Gazeta Transilvaniei, mai 1916 (Anul 79, nr. 93-115)
1916-05-01 / nr. 93
Pagina S prie dragostea sa peste toate ortfelmele române, fără deosebire con- fesională. Şi dacă în urmărirea problemei sale, adecă în susţinerea Orfelinatului, Uniunea nu-şi face iluzii, dovedeşte că acţiunea începută are să fie dusă cu energie la capăt. Proiectul prezentat în Comitetul „Uniunei* de luminata lui preşedintă d-na M. B. Baiulescu, ne clarifică, pe ce baze largi e zidit întreg planul de acţiune al femeilor. El nu apelează la sume mari, la capitaluri, cura s’au vărsat pentru cele 2 orfelinate, ci cere obolul tuturora; cere contribuai anuale neînsemnate de 2 cor. 40 fii. Cu contribuirile anuale, se proiectează o frumoasă organizaţie a celor mulţi pentru un scop aşa de înalt. Să înroleze adecă pe toţi, avuţi şi săraci, tineri şi bătrâni, sex bărbătesc şi femeesc, la susţinerea Orfelinatului de fetiţe. Ambiţiunea domnişoarelor şi doamnelor din diferite centre şi periferii — căci prin ele are să se ridice casa orfelinelor — va accelera realizarea Orfelinatului care se va deschide încă din toamna viitoare. Desigur, că acţiunea de azi a femeilor române nu va fi mai puţin fructiferă ca cea din 1848—9, când s’a pus baza în mic a Orfelinatului de fetiţe ce’l avem azi în Braşov. Din contră ea trebue să întreacă în extensiune şi rezultat pe cea deatunci, cu cât întrece cataclismul de azi prin înfricoşatele lui jertfe, turburarea dela 48. Ca un mânuitor al condeiului nu pot decât saluta cu bucurie păşirea energică a damelor noastre pentru opera creştinească şi românească ce au început-o deja. Ca ruine trebue să se bucure toată suflarea înşirându-se între promovatorii acestei cauze sfinte... Bănci româneşti cari v-aţi dovedit marinimoase la toate chestiile mari, slujitori ai altarului şi şcoalei, cari sunteţi făuritorii destinului nostru şi toţi câţi vreţi şi puteţi ajuta, arătaţi-vă şi faţă de acţiunea damelor române în aureola, care vă împodobeşte. cs. Operaţiunile militare germane. Buletinul oficial pe ziua de 12 Mai. Pe câmpul de operaţiuni dela vest. Spre sud-est dela fortul Hohenzollern, la Hulluch, batalioane din Pfalz au luat cu asalt mai multe linii ale poziţiunei engleze. Pănă acum au fost făcuţi prisonieri 127 soldaţi nerăniţi, şi mai multe mitraliere au fost capturate. Afară de aceasta duşmanul a îndurat pierderi sângeroase însemnate, cu deosebire într-un contraatac nesucces. In Argoni a eşuat un contra-atac al Francezilor îndreptat cu aruncătoare de flăcări la La Pille Morte. In regiunea râului Mesas a fost de ambele părţi o activitate vie de artilerie. Abstrăgând o încercare mai slabă de atac a Francezilor în pădurea Thiaumont, nu a avut Ioc nici o întreprindere mai însemnată de infanterie. La est și sud-est. o escadră germană de avioane a aruncat numeroase bombe asupra gării de la Horodsieja, pe linia Kraschin-* -Minsk. Câmpul de operaţiuni din Balcani. Mu s-au petrecut evenimente mai importante. Mişcări de trupe ruseşti la Tarnopol. »Indépendance Roumaine« anunţă din Bucureşti, mişcări de trupe ruseşti în sectorul de la Tarnoponordostu’ Galiţiei, unde a sosit generalul francez Pau fiind aşteptat şi Jarul, Italia şi Helveţia. Ziarul » Temps" e informat, că graniţa între Italia şi Helveţia a fost de ambele părţi întărită. Pe acest motiv »Temps« afeată Helveţia. Un apel venit la timp. Cătră on. femei ale oraşului nostru. Din partea magistratului oraşului am primit zilele trecute spre publicare următorul apel : Aliatul nostru, imperiul german încă dela începutul marelui răsboiu şi-a dat samă de însemnătatea cea mare a acţiunilor militare. D®la începutul răsboiului s’au ivit inştiinţe, cari n-aveau ait scop, decât de a îndruma toate păturile sociale să ducă o viaţă şi economie casnică pe de cruţare. Femeile au luat asupor să înfluenţeze pretutindeni prin evitarea lor asupra societăţile inferioare, ţinând prelegeri despre tamnă, cursuri instructive şi apeluri şi admoniţiuni prin jurnale, numai ca să iapornască progresul şi în această direcţie. Multe jurnale germane şi-au deschis coloanele spre a da instrucţie în purtarea culmnii simple, spre a arăta cum trebu® păstrate mijloacele de trai in timpul de iarnă şi cum se pot înlocui bucatele unele cu altele, căutând astfel a întări puterea de rezistenţă a poporului german în decursul răsboiului ce i s’a impus cu sila. Şi regimul nostru a emis un nu- I măr însemnat de ordinaţiune, prin cari ne-a arătat însemnătatea unor asemenea tendinţe. Scumpete resistente, care de sigur va spori şi mai mult i Se pot pune piedeci în cale şi în modul aci arătat, adecă simplificând cât mai mult modul de trai în flecare economie casnică, întrebuinţând apoi mijloace de trai simple In flecare economie şi amânând trebuinţele, cari nu-s neînconjurat da lipsă, pe vremuri mal bune şi trăind In flecara căsnicie cu economie şi mare cruţare. ■ Pentru lumea femeească se deschide pe acest teren o serie de posibilităţi spre a-şi validita nobilul sentiment de binefacere în decursul acestui răsboiu, care probabil va ţinea încă mult timp şi în decursul căruia desigur nici scumpetea nu va da îndărăt, din contră va spori şi mai mult. Magistratul se adresează deci cătră toate fem®i le oraşului nostru, cari până acum 4 s’au ocupat mai mult cu căutatu celor răniţi şi a celor bolnavi precum şi cu opere de binefacere în genere, aducând pe acesta terene jertfe mari şi cheltuind bani mulţi jertfind timp şi osteneală ca să dea mână de ajutor şi pe terenul de Îndrumare ajutând şi premergând şi cu exemple bune Magistratul va promova la rândul său toate aceste tendinţe şi a rugat şi redacţiunile jurnalelor noastre patriotice, să pună scrisul lor în serviciul acestei opera mari. Magistratul foloseşte totdeodată ocaziunea de a se ocupa de o chestie istorită din seriositatea timpului în care trăim; chestia, care va da de cugetat tuturor femeilor, cărora le zace la inimă binele public, e chestia modei şi a luxului. Vedem că lipsa, grija şi supărarea a străbătut în multe de casele oraşului nostru, vedem ca cei mai sănătoşi oameni că’şi lasă meseria şi pleacă la răsboiu să-şi jertfească sănătatea şi viaţa, îşi părăsesc chemarea şi meseria nulfiii ca să satisfacă datoriei cătră patron şi cu tote acestea observăm de aita parte, că aici prin casaje noastre se încuiba nişte mode streine, cari nu înseamnă altceva, decât o risipă, curs iar nu însemnează alta decât a