Gazeta Transilvaniei, iulie 1916 (Anul 79, nr. 139-164)
1916-07-01 / nr. 139
Pagina 2 pregătirea ce se dă în şcoalele primare din România şi au obţinut la terminarea cursului primar cel puţin media 7,50. Candidatele cu clase secundare, să prezinte certificatele de clase secundare având media cel puţin 6,50. Nu se admit dispense de nici un fel. A doua soră nu poate fi admisă în Institut, decât numai după trecerea a cel puţin trei ani de la absolvirea celei dintâiu. Părinţii elevelor primite în Institut nu pot să-şi iea fiicele în familie decât pe cele din clasele I şi III în vacanţa mare, iar pe cele din clasele II şi IV în vacanţa Paştilor. Direcţiunea îşi rezervă totuşi dreptul de a hotări cami din eleve se pot bucură de vacanţe în familie. Părinţii aspirantelor ori reprezentanţii legali ai acestora au să trimită la Academia Română — până la 20 August 1916 — cererile de înscriere însoţite de: actul de naştere ; „getul de vaccină; un act liberat de autoritatea comunală respectivă, în care, pe lângă naţionalitate, se vor mai arăta: profesiunea părinţilor, starea lor materială, impozitele ce plătesc şi numărul copiilor cu vârsta lor ; în caz de vor fi funcţionari sau pensionari, şi cuantumul salariului sau pensiunii ; atestatul şcolar despre terminarea claselor primare şi alte certificate de studii. Actul de sub litera c trebue să cuprindă toate datele cerute; în caz contrariu, el se va înapoia cu celelalte acte şi nu se va mai face înscrierea. Comisiunea Fundaţiunii Orteteleşanu, examinând actele şi luând informaţiunile ce va crede de cuviinţă, va dispune ca concurentele, cari îndeplinesc condiţiunile mai sus precizate, să fie supuse la un examen de primire, prin care se va constată gradul de pregătire în ceea ce priveşte cetirea şi scrierea, analiza etimologică şi cea sintactică, cele patru operaţiuni, geografia şi istoria ţerilor române. Concurentele cari nu sunt din România se admit fără examen de primire, în virtutea atestatelor obţinute în şcoalele similare din patria lor, şi au să trimită la Academia Română, tot până la 20 August stil vechiu, cererile însoţite de actele enumerate mai sus, de un atestat medical şi de o fotografie a lor. Actele în limbi străine vor fi însoţite şi de traducerea lor în româneşte. Lipsa fotografiei atrage după sine neînscrierea între candidate şi înapoierea celorlalte acte. Academia îşi rezervă însă dreptul de a face admiterea definitivă a copilelor din afară de Regat numai după ce ele vor fi examinate de medicul Institutului. Examenele se vor începe în localul Academiei, Luni la 12 Septemvrie 1916, la ora 8 dimineaţa. Cu începere de la 25 August, părinţii pot ridica actele de naştere, de vaccină şi de studii, cu cari au înscris copilele. Cheltuelle noastre de răsboiu. In decursul desbaterei, care a avut foceri în camera ungară în jurul dării pe câştigul de răsboiu, ministrul de finanţe Teleszky a comunicat c cheltuelile răsboiului au fost în cele 23 luni ale răsboiului lunar de 450—470 milioane, iar astăzi se urcă la 560— 600 milioane coroane, uicaţi pe pernele de lână stogoşe ale spitalului boem şi austriac şi care după cea dintâi zi cu soare, caută şi aşteaptă lectura românească. Har Domnului avem şi noi astăzi, în toate centrele românismului, sute şi sute de intelectuali, care vor să muncească pentru progresul nostru cultural. Adevărat, că sprijinul publicului este încă platonic faţă cu inovaţiile culturale. O revistă literară nu şi-a putut asigura decât 700 de abonaţi; cotidianele noastre nu întrec, toate la un loc, tiragiul unui singur ziar din Capitala ungară; scriitorul român din Transilvania nu-şi plimbă armăsarii pe ţermurii Someşului, şi „lectura românescâ* nu este încă primita cu stima şi admiraţia cuvenită. I Vina este mai totdeauna a organisaţiei. Publicul este în toată lumea unul şi acelaş: sunt ficţii lozincele despre progresul unui neam în ale culturii şi despre regresul altui neam în acelaş. Publicul