Gazeta Transilvaniei, iulie 1916 (Anul 79, nr. 139-164)

1916-07-01 / nr. 139

Pagina 2 pregătirea ce se dă în şcoalele primare din România şi au obţinut la termina­rea cursului primar cel puţin media 7,50. Candidatele cu clase secundare, să prezinte certificatele de clase secun­dare având media cel puţin 6,50. Nu se admit dispense de nici un fel. A doua soră nu poate fi admisă în Institut, decât numai după trecerea a cel puţin trei ani de la absolvirea celei dintâiu. Părinţii elevelor primite în Institut nu pot să-şi iea fiicele în familie decât pe cele din clasele I şi III în vacanţa mare, iar pe cele din clasele II şi IV în vacanţa Paştilor. Direcţiunea îşi re­zervă totuşi dreptul de a hotări cami din eleve se pot bucură de vacanţe în familie. Părinţii aspirantelor ori reprezen­tanţii legali ai acestora au să trimită la Academia Română — până la 20 August 1916 — cererile de înscriere însoţite de: actul de naştere ; „getul de vaccină; un act liberat de autoritatea comunală respectivă, în care, pe lângă naţionalitate, se vor mai arăta: profe­siunea părinţilor, starea lor materială, impozitele ce plătesc şi numărul co­piilor cu vârsta lor ; în caz de vor fi funcţionari sau pensionari, şi cuantumul salariului sau pensiunii ; atestatul şcolar despre terminarea claselor primare şi alte certificate de studii. Actul de sub litera c trebue să cuprindă toate datele cerute; în caz contrariu, el se va înapoia cu celelalte acte şi nu se va mai face înscrierea. Comisiunea Fundaţiunii Ortetele­­şanu, examinând actele şi luând infor­­maţiunile ce va crede de cuviinţă, va dispune ca concurentele, cari îndepli­nesc condiţiunile mai sus precizate, să fie supuse la un examen de primire, prin care se va constată gradul de pre­gătire în ceea ce priveşte cetirea şi scrierea, analiza etimologică şi cea sin­tactică, cele patru operaţiuni, geografia şi istoria ţerilor române. Concurentele cari nu sunt din România se admit fără examen de primire, în virtutea atestatelor obţinute în şcoalele similare din patria lor, şi au să trimită la Academia Română, tot până la 20 August stil vechiu, cererile însoţite de actele enumerate mai sus, de un atestat medical şi de o fotogra­fie a lor. Actele în limbi străine vor fi însoţite şi de traducerea lor în româ­neşte. Lipsa fotografiei atrage după sine neînscrierea între candidate şi înapoierea celorlalte acte. Academia îşi rezervă însă dreptul de a face admiterea definitivă a copi­lelor din afară de Regat numai după ce ele vor fi examinate de medicul In­stitutului. Examenele se vor începe în loca­lul Academiei, Luni la 12 Septemvrie 1916, la ora 8 dimineaţa. Cu începere de la 25 August, pă­rinţii pot ridica actele de naştere, de vaccină şi de studii, cu cari au înscris copilele. Cheltuelle noastre de răs­­boiu. In decursul desbaterei, care a avut foc­eri în camera ungară în jurul dării pe câştigul de răsboiu, ministrul de finanţe Te­­leszky a comunicat c cheltuelile răsboiului au fost în cele 23 luni ale răsboiului lunar de 450—470 milioane, iar astăzi se urcă la 560— 600 milioane coroane, uicaţi pe pernele de lână stogoşe ale spitalului boem şi austriac şi care după cea dintâi zi cu soare, caută şi aşteaptă lectura românească. Har Dom­nului avem şi noi astăzi, în toate cen­trele românismului, sute şi sute de intelectuali, care