiul distinsei doamne presidente Maria Dr. Şerban, fac următorul scurt raport ca unul dintre cei mai ve­­hi bărbaţi de consiliu ai acestei corpo­­raţiuni. Scopul reuniunii acesteia, înfiinţată acum 40 de ani, a culminat în anul acesta ajutându-se şcoala noastră con­fesională din Făgăraş în anul de ges­tiune 1915 cu nu mai puţin de 2500 cor. — fiind ajunsă această şcoală a se susţine din al său, fără ajutoriul sta­tului — aşa că coşniţa harnicelor al­bine, a câtorva femei cari au adunat bănişor de bănişor de decenii, acum a fost deşertată foarte disproporţionat, rămânând roiul slabut intru desvoltare dar întru nădejde ca în anii 1916, 1917 şi 1918 să-şi pună la jos mierea de­şertată. De la începutul resbalului, în anii 1914, 1915 şi 1916 reuniunea aceasta de fem­ei, o mânişoară da femei cu tra­gere de inimă, a făcut mult, foarte «nuit pentru afi­narea soldăţimei, amă­­râtă fără deosebire da neam şi con­fesiunii, de prin spitalele din Făgăraş. Şi această reuniune îşi îndepli­neşte punctual şi ilatorlaţeie de membră a Reuniune* centrale femeieşti din Bra­şov de sub înţeleapta conducere a ze­loase* şi nau’­ preţuitei presidente Ma­ria B■ Baiulescu care ca un isvor limpede şi binefăcător dirigeais tot ce e bun şi nobil întru culminarea scopului pen­tru care toate reuniunile de femei ro­mâna din Ungaria lucrează. Reuniunea femeilor gr. or. ro­mâne din Făgăraş şi jur în adunarea aceasta generală s’a constituit pentru un period nou de trei sui, alegându-şi de president, tot pe înţeleapta prosie eternă de până acum Prea Ou. D-na Maria Dr. Şerban, care, suna convins, că şti® că poartă frâne!» conducere­ cu bun succes ale acestei reuniuni şi în jurul acestei presidente s’a ales şi comitetul de membre şi bărbaţii de consiliu, toate şi toţi demni de chi­marea lor, încheia scurtul raport dorind din toată inima ca activitatea acestei reu­niuni de femei române, oara acum s’a estins şi pentru infrumseţarea bisericei noastre din Făgăraş şi jur, să progre­seze tot spre lauda şi mulţumirea tu­turor. Şi pacea — »pace tuturor* cu­vintele Domnului nostru Isus Christos, adresate sfinţilor apostoli — să fie de bună şi adevărată credinţă şi celor rari analog apostolului Toma — nu cred până ce nu pun degetul în semnul cu­ielor. Nicolau Aron paroh ori. Nici nu credem că strict luat ar mai fi trebuinţă a mai îndemna în­deosebi poporul la subscripţie în faţa marilor avantagii ce i­ se oferesc, ci trebue numai lămurit, ca să înţeleagă despre C3 este vorba. Tocmai «ie aceea nu na-ar plăcea dacă circularele din chestie s’ar rezo­li­­ie oficiil­e paroh’ale în modul obicinuit birocratic, prifindu­­li-se câte un număr şi eşezându*se spre pacin'că odihnă la dosar, ci să fie un Îndemn viu pentru cei ce ie-au primit ca să lămuească pe cel de sub condu­cerea lor asupra maturei acestui împru­mut şi a legăturei intime la care se află cu însuşi răsboiul, pentru care se sacrifică­­astăzi tot ce avem mai bun: împrumutul da răsboiu. Reţinem din primarticolul ziarului „D­r­a­­p­elu­l“ (Nr. 44 din 11 Mai) din Lugoj ur­mătoarele : Toţi Arhiereii noştri au dat cir­culare calde îndemnând credincioşii să semneze la împrumutul de răsboi şi sperăm că aceste circulare îşi vor avea răsunetul dorit. Doar este firesc şi lo­gic să fie aşa. Dacă ne trimitem astăzi toţi bărbaţii capabili de arme in foc, este datorinţa noastră şi a ne îngriji, ca aceşti copii, fraţi şi părinţi ai noş­­t­i să fie înzestraţi cu toate cele de trebuinţă. Iar scopul împrumutului de răsboi nici nu este altul decât tocmai de a­ ne înzestra pe toţi cei înrolaţi cu toata cele trebuitoare. C­eace sa cere prin emisiu­nea acestui împrumut de răsboi nici nu este o jertfă, ci este o datorin­ă elementară, care rezultă aşa zicând de la sine din însuşi faptul, că toţi cei