este pretutindeni acelaş: entusiast, naiv, romanţios şi nespus de iubitor, pe care îl poţi învreţui foarte uşor, dar care se înstreină dacă nu-l convingi de utilitatea acţiunei pe care o sprijineşte. Sânt convins că dacă s-ar face o propagandă serioasă pentru presă şi lectura românească, în curând, revistele noastre literare, cotidianele noastre, lectura noastră, n-ar mai fi supuse atâtor mizerii şi atâtor dejosiri. „Lectura românească" trebue să fie astăzi o deviză a fiecărui intelectual român. Lectura românească trebue să pătrundă nu numai în colibă dar şi în palat. Şi îndeosebi — accentuez — în birourile băncilor noastre. Ce-ar putea face băncile noastre pentru presa şi scrisul românesc, o spunea într’un articol foarte cuminte illo tempore în „Românul" Petronius. Pentru necesitatea momentană a publicisticei noastre cred că ar fi o datorie a băncilor noastre, ca să sprijinească publicaţiile româneşti. In spitale, astăzi soldaţii răniţi români sunt lipsiţi de lectură românească. Administraţiile ziarelor noastre s’au achitat de datorie trimiţând un stoc de exemplare gratuit. Nu se poate însă face un abuz din bunăvoinţa şi marinimositatea administraţiilor ziarelor noastre. Exemplarele necesare pentru soldaţii noştri răniţi le-ar putea, însă lesne procura băncile noastre. Nu vrea să fie o pretenţie exagerată rugarea mea. Arunc în vileag o dorinţă, care zace ascunsă în sufletul fiecărui român. E nespus de dureros, că atunci când unii aduc jertfa vieţii pentru apărarea prestigiului moral al neamului nostru, se găsesc mulţi, care nu vor să ofere nici cea mai minimală jertfă materială pentru sprijinirea aceluiaş ideal. Comunicatul Hofer, Buletinul oficial pe ziua de 12 iulie, în nordul monarhial. In situaţie nu a avut loc nici eri o schimbare. Pe înălţimea Hordie trupele noastre au respins şeapte eşiri ruseşti. Pe partea de jos a râului Stochod au eşuat deasemenea mai multe atacuri ale duşmanului. Puterile noastre aliate cari se luptă la Stochod au făcut în zilele ultime 2000 Ruşi prizonieri şi au capturat douăsprezece mitraliere. La Obertin în Galiţia estică un aviator austro-ungar a puşcat un aeroplan rusesc sistem Fahrman. Iks,ggranitsis Italians. Spre sud-est de valea Sagana trupele noastre au respins un atac vehement italian la Monte Rasta. Infanteria duşmană, care a rămas la o scurtă distanţă, a fost constrânsă prin focul nostru de artilerie din flanc, să se retragă în oarele de seară, perzând cu acest prilej 1000 soldaţi. La toate celelalte fronturi acţiunea a rămas în cadrele obicinuite. Unul din aviatorii noştri a aruncat bombe asupra arsenalului maritim de la Spezia, reîntorcându-se în bine. Massapssi dseparafinai din Balcani. La Voiuşa de jos au loc lupte de artilerie. Generalul de divizie Hofer, locţiitorul şefului de stat major. Răsboiul submarin. Din Viena se comunică: In luna Iulie au fost scufundate prin submarine şi mine 61 vase comerciale duşmane de 101.000 tonar. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 139-1916. Adunaţi urzici In urma răsboiului fiind puse piedeci neînlăturabile în calea importului de bumbac, ministrul de răsboiu plănueşte adunarea în mare a cotoarelor de urzici. In scopul acesta, ministrul apelează prin autorităţile administrative la comune, ca acestea să îndrume pe locuitori, cu deosebire pe copii de şcoală, ca să ia parte în măsură cât mai mare la adunarea cotoarelor de urzici necesare pentru pregătirea materialului trebuincios la fabricarea pânzelor de urzici. Ministrul a dat autorităţilor administrative şi o instrucţie specială asupra modului, cum sunt a se culege urzicile în scopul industrial amintit. In sensul acestei instrucţii, culegerea urzicilor se face în două stadii şi anume: a) Prima culegere se face după înflorirea urzicei, adecă începând din ultima săptămână a luniei Iulie până la finea lui August. Urzicile culese înainte de înflorire nu să iau în primire, deci nu au valoare, deoarece