vor să muncească pentru progresul nostru cultural. Ade­vărat, că sprijinul publicului este încă platonic faţă cu inovaţiile culturale. O revistă literară nu şi-a putut asigura decât 700 de abonaţi; cotidianele noa­stre nu întrec, toate la un loc, tiragiul unui singur ziar din Capitala ungară; scriitorul român din Transilvania nu-şi plimbă armăsarii pe ţermurii Some­şului, şi „lectura românescâ* nu este încă primita cu stima şi admiraţia cu­venită. I Vina este mai totdeauna a orga­­nisaţiei. Publicul este în toată lumea unul şi acelaş: sunt ficţii lozincele de­spre progresul unui neam în ale cul­turii şi despre regresul altui neam în acelaş. Publicul este pretutindeni ace­laş: entusiast, naiv, romanţios şi ne­spus de iubitor, pe care îl poţi învreţui foarte uşor, dar care se înstreină dacă nu-l convingi de utilitatea acţiunei pe care o sprijineşte. Sânt convins că dacă s-ar face o propagandă serioasă pentru presă şi lectura românească, în curând, revistele noastre literare, cotidianele noastre, lectura noastră, n-ar mai fi supuse atâtor mizerii şi atâtor dejosiri. „Lectura românească" trebue să fie astăzi o deviză a fiecărui intelectual român. Lectura românească trebue să pătrundă nu numai în colibă dar şi în palat. Şi îndeosebi — accentuez — în birourile băncilor noastre. Ce-ar putea face băncile noastre pentru presa şi scrisul românesc, o spunea într’un ar­ticol foarte cuminte illo tempore în „Românul" Petronius. Pentru necesi­tatea momentană a publicisticei noastre cred că ar fi o datorie a băncilor noa­stre, ca să sprijinească publicaţiile ro­mâneşti. In spitale, astăzi soldaţii răniţi români sunt lipsiţi de lectură româ­nească. Administraţiile ziarelor noastre s’au achitat de datorie trimiţând un stoc de exemplare gratuit. Nu se poate însă face un abuz din bunăvoinţa şi ma­­rinimositatea administraţiilor ziarelor noastre. Exemplarele necesare pentru soldaţii noştri răniţi le-ar putea, însă lesne procura băncile noastre. Nu vrea să fie o pretenţie exage­rată rugarea mea. Arunc în vileag o dorinţă, care zace ascunsă în sufletul fiecărui român. E nespus de dureros, că atunci când unii aduc jertfa vieţii pentru apărarea prestigiului moral al neamului nostru, se găsesc mulţi, care nu vor să ofere nici cea mai minimală jertfă materială pentru sprijinirea ace­­luiaş ideal. Comunicatul Hofer, Buletinul oficial pe ziua de 12 iulie, în nordul monarhial. In situaţie nu a avut loc nici eri o schimbare. Pe înălţimea Hor­­die trupele noastre au respins şeapte eşiri ruseşti. Pe partea de jos a râului Stochod au eşuat de­­asemenea mai multe atacuri ale duşmanului. Puterile noastre aliate cari se luptă la Stochod au făcut în zilele ultime 2000 Ruşi prizonieri şi au capturat douăsprezece mi­traliere. La Obertin în Galiţia estică un aviator austro-ungar a puşcat un aeroplan rusesc sistem Fahr­­man. Iks,­ggranitsis Italians.­­ Spre sud-est de valea Sagana trupele noastre au respins un atac vehement italian la Monte Rasta. Infanteria duşmană, care a rămas la o scurtă distanţă, a fost con­strânsă prin focul nostru de arti­lerie din flanc, să se retragă în oarele de seară, perzând cu acest prilej 1000 soldaţi. La toate celelalte fronturi ac­ţiunea a rămas în cadrele obici­nuite. Unul din aviatorii noştri a a­­runcat bombe asupra arsenalului maritim de la Spezia, reîntorcân­­du-se în bine. Massapssi ds­eparafinai din Balcani. La Voiuşa de jos au loc lupte de artilerie. Generalul de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Răsboiul submarin. Din Viena se comunică: In luna Iulie au fost scu­fundate prin submarine şi mine 61 vase comerciale duşmane de 101.000 tonar. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 139-1916. Adunaţi urzici In urma răsboiului fiind puse pie­­deci neînlăturabile în calea importului de bumbac, ministrul de răsboiu plă­­nueşte adunarea în mare a cotoarelor de urzici. In scopul acesta, ministrul apelează prin autorităţile administrative la comune, ca acestea să îndrume pe locuitori, cu deosebire pe copii de şcoa­lă, ca să ia parte în măsură cât mai mare la adunarea cotoarelor de urzici necesare pentru pregătirea materialu­lui trebuincios la fabricarea pânzelor de urzici. Ministrul a dat autorităţilor admi­nistrative şi o instrucţie specială asu­pra modului, cum sunt a se culege ur­zicile în scopul industrial amintit. In sensul acestei instrucţii, cule­gerea urzicilor se face în două stadii şi anume: a) Prima culegere se face după înflorirea urzicei, adecă începând din ultima săptămână a luniei Iulie până la finea lui August. Urzicile culese înainte de înflorire nu să iau în primire, deci nu au va­loare, deoarece coaja cotoarelor încă nu este deplin coaptă. b) A doua culegere priveşte urzi­cile, ce cresc după prima culegere, a- i decă­lugerii cari au crescut până în­­ Octomvrie şi sunt încă prea fragezi pentru a se putea întrebuinţa la pro­ducerea de fuior pentru ţesătorii. Cotoarele de urzici se pot culege în scop de a câştiga fuior, şi în Octom­vrie şi Noemvrie. Ba să pot întrebuinţa şi deci culege şi iarna cotoarele de ur­zici, ce se văd ieşite prin zăpadă fie şi pleşuve şi îngheţate — dacă stau oalele. Urzicile, ce în urma îngheţului sunt culcate la pământ şi amestecate cu alte cotoare de burueni uscate, tre­cute deja în putreziciune, nu se pot folosi. Cotoarele nefolosibile se pot cu­noaşte uşor prin aceea, că atinsă coa­ja lor cu unghia, îndată se deslipeşte de cotor, fiind putredă şi se sfărâmă între degete. Cu cât se apropie mai mult iarna, cu atât sunt expuse urzicile mai mult primejdiei de a fi nimicite de îngheţ; deci culegerea trebue făcută fără în­târziere. Urzicile se culeg tăindu-le cu cu­ţitul sau cu secerea din faţa pămân­tului; a le smulge cu rădăcină şi a le tăia vârful nu e permis. Urzicile din prima culegere tre­buie lăsate o zi să se veştejească, du­pă aceea să strujesc pentru a le curăţi de frunze. Cotoarele şi frunzele se uscă separat, până atunci, pănă vor suna a uscate bine. Cotoarele uscate se leagă în mă­nunchi. La legare se poate folosi nu­mai sfoară sau cânepă, sârmă la nici un caz. Cotoarele de urzici, aşa legate, se păstrează în loc uscat bine ae­­rizat. Frunzele de urzici trebuie uscate bine şi păstrate în loc uscat, ferit de umezeală, ploaie sau rouă. Ministrul de răsboiu plăteşte po­­poraţiunii civile în faţa locului, în comună, pentru 100 kgr. de cotoare de urzici 6 Cor. şi pentru 100 kgr. de frunze de urzici bine uscate, asemenea . Cor-Cotoarele şi frunzele uscate le iau în primire în comună, organele co­mandamentelor militare de staţiune „Militar-Stations-Commando” din