Gazeta Transilvaniei, octombrie 1916 (Anul 79, nr. 202-209)

1916-10-08 / nr. 202

penale militare pe baza § 14 al proce­­durei penale militare, cu ordinaţiunea ministeriului ung. reg. din 27 Iulie 1914 de sub Nr. 5491 min. pres. pentru următoarele crime comise pe teritoriul comitatului Brassé după § 437 proc. pen. militară: 1. Verbnare neîndreptăţită (§§ 306 și 307 M. St. G. (adunare neîndreptăţită de trupe); 2. seducere sau dare de ajutor la călcarea datorinţei militare în înţelesul jurământului şi ajutare la fugirea din armată (§§ 314, 316 şi 318); 3. spionare (§ 321 M. St. G.) şi alte fapte în contra puterii armate a sta­tului 227 M. St. G­. Dispoziţiile statariale se referă şi se aplică şi la încercarea crimei după § 15 M. St. G., precum şi la complicitate şi participare la crima prevăzută de di­spoziţiile statariale după § 11 M. St. G. Fiecare să se ferească de comiterea acestor crime, pentru că cine se face vinovat de o astfel de crimă după a­­ceasta publicaţiune, va fi judecat după dreptul statarial, şi pedepsit cu moarte. Pedepsele cu moarte sunt : moarte prin spânzurătoare şi glonţ. Betegh Miklós comisar guv. reg.-ing. A­pf­el. Cu mijloace restrânse reîncepem apariţia Gazetei în timpurile acestea extrem de grele în speranţa, că publicul nostru cetitor îşi vor face datoria, re­­stanţierii îşi vor achita restanţele dân­­du-ne în felul acesta posibilitatea de a putea acoperi spesele mari împreunate cu scoaterea foii. Hârtia şi celelalte materii brute de cari avem trebuinţă sau urcat îngrozitor, ba unele din ma­teriile brute suntem nevoiţi să le aducem din depărtări mari. Sperăm însă că cu ajutorul publi­cului nostru care întotdeauna şi-a făcut datoria, o să putem învinge toate greu­tăţile. Administraţia Gazeta­ Transilvaniei. AVIZ. Concetăţenilor noştri cari s’au re­tras dinaintea atacului duşman în lăun­­trul ţării, le atragem atenţiunea, că la gările de est şi de vest din Budapesta e în permanenţă un birou secţia ro­mână la care se pot adresă pentru orice soiu de informaţiuni în ce pri­veşte reînapoiarea acasă călătoria mai departe etc. „ „ „ . Pentru acei cari vor să rămână şi pe mai departe, dar sunt lipsiţi de mi­jloace sa înfiinţat un birou pe bulevardul Erzsébet Nr. 9, prin mijlocirea căruia îşi pot găsi ocupaţiune, atât intelectuali cât şi muncitori. Publicaţiunie In sensul ordinaţiunii comandan­­damentului ces. şi reg. al pieţii ordonez : 1. Toţi supuşii statelor străine (cu excepţia supuşilor austriaci şi germani), cari se află pe teritoriul oraşului Brassé, au să se prezinte în persoană împreună cu documentele lor în decurs de 48 de ore de la publicarea acestei ordinaţiuni la subscrisul oficiu poliţienesc. 2. A da sălaş străinilor sau chiar a ascunde în locuinţă supuşi ai statelor străine, este interzis şi fiecare cetăţean e dator să arete la oficiul poliţienesc pe supuşii statelor străine, cari îi sint cunoscuţi sau cari i­ se aduc la cunoştinţă. 