coaja cotoarelor încă nu este deplin coaptă. b) A doua culegere priveşte urzicile, ce cresc după prima culegere, a- i decălugerii cari au crescut până în Octomvrie şi sunt încă prea fragezi pentru a se putea întrebuinţa la producerea de fuior pentru ţesătorii. Cotoarele de urzici se pot culege în scop de a câştiga fuior, şi în Octomvrie şi Noemvrie. Ba să pot întrebuinţa şi deci culege şi iarna cotoarele de urzici, ce se văd ieşite prin zăpadă fie şi pleşuve şi îngheţate — dacă stau oalele. Urzicile, ce în urma îngheţului sunt culcate la pământ şi amestecate cu alte cotoare de burueni uscate, trecute deja în putreziciune, nu se pot folosi. Cotoarele nefolosibile se pot cunoaşte uşor prin aceea, că atinsă coaja lor cu unghia, îndată se deslipeşte de cotor, fiind putredă şi se sfărâmă între degete. Cu cât se apropie mai mult iarna, cu atât sunt expuse urzicile mai mult primejdiei de a fi nimicite de îngheţ; deci culegerea trebue făcută fără întârziere. Urzicile se culeg tăindu-le cu cuţitul sau cu secerea din faţa pământului; a le smulge cu rădăcină şi a le tăia vârful nu e permis. Urzicile din prima culegere trebuie lăsate o zi să se veştejească, după aceea să strujesc pentru a le curăţi de frunze. Cotoarele şi frunzele se uscă separat, până atunci, pănă vor suna a uscate bine. Cotoarele uscate se leagă în mănunchi. La legare se poate folosi numai sfoară sau cânepă, sârmă la nici un caz. Cotoarele de urzici, aşa legate, se păstrează în loc uscat bine aerizat. Frunzele de urzici trebuie uscate bine şi păstrate în loc uscat, ferit de umezeală, ploaie sau rouă. Ministrul de răsboiu plăteşte poporaţiunii civile în faţa locului, în comună, pentru 100 kgr. de cotoare de urzici 6 Cor. şi pentru 100 kgr. de frunze de urzici bine uscate, asemenea . Cor-Cotoarele şi frunzele uscate le iau în primire în comună, organele comandamentelor militare de staţiune „Militar-Stations-Commando” din Sibiiu, Cluj, Braşov, Alba-Iulia, Marăşeşorheiu, Bistriţa, Orăştie, Szekeludvarhely, Sassebeş, Bonţhida, Elisabetopole și Mediaș. Dacă într’o comună se adună aproximativ 5000 kgr. de cotoare (frunze) de urzici bine uscate, atunci respectiva primărie comunală e îndatorată a raporta acesta pe formulare anume pregătite, uneia din comandamentele militare amintite mai sus, care se va îngriji de transportarea cotoarelor prin organele sale proprii. Se observă, că la predare, atât cotoarele cât şi frunzele de urzici trebuie să fie bine uscate şi scutite de umezeală. învăţătorii noştri şi alţi intelectuali ai comunelor noastre rurale vor face un bun serviciu, îndemnând poporul şi pe elevii şi elevele de şcoală să se ocupe cât mai intensiv cu culegerea cotoarelor şi frunzelor de urzici, care este o ocupaţiune uşoară, însă împreunată cu câştig destul de frumos. Să se aibă în vedere şi nobilul scop, pentru care se foloseşte materialul câştigat din urzici) fabricarea de îmbrăcăminte de seama armatei. R. E. Pentru Orfelinatul Uniunii fem. rom. din Ungaria Colecta D-şoarelor Virginia Branisce şi Nina Rasievici în Braşov, (Strada Caterinei şi Str. Prundului) în suma de 252 col. 30 fii, făcând 61 membri cu următoarele cotizaţii anuale. Câte 30 cor.: Virginia Vlaicu. Câte 20 cor.: Sidonia Petrovici, Prof. Axente Banciu. Câte 10 cor.: Octavia Dr. Stinghe, Maria Zănescu, Maria Ciortea, Maria Dr. David. Câte 5 cor.: Victoria V. Oniţiu, Nina Ilasievici, Marioara P. Dima. Câte 4 cor.: Eleftera Safrano, Elena Mihalovits, Simay Gera. Câte 2 col. 40 fii: Elena Ancăn, Dr. Secstil Puşcariu, Eleonora Puşcariu Radu Puşcariu, Lia Puşcariu, Virginia Branisce, Veturia Branisce, Valeria Branisce, Alia Popp, Fiorin V. Oniţiu, Polixenia Ilasievici, Ipolit Ilasievici, Victor Branisce, Haralamb Călămăr, Pantelimon Dima, Maria Gr. Popescu, Prof. loan Pricu, Elena I. Pricu, Gitta Pricu, Sidi Pricu, loan Lacea, Maria Popescu, Leontina Popescu, Elisabeta Dr. Popescu, Rodica Popescu, Nicolae Flusturean, loan