Sibiiu, Cluj, Braşov, Alba-Iulia, Marăşeşorheiu, Bistriţa, Orăştie, Szekeludvarhely, Sas­­sebeş, Bonţhida, Elisabetopole și Mediaș. Dacă într’o comună se adună aproximativ 5000 kgr. de cotoare (frunze) de urzici bine uscate, atunci respectiva primărie comunală e înda­torată a raporta acesta pe formulare anume pregătite, uneia din comanda­mentele militare amintite mai sus, care se va îngriji de transportarea cotoarelor prin organele sale proprii. Se observă, că la predare, atât cotoarele cât şi frunzele de urzici tre­buie să fie bine uscate şi scutite de umezeală. învăţătorii noştri şi alţi intelec­tuali ai comunelor noastre rurale vor face un bun serviciu, îndemnând po­porul şi pe elevii şi elevele de şcoală să se ocupe cât mai intensiv cu cule­gerea cotoarelor şi frunzelor de urzici, care este o ocupaţiune uşoară, însă împreunată cu câştig destul de frumos. Să se aibă în vedere şi nobilul scop, pentru care se foloseşte materialul câştigat din urzici) fabricarea de îm­brăcăminte de seama armatei. R. E. Pentru Orfelinatul Uniunii fem. rom. din Ungaria Colecta D-şoarelor Virginia Branisce şi Nina Rasievici în Bra­şov, (Strada Caterinei şi Str. Prun­dului) în suma de 252 col. 30 fii, făcând 61 membri cu următoarele cotizaţii anuale. Câte 30 cor.: Virginia Vlaicu. Câte 20 cor.: Sidonia Petrovici, Prof. Axente Banciu. Câte 10 cor.: Octavia Dr. Stinghe, Maria Zănescu, Maria Ciortea, Maria Dr. David. Câte 5 cor.: Victoria V. Oniţiu, Nina Ilasievici, Marioara P. Dima. Câte 4 cor.: Eleftera Safrano, E­­lena Mihalovits, Simay Gera. Câte 2 col. 40 fii­: Elena Ancăn, Dr. Secstil Puşcariu, Eleonora Puşcariu Radu Puşcariu, Lia Puşcariu, Virginia Branisce, Veturia Branisce, Valeria Bra­nisce, Alia Popp, Fiorin V. Oniţiu, Polixenia Ilasievici, Ipolit Ilasievici, Victor Branisce, Haralamb Călămăr, Pantelimon Dima, Maria Gr. Popescu, Prof. loan Pricu, Elena I. Pricu, Gitta Pricu, Sidi Pricu, loan Lacea, Maria Po­pescu, Leontina Popescu, Elisabeta Dr. Popescu, Rodica Popescu, Nicolae Flus­­turean, loan Chiroiu, Nicolae Balea, Paraschiva Balea, Hortensia Balea, Geor­ge Drăghici, Voina Mireanu, Teodor Zernoveanu, Dumitru Cristolovean, Ni­colae Birt, Ioan Neamţu, Nicolae Tiu,­­ Andreiu Bordaş, Elvira Navrea, George I Buca, Prof. Petru Roşea, Iohana Roşea, Teodora Literat, Viţa Butmăloi, Elena Brânză, Leontina Dr. Bunea, Lenuţa I. Spuderca. Se chitează cu cea mai căl­duroasă mulţămită, tuturor genero­şilor contribuitori, precum şi ze­loaselor colectante D-soarelor Vir­ginia Branisce şi Nina Ilasievici fiind numite ca membre binefă­cătoare. In numele Uniunii, Maria B. Baiulescu, preşedintă. ŞTI Hi 1916. — 13 Iulie n. Colecta ziarului „Românul" pen­tru Orfelinetul din Sibiiu. Primim spre publicare următorul comunicat oficial: Onorată Redacţie! Directorul ziarului „Românul" a binevoit a intreprinde o colectă pentru Orfelinatul nostru, iar suma colectată de 41474 Cor. 9 fil. 6 a depus în libelul „Victoria" Nr. 28329, care s’a transpus la cassa arhi­diecezană. Aflând socotire exacte și concrete, am constatat, că s’a făcut publicare numai pentru suma de 22055 Cor. 37 fii. până la sis­tarea ziarului „Românul", iar restul de 19418 Cor, 72 fii, ro­­mâne să se publice în cartea de aur şi în „Telegraful român" după cum va permite spaţiul. Aceasta o aducem la cunoş­tinţă publică. Sibiiu, din şedinţa consisto­­rului arhidiecezan ca