3. Cel ce calcă dispoziţiunile de mai sus, va fi pedepsit cu toată stricteţa. Brassó, în 18 Octomvrie 1916. Căpitanatul de poliţie orăşenesc Reinisch căpitan de poliţie, nu eşti strateg şi, tactician şi diplomat cine te pune să te bagi cu plete albe în politică? D-l general ne trimite la istorie — şi vrea să ne lase în enigmă. Ei bine d-le general, eu nu aştept răs­punsul la întrebările d-sale până îmi va spune istoria, eu o spun şi sus tare să ştie toată lumea de la opincă la vlă­dică, care este cauza că: „totuşi n’au întrat întrat în războiu." Era în anu­l 1913. Domnul N. Mişu s’a plimbat până la Lontra la Sir Edward Grey spre a insista dreptatea cauzei României şi a face să reiasă atitudinea intrasigentă a Bulgariei în diferendul Quadrilaterului. Iată ce raportează d-l Mişu în raportul său din 19 Februarie (4 Martie) 1913. „Sir Edward Grey a insistat însă asupra necesităţii aplanărei diferendului nostru, căci un conflict între noi ar putea provoca complicaţiuni europene, cari, în definitiv, n’ar fi de folos nici României, nici Bulgariei. Preo­cuparea politicei engleze trebue să fie menţinerea păcei europene.... Tot d-l Mișu după întrevederea sa de la 27 Februarie (7 Martie) 1913 cu Sir Edward Grey iată ce raportează : Sir Edward Grey mi-a spus... o înă­sprire a lucrurilor, sau un conflict ar­mat, care ar putea provoca un războiu european, trebuie evitat, căci rezultatele ar fi rele pentru toată lumea, dar mai cu seamă pentru statele mici. Odată un războiu European pornit, urmat de chel­tuieli considerabile şi de vărsare de sânge, Puterile nu ar mai putea avea altă preocupare de cât interesele lor de compensaţiuni şi compromise reci­proce, aceasta s’ar face tot pe spinarea Statelor mici. De aceia, a insistat Sir Edward Grey. Puterile mici trebue să evite cu orice preţ a fi cauza unui răz­boiu European, căci altfel sunt în pri­mejdie de a plăti cu pielea lor." Ei bine D-le general asta este cauza neutralităţei României căci odată întraţi în foc... „Puterile mici vor plăti cu pielea lor". Vezi Serbia Montenegro etc. Cred că cuvintele lui Sir Edward Grey au fost acelea cari au risipi­t „ca­stelele din Japonia“ clădite de D-l ge­neral Crăiniceanu. Cât de aspră a fost purtarea en­glezului — atât de nobilă şi prietenoasă a fost răspunsul şi gestul — aliatei — Austro-Ungariei, căci iată ce zice D-l Mavrocordat, ministrul României din Viena în raportul său din 5/18 Martie 1913... Am văzut azidimineaţă pe Contele Hayos, şef de secţiune, care m­ia spus că încă n’au fost trimise instrucţiuni ambasadorului Austro-Ungar la St.­Pe­­tersburg, fiindcă Contele Berthold ar vrea să aranjeze încă câteva puncte de detaliu dar că aceste instrucţiuni vor fi trimise cât de curând şi putem fi siguri că ele vor sprijini cât mai bine punctul nostru de vedere. Şi iată şi raportul D-lui Beldiman din Berlin tot în aceea zi zicând... Secre­tarul de stat m’a sigurat că, de acord cu Viena și cu Roma, (Sic !) nu va ad­mite la Petersburg nici un fel de pro­cedură care ar putea vătăma fondul în dauna noastră". Precum se vedea — puterile centrale nu fac târg pe „pielea statelor mici“ ci spune categoric: „noi vom apără interesele României şi nu vom admite faţă de Rusia­­ (pe care azi o admiri d-le general) spre a ştiri drepturile României asupra Cadril tuli­­buui“. Dar să vedem jocul Angliei mai departe. Suntem la reuniunea ambasa­dorilor în Petrograd. Se ştie că condiţia sine qua non către Bulgaria a fost ce­darea Silistrei pentru că Silistra se gă­seşte în faţa singurei comunicaţiuni naturale a României peste Dunăre pe o zonă de 130 km. este singurul punct prin care comunicaţia n’ar suferi în timpul când navigaţia este suspendată, este singurul loc propriu pentru con­struirea unui pod care să lege cele două două țărmuri (vezi Memoriul guvernului Român în diferidul rom­âno-bulgar 15/28 Februarie 1913. Iată raportul ministrului Nane din Petersburg asupra reuniunii ambasado­rilor 19 Martie — 1 Aprilie 