Chiroiu, Nicolae Balea, Paraschiva Balea, Hortensia Balea, George Drăghici, Voina Mireanu, Teodor Zernoveanu, Dumitru Cristolovean, Nicolae Birt, Ioan Neamţu, Nicolae Tiu, Andreiu Bordaş, Elvira Navrea, George I Buca, Prof. Petru Roşea, Iohana Roşea, Teodora Literat, Viţa Butmăloi, Elena Brânză, Leontina Dr. Bunea, Lenuţa I. Spuderca. Se chitează cu cea mai călduroasă mulţămită, tuturor generoşilor contribuitori, precum şi zeloaselor colectante D-soarelor Virginia Branisce şi Nina Ilasievici fiind numite ca membre binefăcătoare. In numele Uniunii, Maria B. Baiulescu, preşedintă. ŞTI Hi 1916. — 13 Iulie n. Colecta ziarului „Românul" pentru Orfelinetul din Sibiiu. Primim spre publicare următorul comunicat oficial: Onorată Redacţie! Directorul ziarului „Românul" a binevoit a intreprinde o colectă pentru Orfelinatul nostru, iar suma colectată de 41474 Cor. 9 fil. 6 a depus în libelul „Victoria" Nr. 28329, care s’a transpus la cassa arhidiecezană. Aflând socotire exacte și concrete, am constatat, că s’a făcut publicare numai pentru suma de 22055 Cor. 37 fii. până la sistarea ziarului „Românul", iar restul de 19418 Cor, 72 fii, române să se publice în cartea de aur şi în „Telegraful român" după cum va permite spaţiul. Aceasta o aducem la cunoştinţă publică. Sibiiu, din şedinţa consistorului arhidiecezan ca senat epitropesc ţinută la 18 iunie 1916. Mateiu Voileanu asesor consistorial Dr. Octavian Costea secretar. —x— Reputat congresual ad hoc din ser (Cercul Braşov şi Treiscaune) a fost ales astăzi protopopul din Treiscaune, d. Constantin Demian. —x— La masa studenţilor „V. Oniţiu a mai contribuit ■ Familia Petcu din Braşov în loc de cunună pe sicriul regretatei bunicii Paraschiva G. Pascu 30 K. Primească piosul donator sincere mulţumite. Direcţiunea mesei studenţilor. —xat loan Şerb. Adânc întristaţi aducem la cunoştinţa tuturor prietinilor şi cunoscuţilor, că iubitul nostru părinte loan Şerb, paroh gr. or. a încetat din viaţă azi Sâmbătă, în 25 Iunie v. c. în etate de 83 de ani, după un serviciu de 60 de ani. înmormântarea va avea loc Luni în 27 Iunie v. c. (10 Iulie n.) la 10 oare a. m. în cimitirul din Poiana. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată ! Poiana (Polyan), la 25 Iunie, 1916. Ana Şerb n. Bozdog ca soţie. Maria măr. Hăndorean, Aron, capelan şi învăţător, Ana măr. Muntean, Dochie măr. Hăndorean, Ileana măr. Ghişe, Nicolae, învăţător, Constantin Cornel, inginer reg., Marina măr. Bucurenciu ca fii şi fiice. Aron, Dumitru şi Ana ca fraţi şi soră. loan Hăndorean, loan Muntean, Nicolae Hăndorean, loan Ghişe, George Bucurenciu, învăţător, Eudochia născ. Muntean, Cornelia născ. Badiu ca gineri şi nurori, precum şi numeroşi nepoţi şi nepoate. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. —x— Daruri. Pentru văduve şi orfanii a contribuit d-l consilier comercial Grigorie Simay 40 cor. iar doamna Eufemia Kertsch 10 cor. Cea mai cordială mulţămită le esprimă donatorilor Magistratul orăşănesc. —x— Necrolog. Adânc întristaţi aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că mult iubita noastră soţie şi mamă Paraschiva Popa n. Rucăreanu a încetat din viaţă după îndelungate şi grele suferinţe, împărtăşită fiind cu sft. taine Marţi în 28 Iunie v. în etate de 30 ani, şi în al 13-lea an al fericitei sale căsătorii, înmormântarea scumpei şi neuitatei noastre defuncte a avut loc joi în 30 Iunie la 3 oare p. m. în cimiterul bisericii Adormirea Maicei Domnului din commnis Cristian. Dormi în pace suflet nobil! Cristian, în 29 Iunie 1916. O jeleşte soţul: Gerasim Popa înv. în Cristian şi fiii Ionel şi Simina. Adresăm familii întristate sincere condolenţe. —x— Mort pentru patrie. Ni se scrie: In 30 Maiu a. c. s’a stins din viaţă pe frontul italian tînărul învăţător Alexandru Jurca originar din Bucium-Poieni, numărând abia 28 ani de viaţ şi 9 de serviciu. In anii din urmă a ocupat postul dela şcoala confesionala rom. ort. din Blaşfalăul