face lux, care numai cu timpul present nu se potriveşte de feliu. Ar fi de dorit, ea însăşi femeile să ia poziţie comra abuzurilor ce se las pe acest teren, căutând să micşorez® diferenţa ce există între sărac şi bogat, între cei ce prin speciile şi-au umplut pungile şi între cei avizaţi la puţinul lor, respective între cei ce şi-au perdut în decursul răsboiului şi puţinul ce-l mai aveau; da, ar fi de dorit ca femiile să stăruiască cu fapta şi cu cuvântul de a promova economia şi cruţarea. Braşov, în 26 Aprilie 1916. Magistratul orăşesc. Nr 93 —1916. B AZ S T A T E A K 8 I V L A NI i 1. Buletinul, oficial pe ziua di 12 Mai. In nordul monarhiei Activitatea războinică potenţată continua pe frontul nostru din Volhynia. Altcum nu s-au petrecut evenimente mai importante. La graniţele italiene. Luptele de artilerie continuă cu violenţă variată. Două atacuri duşmane la Mizlierii au fost respinse. Câmpul de operaţii din Balcani. Situaţia e liniştită, neschimbată. General de divizie Hatti, locţiitorul felului stat major. Grecia şi ententa. Corespondentul biroului Wolff comunică din Atena, că camera elină se va deschide în 15. c. La ordinea zilei e bugetul statului. Acelaşi corespondent anunţă că Francezii au ocupat fortul grecesc Dovo Tepo îa nord de Demie Hissar, cu tot protestul trupelor greceşti. "MB fără a consulta, la toată pagina măcar de 3—4 ori Dicţionarul lui Şiineanu. (Ştiu, că acest Dicţionar e cam burgleric, dar în lipsa complectă a altuia, e destul de necesar şi azi!) * * * Pentru noi Ardelenii, Gane va rămânea, multă vreme, unul dintre cei mai simpatizaţi autori. Intelectualii vor păstra, într’un colţ tăinuit al sufletului, pagini luminoase din nuvelele lui, şi chiar ţăranii, cari au mântuit abia clasele primare, vor şti să povestească cu plăcere de »Petrea Dascălul, » Astronomul şi doftorul*, »Dac’a vrea Dumnezeu*, cari nu vor lipsi niciodată din cărţile de lectură. Vrednicia lui i’a ridicat în staluri Înalte, până la fotoliul ministerial şi aceia de mmbru al Academiei Române. Toate aceste dignităţi n’au schimbat sufletul lui de visător. Nu fotoliile aceste, pentru cari se desfăşoară o luptă pe moarte—pe viaţă, 11 ademeneau, ci recunoştinţa sinceră şi caldă a neamului, de care i s’a dat să aibă parte, odată. Nicăiri, In scrisul lul, nu s-a oprit cu atâta căldură asupra unui moment, ca la «0 serbare şcolară» (amintire). Intr’o zi de Decemvrie a anului 1904, Nicu Gane s-a pomenit cu o crisoare a învăţătorului dirigent V. Costachescu, de la şcoala primară mixtă de pe moşia Pleşeştii Gane, judeţul Suceava, prim care era anunţat, că în virtutea unui decret regal, zisa şcoală va purta, în viitor, numele de Şcoala primară Nicolai Gane. Reproducem câteva pasagii, din impresiile autorului care a participat la această serbare şcolară. «Va să zică, *) munca dreaptă a omului tot nu rămâne pierdută; vine o vreme, când şi fără reclamă şi clopoţei îţi iese dreptatea la lumină şi Iţi găseşti răsplata acolo, de unde nu te aştepţi.» Sosind în satul Pieşeşti-Gane , «pe frontispiciul şcoaiei să putea vedea de departe, tabla de metal cu inscripţia: Şcoala primarâ-mixti Nicolai Gane, un ura straşnic de mai multeori repetat, făcu să