1913..... Cred că jet să vă urmez că s au mărginit, după expunerea chestiunii fă­cută de Preşedinte, la un schimb de vederi generale, fără să între în detalii, cu toate că ambasadorii Triplei Alianţe au susţinut cererile noastre şi că am­basadorul Angliei s’a opus sub pretext că necesitatea unui pod la Silistra n’a fost dovedită. Ei bine, acuma cel puţin s’a clarificat situaţia şi cred că nu mai este nevoe a alergă la istorie, căci la toate întrebările de mai sus, Dl General Crăiniceanu va găsi răspunsurile în­­manuchiate în câteva cuvinte. Puterile centrale vor sprijini cât mai bine punctul de vedere şi interesul României. Pu­terile centrale au susţinut în timp de pace cu primejdia unui răsboiu mondial interesele României deci ca atare vor sprijini şi de aici înainte interesele unei Românii prietinoase lor. Toţi oamenii ari se ocupă în serios cu politica, tre­buie să asculte spre a vedea viitorul. Căci a trecut vremea profeţilor. Trecutul a arătat, că Anglia şi Rusia nici­odată n’a apărat interesele popoarelor mici, ba chiar Rusia a arătat în mod vădit în 1878 recunoştinţă cătră România, răpindu-i Basarabia. Cuvintele excla­mate de Sasanov cred că răsună ca un ecou în urechile politicianilor Români, când Sasanov glorios şi plin de în­gâmfare ştiin­d armatele Ruse în Car­­paţi a zis: „Drumul cătră Constantinopol trece şi prin Bucureşti Trecutul deci I nu justifică purtarea Dlui General, este­­ oare posibil să justifice viitorul ? Cred că nu­ Dl General a făcut politică de simpatii. A făcut o politica „d’amour* franţuşte care politică poate fi foarte simpatică, dar care nu este întemeiată şi justificată. Dl General astăzi vede greşala politicei­­sale şi se retrage. Dar îl întreb eu pe Dsajoare politica lui care a ameţit atâţi oameni, crezând că Dsa este autorizat a scrie în felul şi arta stilul său, întreb oare aceşti oameni, cari şi-au creiat cea mai crudă soartă la îndemnul articolelor sale , vor fi ei mulţumit de retragerea Dsale. Eu cred că nu. Eu cred că sute de blesteme v­or jS°Pti cătră galoanele Dlui General şi cătră tovarăşi săi de politică ca d-l Iorga cami azi se văd prada şi jertfa in­consecvenţei politicei lor. Este un semn şi un imbold Dum­­nezeesc! Sutor ne ultra crepidam! Cuvintele mele însă nu au fost ascultate. Ba chiar nici cuvintele celui mai autorizat diplomat, cuvintele lui Sir Eduard Grey, care a spus: „Puterii­ mici de vor întră în răsboiu vor plăti cu pielea lor". Soartea României „este deci pecet­luită. Ea v­a servi de compensaţie „ compromise reciproce“ între statele mari Cu alte cuvinte este un obiect de trafic. Iată politica lui Brătianu—Crăiniceanu­. Sântmărtinean­u. GAZETA TRANSILVANIEI. Coau­sarml premia] injr.-regesc-in Kolozsvâr. Nr. 825/1916. k. b. Pu­biicaţiune. In urma corn siun a tregătoreia co­­roandei districtuale nagvregeşt! da honvezi d­e Kolozsvâr și conform ce­­r cuprinse în punctul penultim sl­r.-lui 437 a procedurei penale mi­litare, dau următoarea publicare. Nr. 10.094—161/k. n­. prez. II.1915. Pe baza ordinului d-lui ministru de războiu (de honvezi) dat în 3 Sep­temvrie, a. c. sub numărul 17.368/prez. 15. A.­1916. D­-l ministru de război (de hon­vezi) în conformitate și cu ordinul său dat în 30 August a. c. sub numărul 17.006/prez. 10. 