de sus, tr. Bisatriţa. A fost un bun învăţător român, dovedind multă pricepere la îndeplininirea agendelor sale dăscăleşti, pe lângă aceea şi un membru plăcut al societăţii din care făcea parte. înmormântarea i s’a făcut în pământul strein al Italiei departe de încercaţii lui părinţi şi fraţi, cari reclamau atât de mult sprijinul moral şi material al nenorocitului lor fiu şi frate. D-zeu să-l odihnească! (Colegul N. P.) —x— Pentru fondul ziariştilor a contribuit cu prilejul reînoirei abonamentului d-l Dr. Victor Colceriu, medic erarial mont. Rodna veche 4 cor. Mulţumite. —x— In Franţa se închid cafenelele la 10 oare seara. După o ştire din Paris, ministrul de interne Maloy, a edat un ordin conform căruia pe teritoriul întregei ţări toate cafenelele şi crâşmele au să fie închise seara la 10 ore, iar în Paris la 102 ore. —x— Stipendii. Foaia diecezană din Caransebeş publică următoarele concuse: Pentru conferirea a patru ajutoare din fundaţiunea Episcopului Nicolae Popea să publică concurs cu termin pănă la 17/30 Iulie 1916, şi anume să vor conferi pe anul şcolar 1916/17: 1. Două ajutoare de câte treisute (300) coroane dintre cari unul pe seama acelui tînăr, care va învăţa fabricarea de lumini de ceară, şi. 2. Două ajutoare de câte unasută (ICO) coroane pentru învăţăcei de la orce meserie sau industrie. Să recere ca reflectanţii să fie Români ortodocşi talentaţi şi cu purtare morală bună. Cererile de concurs sânt a să adresa Conzistoriului diecezei române gr. or. a Caransebeşului pănă la 19/30 Iulie 1916 fiind instruite cu următoarele documente alăturate în orginal sau în copii autentice: 1. Estras de botez, prevăzut cu adeverinţă din partea preotului local competent, că concurentul şi acum aparţine bisericii române gr. or. din metropolia noastră. 2. Atestat de sărăcie de la artistia comunală, indlicat şi de preotul nostru local despre starea materială socială a concurentului şi a părinţilor săi. 3. Testimonii şcolare şi eventuale atestate de serviciu despre progresul şi purtarea morală din anii trecuţi.Din partea comunităţii de avere a fostului regiment confiniar romanobanatic Nr. 13 să vor distribui pentru anul şcolar 1916/1917 studenţilor ordinari, cari frecventează şcoala superioară de silvicultură, alte academii sau universităţi, precum şi elevilor a gimnaziilor şi şcoalelor reale şi frecventanţilor altor şcoale speciale din patrie, ajutoare în bani. Ajutoarele se vor conferi numai la acei fii ai împăduririlor, cari dovedesc progres bun în studii şi au purtare bună. Cei ce doresc să obţină vreunul din aceste ajutoare sânt provocaţi a-şi subşterne petiţiile lor timbrate în toată regula, Comitetului Comunităţii de avere pănă la 31 Iulie 1916 st. n. Rugările petenţilor au să fie instruite cu următoarele documente: 1. Atestat şcolar din anul şcolar 1815/1916 în original sau în copie legalizată, din care să va vedea progresul fiecăruia. 2. Atestat despre averea mişcătoare sau nemişcătoare a familiei. Emigrarea oprită. Numărul cel mai nou al monitorului oficial aduce ştirea că pentru toţi bărbaţii obligaţi la serviciul militar opreliştea de a emigra din ţară — s-a prelungit încă cu un an. Ordinaţiunea întră în vigoare în 27 Iulie n. —x— Apollo-Bio. Program pentru Joi şi Vineri la orele 8 */s seara „Isvorul de aur", mare dramă socială în 4 acte. — „Valea Elba", vedere de pe natură. — „Hotelul la îngerul albastru", comedie în 2 acte. — „Mărgăritarul din stridie" comedie în 2 acte. Sâmbătă şi Duminecă, program nou. —x— Anunţ. Caut un cancelist care ştie lucru independent. Reflectanţii să-şi comunice pretensiunile. Cel angajat poate ocupa locul imediat. Dr. Nic. Cristea advocat 3—3 Ocna-Sibiiu. Vizalina. —x— Poşta Redacţiei. D-şoarel T. A. şi d-lui Divo Brianu : Pe lângă cea mai mare bunăvoinţă ceea ce ne trimeteţi nu se poate publica nici chiar acum, în sezonul... căldurilor. Proprietar : Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Lacea.