clocotească văile Somuzului. Sute de ţărani, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, sute de femei şi fete cu artiţa tradiţională pe piepturi, înşiraţi toţi pe ambele laturi ale şoselei, ne-au întâmpinat cu acest formidabil strigăt de bucurie.» Din cuvântarea, ce a ţinut-o N. Gane ,poporului, reţinem pasajul final: » Aşadar, vă stâtuesc oameni buni, să iubiţi şcoala, unde se capătă lunana, să iubiţi biserica, unde se capătă credinţa mântuitoare; să trimiteţi copiii voştri la şcoală, fără silă şi cu bună inimă, căci e spre binele lor; să mergeţi şi voi la biserică, cât mai 6) Niau Gane, Spiţe, Bucureşti 1909., peg. 36 şi urm. mulţi şi cât mai des, în toate Duminecile şi sărbătorile, de altfel cu care bucurie ara constatat din cele spuse de d. Primar cum v’aţi deprins a ocoli locurile de petreceri, unde omul îşi pierda averea, sănătatea şi cinstea şi unde din om se face neom. »Vă rog să credeţi, fraţi săteni, că vă dau aceste sfaturi din toată curăţenia Inimii mea, din toată căldura dragostei ce am pentru voi, căci şi eu sânt născut în acest judeţ, aici am deschis pentru întâiaară ochii mei la lumina zilei, pe aceste frumoase şi înverzite dealuri rar-am preumblat cele întâi priviri copilăreşti, şi cina ştie dacă soarta nu-mi va reserva mângâiere», ca tot aicua să afi fie şi mormântul «. »Fiţi Încredinţaţi, că dulea mângâiere, ce aţi vărsat în sufletul meu în aceasta neuitată zi, neuitată va fi de mire câte zile voiu avea da frâu, şi îmi va fi cea mai de căpetenia răsplată pentru brazda, ca voiu fi tras şi eu, alături da aiţii mai vrednici decât mine, în ogorul de cultură intelectuală al ţârii!* Cuvintele aceste, rostite de regretatul autor — cu un deceniu şi ceva Înainte de moarte — pot fi spuse lumii oricând, din înălţimea neprihănită a £smionu lui! Al. Ciura. tt * * Subscrieţi la al 4 lea împrumut de răsboi. Din Făgăraş. Adunarea reuniune! femeilor române. — 2 Maiu 1916 d. Ni se scrie . Impresionat de rezultatul adunărei generale ordinare a »reuniunei femeilor române gr. or. din Făgăraş si jur* care s’a ţinut Duminecă la 30 Aprilie a. e. n. în sala festivă a şcoalei elementara confesionale gr. or. româna de aici, sub presidiul distinsei doamne presidente Maria Dr. Şerban, fac următorul scurt raport ca unul dintre cei mai vehi bărbaţi de consiliu ai acestei corporaţiuni. Scopul reuniunii acesteia, înfiinţată acum 40 de ani, a culminat în anul acesta ajutându-se şcoala noastră confesională din Făgăraş în anul de gestiune 1915 cu nu mai puţin de 2500 cor. — fiind ajunsă această şcoală a se susţine din al său, fără ajutoriul statului — aşa că coşniţa harnicelor albine, a câtorva femei cari au adunat bănişor de bănişor de decenii, acum a fost deşertată foarte disproporţionat, rămânând roiul slabut intru desvoltare dar întru nădejde ca în anii 1916, 1917 şi 1918 să-şi pună la jos mierea deşertată. De la începutul resbalului, în anii 1914, 1915 şi 1916 reuniunea aceasta de femei, o mânişoară da femei cu tragere de inimă, a făcut mult, foarte «nuit pentru afinarea soldăţimei, amărâtă fără deosebire da neam şi confesiunii, de prin spitalele din Făgăraş. Şi această reuniune îşi îndeplineşte punctual şi ilatorlaţeie de