1916, prin care teri­toriul comandei militare­­din Nagysze­­ben și Temesvăr în consens cu co­manda supremă a armatei cu ziua de 1 Septemvrie a. c. falanecsat .cercului armatei operante, — a comunicat ace­stei comande circuale de honvezi, cumcă comandei supreme a armatei prin de­cretul ei N Op. Q. Si 70.840/1 1916, a­­dresat atât cătră comanda de armată 1 și 7 cât și comandei ^militare din Nagyszeben și Temesvăr, în sensul or­dinului N —Op. 32.183/915 al comandei supreme de armată. După ce în sensul ordinului minis­terial de sub N.—114.542. 15 1914, a comunicat la "timpul său și comandei districtuale—,vigoarea jurisdicţiunii sta­tariale publicată prin comandantul su­prem al armatei operante în cercul a­­cestei armate se extinde şi pe legamin­­tele neoperante cât şi pe comandanţii competenţi avizaţi la judecătoria per­manentă din acest cerc, deci eliberez ordinul N.­Op. 32.183 1915 a comandei supreme împărăteşti şi regeşti da ar­mată pentru a se publica într’un mod regulat jurisdicţiunea statarială pe te­ritoriul întreg al comandei districtuale ung.-regeşti din Kolozsvár în ramurile acestui ordin, adecă după modificaţiu­­nile corespunzătoare făcute de mine în sensul §-lui 437. al procedurei penale militare. Conform celor amintite mai sus în calitatea mea de comandant compe­tent dar ordin în sensul §-lui 437 al procedurii penale militare, ca să se facă publicarea jurisdicţiunii statariale: 1. Pe întreg teritoriu al comandei districtuale de honvezi ung.-regeşti, a­­neesat cercului armatei operante, pri­­vitoriu la crimele însemnate mai jos şi la cercurile militare numite mai jos, respectiv la persoanele de honvezi, gendarmerie şi civili. 2. Atrag accentuat atenţiunea tu­turor honvezilor, glotaşilor, gendarmilor şi civililor însemnaţi mai jos, cari lo­­cuesc sau stau interim pe întreg teri­toriu a susnumitei comande ung.-re­geşti de honvezi din Kolozsvar la îm­prejurare, ca să se abstie de la comi­terea crimelor însemnate mai jos, cu atât mai vârtos, pentru­ ca, toţi aceea, cari după efeptuirea publicării vor co­mite vreo ast­feliu de crimă, vor a­­junge sub procedura statarială (iuţită) şi evor fi pedepsiţi cu moarte prin strung sau prin glonte. I. Fiecare persoană aparţinătoare ju­risdicţiunii penale de honvezi, care face serviciu activ militar la vreo comandă, autoritate, şi institut (nemişcătoar­e) de honvezi, glotaşi şi gendarmi de pe tot teritoriul comandei districtuale ing.-reg. din Kolozsvár, precum şi persoanele, cari din punctul de vedere a jurisdicţiunii penale sunt a se privi de o seamă cu persoanele militare active (§ 11. pro­cedura penală mi­.), fără excepţie la îm­prejurarea, că pe care teritoriu al cer­cului al armatei operante se află locul comiterei şi locul jurisdicţiunii (aducerii de sentinţă): 1. recrutarea neautorizată de mi­liţie (§§ 306. şi 307.) Codul penal milit., 2. ademenirea şi darea de ajutor la călcarea datorinţii serviciului militar promisă prin jurământ precum și crima de ajutor dat desertorilor. (§ 314, 316. și 318. ai codului penal militar). 3. Crima de spionaj (§-ul 331. cod. pen. milit.) și alte fapte isprăvite în contra puterii militare a statului (§ 327. Cod. pen. militar). 4. crima trădării de maiestate (§ 334. cod. pen. militar)., 5. crima de lesă maiestate (§ 339. cod pen. militar)., 6. crima de conturbare a liniştei publice (§ 341. cod. pen. militar)., 7. crima de răsculare (§ 349. cod. pen. militar)., 8. crima de violență publică,­­­­comisă din răutate prin stricăciune fă­cută la căile ferate, la edificii, maşinării, instrumente de transport sau alte in­strumente, cari se ţin de căile ferate, sau alte obiecte, cari slujesc manipularea căilor ferate (§ 62, cod. pen. militar). 