senat epi­­tropesc ţinută la 18 iunie 1916. Mateiu Voileanu asesor consistorial Dr. Octavian Costea secretar. —x— Reputat congresual ad hoc din s­er (Cercul Braşov şi Treiscaune) a fost ales astăzi protopopul din Treis­­caune, d. Constantin Demian. —x— La masa studenţilor „V. Oniţiu a mai contribuit ■ Familia Petcu din Braşov în loc de cunună pe sicriul regretatei bunici­i Paraschiva G. Pascu 30 K. Primească piosul donator sin­cere mulţumite. Direcţiunea mesei stu­denţilor. —xa­t loan Şerb. Adânc întristaţi a­­ducem la cunoştinţa tuturor prietinilor şi cunoscuţilor, că iubitul nostru pă­rinte loan Şerb, paroh gr. or. a înce­tat din viaţă azi Sâmbătă, în 25 Iunie v. c. în etate de 83 de ani, după un serviciu de 60 de ani. înmormântarea va avea loc Luni în 27 Iunie v. c. (10 Iulie n.) la 10 oare a. m. în cimitirul din Poiana. Fie-i ţărâna uşoară şi me­moria binecuvântată ! Poiana (Polyan), la 25 Iunie,­­ 1916. Ana Şerb n. Bozdog ca soţie. Maria măr. Hăndorean, Aron, capelan şi învăţător, Ana măr. Muntean, Dochie măr. Hăndorean, Ileana măr. Ghişe, Nicolae, învăţător, Constantin Cornel, inginer reg., Marina măr. Bucurenciu ca fii şi fiice. Aron, Dumitru şi Ana ca fraţi şi soră. loan Hăndorean, loan Muntean, Nicolae Hăndorean, loan Ghişe, George Bucurenciu, învăţător, Eudochia născ. Muntean, Cornelia născ. Badiu ca gineri şi nurori, precum şi numeroşi nepoţi şi nepoate. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. —x— Daruri. Pentru văduve şi orfanii a contribuit d-l consilier comercial Grigorie Simay 40 cor. iar doamna Eufemia Kertsch 10 cor. Cea mai cor­dială mulţămită le esprimă donatorilor Magistratul orăşănesc. —x— Necrolog. Adânc întristaţi adu­cem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că mult iu­bita noastră soţie şi mamă Paraschiva Popa n. Rucăreanu a încetat din viaţă după îndelungate şi grele suferinţe, împărtăşită fiind cu sft. taine Marţi în 28 Iunie v. în etate de 30 ani, şi în al 13-lea an al fericitei sale căsătorii, înmormântarea scumpei şi neuita­tei noastre defuncte a avut loc joi în 30 Iunie la 3 oare p. m. în cimiterul bisericii Adormirea Maicei Domnului din co­mmnis Cristian. Dormi în pace suflet nobil! Cristian, în 29 Iunie 1916. O je­leşte soţul: Gerasim Popa înv. în Cris­tian şi fiii Ionel şi Simina. Adresăm familii întristate sincere condolenţe. —x— Mort pentru patrie. Ni­ se scrie: In 30 Maiu a. c. s’a stins din viaţă pe frontul italian tînărul învăţător Ale­xandru Jurca originar din Bucium-Poieni, numărând ab­ia 28 ani de viaţ şi 9 de serviciu. In anii din urmă a ocupat postul dela şcoala confesionala rom. ort. din Blaşfalăul de sus, tr. Bisa­triţa. A fost un bun învăţător român,­­ dovedind multă pricepere la îndeplini­­nirea agendelor sale dăscăleşti, pe lângă aceea şi un membru plăcut al societăţii din care făcea parte. înmor­mântarea i­ s’a făcut în pământul strein al Italiei departe de încercaţii lui pă­rinţi şi fraţi, cari reclamau atât de mult sprijinul moral şi material al nenoro­citului lor fiu şi frate. D-zeu să-l odihnească! (Colegul N. P.) —x— Pentru fondul ziariştilor a con­tribuit cu prilejul reînoirei abonamen­tului d-l Dr. Victor Colceriu, medic era­­rial mont. Rodna­ veche 4 cor. Mulţu­mite. —x— In Franţa se închid cafenelele la 10 oare seara. După o ştire din Paris, ministrul de interne