membră a Reuniune* centrale femeieşti din Braşov de sub înţeleapta conducere a zeloase* şi nau’ preţuitei presidente Maria B■ Baiulescu care ca un isvor limpede şi binefăcător dirigeais tot ce e bun şi nobil întru culminarea scopului pentru care toate reuniunile de femei româna din Ungaria lucrează. Reuniunea femeilor gr. or. române din Făgăraş şi jur în adunarea aceasta generală s’a constituit pentru un period nou de trei sui, alegându-şi de president, tot pe înţeleapta prosie eternă de până acum Prea Ou. D-na Maria Dr. Şerban, care, suna convins, că şti® că poartă frâne!» conducere cu bun succes ale acestei reuniuni şi în jurul acestei presidente s’a ales şi comitetul de membre şi bărbaţii de consiliu, toate şi toţi demni de chimarea lor, încheia scurtul raport dorind din toată inima ca activitatea acestei reuniuni de femei române, oara acum s’a estins şi pentru infrumseţarea bisericei noastre din Făgăraş şi jur, să progreseze tot spre lauda şi mulţumirea tuturor. Şi pacea — »pace tuturor* cuvintele Domnului nostru Isus Christos, adresate sfinţilor apostoli — să fie de bună şi adevărată credinţă şi celor rari analog apostolului Toma — nu cred până ce nu pun degetul în semnul cuielor. Nicolau Aron paroh ori. Nici nu credem că strict luat ar mai fi trebuinţă a mai îndemna îndeosebi poporul la subscripţie în faţa marilor avantagii ce i se oferesc, ci trebue numai lămurit, ca să înţeleagă despre C3 este vorba. Tocmai «ie aceea nu na-ar plăcea dacă circularele din chestie s’ar rezoliie oficiile paroh’ale în modul obicinuit birocratic, prifinduli-se câte un număr şi eşezându*se spre pacin'că odihnă la dosar, ci să fie un Îndemn viu pentru cei ce ie-au primit ca să lămuească pe cel de sub conducerea lor asupra maturei acestui împrumut şi a legăturei intime la care se află cu însuşi răsboiul, pentru care se sacrificăastăzi tot ce avem mai bun: împrumutul da răsboiu. Reţinem din primarticolul ziarului „Drapelul“ (Nr. 44 din 11 Mai) din Lugoj următoarele : Toţi Arhiereii noştri au dat circulare calde îndemnând credincioşii să semneze la împrumutul de răsboi şi sperăm că aceste circulare îşi vor avea răsunetul dorit. Doar este firesc şi logic să fie aşa. Dacă ne trimitem astăzi toţi bărbaţii capabili de arme in foc, este datorinţa noastră şi a ne îngriji, ca aceşti copii, fraţi şi părinţi ai noşti să fie înzestraţi cu toate cele de trebuinţă. Iar scopul împrumutului de răsboi nici nu este altul decât tocmai de a ne înzestra pe toţi cei înrolaţi cu toata cele trebuitoare. Ceace sa cere prin emisiunea acestui împrumut de răsboi nici nu este o jertfă, ci este o datorină elementară, care rezultă aşa zicând de la sine din însuşi faptul, că toţi cei capabili de arme îşi fac astăzi datoria sub steaguri. Ar fi doar absurd a presupune despre vragun popor, că îşi trimite cu dragă inimă fiii sub arme, dar nu se îngrijeşte de ei ca să aibă ce le trebueşte. Dar nu este jertfă nici sub raportul strict financiar, pentru că între condiţiile de astăzi nici gândi nu se poate o alocare mai rentabilă de bani, decât aceste obligaţiuni de răsboi, pe cari Ie garantează însuşi statul, cari sunt libere de dare şi dau un venit neobicinuit de mare. Condiţiile