9. crima de violenţă publică co­misă printr’un fapt, isprăvit din răutate sau neglijenţă la căile ferate, mai cu seamă, dacă e comisă între împrejurări periculoase. (§ 364. cod pen. militar)., 10. crima de violență publică, co­misă din răutate prin stricarea telegra­fului (telefonului) statului sau prin con­­turbarea precugetată a manipulării te­legrafului (telefonului) (§ 366. cod pen. militar). 11. Alte cazuri abătătoare de la ca­zurile circumscrise în punctul 8. despre crima de violență publică conform cu § 362. al codului penal militar, dacă faptul criminal să comite la obiecte, cari for­mează proprietatea orarului militar sau al honvezilor, sau dacă obiectele sunt sub manipularea sau conducerea ace­stora, sau fără de considerare la împre­jurarea aceasta, dacă paguba cauzată prin o singură sau mai multe fapte întrece suma de 1000 (una mie) co­roane. 12. crima de ucidere (§§ 413,414. cod. pen. milit.), — crima de omor de om (§§ 419—121, cod. pen. milit­), — crima de atitare de foc (§§ 447, 453, cod. pen. milit.) și crima de jaf (§§ 483 490 și 491 cod. pen. milit.) 13. crima de furt (§§ 457, 465,­­ 366, 467, cod. pen. milit.) și de defrau­­dare (§ 472, cod. pen. milit.), dacă suma furată respectiv defraudată cu o singură ocaziune sau la mai multe o­­caziuni întrece suma de 1000 (una mie) coroane, defraudată (§ 474, cod. pen. milit.) înșelăciunea (§§ 502—506, cod. pen. milit.), dacă suma defraudată sau scoasă cu înșelăciune la o singură sau la multe ocaziuni întrece suma de 2000 (două mii) coroane. 14. crima de călcarea subordina­­ţiunii faţă de superiori comisă prin ori­ce­ feliu de punere în potriva vio­lenţa sau atăcarea violenta asupra per­soanei sale (§§ 145, 146, a. 137, 148, 152, şi 154, cod. pen. milit.) 16. crima de resvrăjire (§§ 167, şi 171, cod. pen. milit.) 17. crima de dezertare (§ 183 cod. pen. milit.) — totuşi, dacă dezer­torul se prezentează de bunăvoie (spon­an) şi dacă nu este pe lângă dezer­­iune vr’un alt fapt aparţinătoriu pro­cedurii statariale în sarcina lui, atunci procedura statarială nu va avea loc. 18. crima de părtisirea la dezer­tarea altor indivizi (§ 306, cod. pen. milit.) 19. crima de constituirea unor în­soţiri spre dezertare. (§§ 216, şi 227 cod. pen. milit.) 29. crima de laşitate în tot cazul, care alcătueşte crima (§§ 243, cod. pen. milit.) 21. crima de conturbarea discipli­nei şi a ordinei în cazul al III. (§254. cod. pen. milit.) în casul al IV. (§ 256. cod. pen. milit.) în cazul al VI. § 267.) 22. crima de îconjurare a regula­mentelor­­de serviciu (§§ 286 și 288. cod. pen. milit.) comisa­ prin asvârlirea­­ sau înstrăinarea de arme sau de mu­­­­niție în valoare de peste 10 coroane. 23. Crima de mutilare de sine (§ 293. cod. pen. milit.) 24. crima de furt (punctul b. a­l-lui 466. cod. pen. milit.) dacă să co­mite prin ostasimea de paza sau de si­guranța în averea la a cărei paza sau siguranța a fost ordinată ostăsimea, sau dacă ostăsimea aceasta admite fur­tul și suma sau prețul furat cu o sin­gură sau mai multe ocaziuni întrece suma de 50/(cincizeci) coroane. 25. Crima de furt /§ 465 c. cod. pen. milit.) dacă soldatul fură preb­a­­meradul său sau pe superior sau pe supusul acestuia și dacă suma sau val­­oarea furată cu o singură su­ma­­multe ocaziuni întrece suma de 200 (două sute) coroane. 