capabili de arme îşi fac astăzi datoria sub steaguri. Ar fi doar absurd a pre­supune despre vragun popor, că îşi tri­mite cu dragă inimă fiii sub arme, dar nu se îngrijeşte de ei ca să aibă ce le trebueşte. Dar nu este jertfă nici sub rapor­tul strict financiar, pen­tru că între con­diţiile de astăzi nici gândi nu se poate o alocare mai rentabilă de bani, decât aceste obligaţiuni de răsboi, pe cari Ie garantează însuşi statul, cari sunt li­bere de dare şi dau un venit neobici­­nuit de mare. Condiţiile sunt îndeobşte cuno­cute­ şi se pot afla în toate deta­­i­­iile cu toate avantajule de piaţă de la­­ fiecare loc de subscripţie, dela fiecare­­ bancă. Pentru orfelinatul românesc din Sibiiu. Publicăm lista numelor bravilor contribuent la Colecta II, în­ focarul Orfelinatului românesc din Sib­iu făcută prin Cu­r. domn. Petru C. Debu preot militar (hi­­tată in nr. 88 al ziarului nostru.­­ Cu ocaziunea serviciilor bisericeşti ţinute soldaţilor rom. gr. o­ din Mars­­chbataliosnele Nr. XIX, ale Regimen­telor Nr. 51, 62 şi 63, de la urmă­torii: Câte 5 cor.: Gavr Tarţia, Corneni, I. Nica, Miluan. Câte 4 cor.: Ir. Sâmpetrean, Hi­­dalm­aş. Câte 3 cor.: G. Herman, Rogoz, serg. P. Gligu, P. Man Nic. Libotiu. Câte 4 cor.: P. Brici, Beclean, Toma Moldovan, BeclaaR Agriş, Ilie Pop, Osoiu, T. Becsan Cilla, V. II Ciuvanca mare, N. Pieş Rogojel, Tr. Vădan Gyovztîvâsâ’hely, V. Giurcan Bonţida, Gh Tandea, Mihai Martin, I. Rus, Nie. Moise, P. Potou, V. Birişan, Epia Csoks, Trailă Negrea, Zsida Mar­­ton, înv. Al. Bodocan Borşa. Câte 1 col.: G. T­­if, T. Kfirtils, Al. Cârpaci, I. Vlas, Vas, Pop, Pas cu Trif, Gav. Lupşor Galaţi, I. Tifu Borgo­eup , Dan. N*pu Mijiocinl, I. Pop Bon­uc, Gr. Tabreca Timiş­u, V. Popovici Bu* duşu, Mitru Genţu Carăţele, N. Pop Borgo-Pruad, I­van Os­to­vi­ci Bis.—Albă, I. Gh­orgian, Cuşuma, Teodor Gurgui Giocotis, Marcu Coîar Baranga Bolman, I. Adam Turda, 1. Toderici Mănăşturul de su**, Gr. Pop Nicula, D. Nantira Lupş», Frosin C’.rcostîn Curtuiuş, I. Briş Curtuiuş, Cosmna Borcean Borgo­­joseai,­­ Berendea Tineşti, Slut. Tipo Carteje Vas Vifelean Borgu sus, Gr. Cot. Borgo sup., 1. Ciurdărean Cic­o­mez5, Cst. Ban,bin Georg­işti, V. şi I. Buda din Ungureni, D. Po­hat alui Pre­­cup Mogoş P. Platou Dlinciorli mari, Gr. Cozma Rohis, Halostă Borgo Spruod, Şt. Chira Clo­otiş, I. Ioniş Gostiia, 1. Haracâş Poiana porcului, Kr. Boga Li­botiu, P. Rof Potrungeni, G. Gruia B­­.—Albă, I. Puşcaş Fizeş i-ampatru, Şt. Rus şi Iile Rota? din Clinciorii mari, I. Păltinean Diug, T. Mizgan Diug, V. Buda Ungureni, V. Perne? Ciunsaros, I. Bodina Almas Bălan, P. Nechita Pe­ter­iţea, N. Pop Trâznea, Gr. Cândea Vilma mică, Pavel Sumfelean Galaţi. Câte 60 fii: P. Bogdan Cuzdrî­osi?. Câte 40 fii.: î. Rus D victorii muni Gr. Varga Veanda. Câte 20 fii : Trif Paştru Guricuţa sup. Total 115 cor. 60­­. II. In loc de lumini la Sfta înviere mai mulţi bolnavi au contribuit­ suma de 14 cor. III. De la mai multe discuri purtate după serviciul Sftei Liturghii In Postul mare și la Sărbătorile învierii urmă­toarele sume: Discul I. (La batal XIX, al Rg. 31 și 64)...................................... 8429. Discul II. (la batal. XIX al Rgt. 51, 62, 63)........................ 7 cor. 23. Discul III.(în bis. Spitalului) 19 cor. Suma totală: 240 cor. 12 f. Casspu! de luptă rus­esc. 1 Mai 1916. Petru G Debu. preot. — 14 Mai n. 1916. Pentru împrumutul de răsboiu. Din Sălișta ni se scrie: La institutul nostru *Casca de păstrare* s-au signat până în 10 Maiu n. pentru al 4-iea împrumut de răsboiu 271500 coroane. O cauză condamnabilă a scum­pitei. Poliţia din K5­0 fătând perchisi­­ţia alimentelor a bilat la un măcelar in pivniţele şi în casele învecinate 10000 chilograme de şuncă, slănină şi carne ascunse. Mărfurile erau în parte

Next