sunt îndeobşte cunocute şi se pot afla în toate detaiiile cu toate avantajule de piaţă de la fiecare loc de subscripţie, dela fiecare bancă. Pentru orfelinatul românesc din Sibiiu. Publicăm lista numelor bravilor contribuent la Colecta II, în focarul Orfelinatului românesc din Sibiu făcută prin Cur. domn. Petru C. Debu preot militar (hitată in nr. 88 al ziarului nostru. Cu ocaziunea serviciilor bisericeşti ţinute soldaţilor rom. gr. o din Marschbataliosnele Nr. XIX, ale Regimentelor Nr. 51, 62 şi 63, de la următorii: Câte 5 cor.: Gavr Tarţia, Corneni, I. Nica, Miluan. Câte 4 cor.: Ir. Sâmpetrean, Hidalmaş. Câte 3 cor.: G. Herman, Rogoz, serg. P. Gligu, P. Man Nic. Libotiu. Câte 4 cor.: P. Brici, Beclean, Toma Moldovan, BeclaaR Agriş, Ilie Pop, Osoiu, T. Becsan Cilla, V. II Ciuvanca mare, N. Pieş Rogojel, Tr. Vădan Gyovztîvâsâ’hely, V. Giurcan Bonţida, Gh Tandea, Mihai Martin, I. Rus, Nie. Moise, P. Potou, V. Birişan, Epia Csoks, Trailă Negrea, Zsida Marton, înv. Al. Bodocan Borşa. Câte 1 col.: G. Tif, T. Kfirtils, Al. Cârpaci, I. Vlas, Vas, Pop, Pas cu Trif, Gav. Lupşor Galaţi, I. Tifu Borgoeup , Dan. N*pu Mijiocinl, I. Pop Bonuc, Gr. Tabreca Timişu, V. Popovici Bu* duşu, Mitru Genţu Carăţele, N. Pop Borgo-Pruad, Ivan Ostovici Bis.—Albă, I. Ghorgian, Cuşuma, Teodor Gurgui Giocotis, Marcu Coîar Baranga Bolman, I. Adam Turda, 1. Toderici Mănăşturul de su**, Gr. Pop Nicula, D. Nantira Lupş», Frosin C’.rcostîn Curtuiuş, I. Briş Curtuiuş, Cosmna Borcean Borgojoseai, Berendea Tineşti, Slut. Tipo Carteje Vas Vifelean Borgu sus, Gr. Cot. Borgo sup., 1. Ciurdărean Cicomez5, Cst. Ban,bin Georgişti, V. şi I. Buda din Ungureni, D. Pohat alui Precup Mogoş P. Platou Dlinciorli mari, Gr. Cozma Rohis, Halostă Borgo Spruod, Şt. Chira Clootiş, I. Ioniş Gostiia, 1. Haracâş Poiana porcului, Kr. Boga Libotiu, P. Rof Potrungeni, G. Gruia B.—Albă, I. Puşcaş Fizeş i-ampatru, Şt. Rus şi Iile Rota? din Clinciorii mari, I. Păltinean Diug, T. Mizgan Diug, V. Buda Ungureni, V. Perne? Ciunsaros, I. Bodina Almas Bălan, P. Nechita Peteriţea, N. Pop Trâznea, Gr. Cândea Vilma mică, Pavel Sumfelean Galaţi. Câte 60 fii: P. Bogdan Cuzdrîosi?. Câte 40 fii.: î. Rus D victorii muni Gr. Varga Veanda. Câte 20 fii : Trif Paştru Guricuţa sup. Total 115 cor. 60. II. In loc de lumini la Sfta înviere mai mulţi bolnavi au contribuit suma de 14 cor. III. De la mai multe discuri purtate după serviciul Sftei Liturghii In Postul mare și la Sărbătorile învierii următoarele sume: Discul I. (La batal XIX, al Rg. 31 și 64)...................................... 8429. Discul II. (la batal. XIX al Rgt. 51, 62, 63)........................ 7 cor. 23. Discul III.(în bis. Spitalului) 19 cor. Suma totală: 240 cor. 12 f. Casspu! de luptă rusesc. 1 Mai 1916. Petru G Debu. preot. — 14 Mai n. 1916. Pentru împrumutul de răsboiu. Din Sălișta ni se scrie: La institutul nostru *Casca de păstrare* s-au signat până în 10 Maiu n. pentru al 4-iea împrumut de răsboiu 271500 coroane. O cauză condamnabilă a scumpitei. Poliţia din K50 fătând perchisiţia alimentelor a bilat la un măcelar in pivniţele şi în casele învecinate 10000 chilograme de şuncă, slănină şi carne ascunse. Mărfurile erau în parte