Maloy, a edat un ordin conform căruia pe teri­toriul întregei ţări toate cafenelele şi crâşmele au să fie închise seara la 10 ore, iar în Paris la 10­2 ore. —x— Stipendii. Foaia diecezană din Caransebeş publică următoarele con­­cuse: Pentru conferirea a patru aju­toare din fundaţiunea Episcopului Ni­colae Popea să publică concurs cu termin pănă la 17/30 Iulie 1916, şi anume să vor conferi pe anul şcolar 1916/17: 1. Două ajutoare de câte treisute (300) coroane dintre cari unul pe seama acelui tînăr, care va învăţa fabricarea de lumini de ceară, şi. 2. Două aju­toare de câte unasută (ICO) coroane pentru învăţăcei de la orce meserie sau industrie. Să recere ca reflectanţii să fie Români ortodocşi talentaţi şi cu purtare morală bună. Cererile de concurs sânt a să adresa Conzistoriului diecezei ro­mâne gr. or. a Caransebeşului pănă la 19/30 Iulie 1916 fiind instruite cu ur­mătoarele documente alăturate în or­­ginal sau în copii autentice: 1. Estras de botez, prevăzut cu adeverinţă din partea preotului local competent, că concurentul şi acum aparţine bisericii române gr. or. din metropolia noastră. 2. Atestat de sărăcie de la artistia co­munală, indlicat şi de preotul nostru local despre starea materială socială a concurentului şi a părinţilor săi. 3. Testimonii şcolare şi eventuale ates­tate de serviciu despre progresul şi purtarea morală din anii trecuţi.­­Din partea comunităţii de avere a fostului regiment confiniar romano­­banatic Nr. 13 să vor distribui pentru anul şcolar 1916/1917 studenţilor or­dinari, cari frecventează şcoala supe­rioară de silvicultură, alte academii sau universităţi, precum şi elevilor a gimnaziilor şi şcoalelor reale şi fre­­cventanţilor altor şcoale speciale din patrie, ajutoare în bani. Ajutoarele se vor conferi numai la acei fii ai împă­duririlor, cari dovedesc progres bun în studii şi au purtare bună. Cei ce doresc să obţină vreunul din aceste ajutoare sânt provocaţi a-şi subşterne petiţiile lor timbrate în toată regula, Comi­tetului Comunităţii de avere pănă la 31 Iulie 1916 st. n. Rugările petenţilor au să fie in­struite cu următoarele documente: 1. Atestat şcolar din anul şcolar 1815/1916 în original sau în copie legalizată, din care să va vedea progresul fiecăruia. 2. Atestat despre averea mişcătoare sau nemişcătoare a familiei. Emigrarea oprită. Numărul cel mai nou al monitorului oficial aduce ştirea că pentru toţi bărbaţii obligaţi la serviciul militar opreliştea de a emi­gra din ţară — s-a prelungit încă cu un an. Ordinaţiunea întră în vigoare în 27 Iulie n. —x— Apollo-Bio. Program pentru Joi şi Vineri la orele 8 */s seara „Isvorul de aur", mare dramă socială în 4 acte. — „Valea Elba", vedere de pe natură. — „Hotelul la îngerul albastru", come­die în 2 acte. — „Mărgăritarul din stridie" comedie în 2 acte. Sâmbătă şi Duminecă, program nou. —x— Anunţ. Caut un cancelist care ştie lucru independent. Reflectanţii să-şi comunice preten­­siunile. Cel angajat poate ocupa locul imediat. Dr. Nic. Cristea advocat 3—3 Ocna-Sibiiu. Vizalina. —x— Poşta Redacţiei. D-şoarel T. A. şi d-lui Divo Br­ianu : Pe lângă cea mai mare bunăvoinţă ceea ce ne trimeteţi nu se poate publica nici chiar acum, în sezonul... căldurilor. Proprietar : Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp Redactor responsabil: Ioan Lacea.

Next