26. crima de despoicare (jaf) pre­cum și compărtășirea­ la aceasta crimă (§§ 492 și 500 cod. pen. milit.) dacă valoarea* luată, răpită, ascunsă, valori­­sată sau câștigată pe sama sa sau pe sama altuia cu o singură sau mai multe­ ocaziuni întrece 100 (una/suta) coroane. 27. crima de călcarea datorinţei de serviciul de pază conform­­-lui 231 a codului penal militar în acele cazuri, când în urma călcării datorinţe în dauna operaţiunilor militare sau a siguranţei trupelor faţă­ de duşman sau în dauna averilor de stat s’a născut sau după împrejurările Ucazului s’ar fi putut naşte uşor în mai mare măsură pagubă mare. Dispoziţia lui partietalare ,la punctul I. Tribunalele militare aplică esclusiv numai legile penale ale codului militar. II. Faţă de toate persoanele locuitoare sau interim aflătoare pe întreg teritorul comandei districtuale— ung.-regeşti din Kolozsvár, — teritor aparţinător cercului armatei operante, — supuse jurisdicţiunii penale militare (honvezeşti), încât locul de comitere şi de condamnare se află în cercul armatei operante pe teritorul comandei districtuale de honvezi. 1. crima de recrutare neautorizată (§§ 306 şi 307 cod. pen. milit.) 2. crima de ademenire stau darea de ajutor la călcarea datorinței de ser­viciu promisă prin jurământ, — crima pentru darea de ajutor desertorilor (§§ 314, 316 şi 318 cod. pen. milit.) 3. crima de spionaj (§ 321 cod. pen milit.) şi alte fapte isprăvite asupra puterii armate a statului (§ 327 cod. pen. milit). Dispoziţiuni particulare la punctul II. Judecătoriile de honvezi aplică le­gile codului penal militar. Dispozifiuni generale. 1. Normele respective la procedura jurisdicţiunii statariale sunt a se aplică şi la încercările conform §-ului 15 al codului penal militar ale crimelor supuse jurisdicţiunii statariale, precum şi în sensul §-lui 11 al codului penal militar la însoţirea şi compărtăşirea criminală a acestor crime. — Insă nu sunt supuse procedurii jurisdicţiunii statariale ca­zurile speciale ale societăţii criminale, cari fiind într’un connex cu unele crime supuse jurisdicţiunii statariale, totuşi însă nu sunt însemnate în publicaţiunea aceasta. — Aşa mai cu samă nu se ţin de procedura jurisdicţiunii statariale crimele însemnate în §§ 312, 323, 330, 336 şi 337 ale codului penal militar respectiv, crimele însemnate în §§ 60, 61, 213 şi 215 ale legilor penale din anul 1852. 2. Dintre crimele de mai sus acele­­a cum­ legea hotăreşte pedeapsa de moarte prin ştreang, şi din partea jude­cătoriei statariale asemenea sunt a se pedepsi cu pedeapsa aceasta, iar celelalte crime sunt a se pedepsi cu moartea prin glonte. 3. Dispoziţiile din punctul 3 al §-lui 444 al procedurii penale militare, con­form căreia acuzaţii, cari încă n’au îm­plinit vârsta de 20 ani, nu pot fi con­damnaţi la pedeapsa de moarte, rămân în timpul războiului şi în procedura statarială în deplină vigoare. 4. In privinţa modificării pedepsii de moarte prin ştreang şi a pedepsii de moarte prin glonte vezi punctul ultim al §-ului 416 al procedurii penalle militare 5. Maiestatea Sa Apostoliică ceeare­­regească prin hotărîrea Sa înaltă din 25 iulie 1914 a avut graţia de a înzestra pe comandanţii competenţi în sensul §-lui 477 punctul 2 al legii, prin care se regulează procedura penală militară, cu dreptul, ca dânşii să poată iertă diz graţie şi a alină pedeapsa, de care drept comandanţii respectivi se pot folosi şi în procedura statarială. 6. Pe întregul teritor al comandei districtuale regeşti din Kolozsvar, — teritor aparţinător cercului armatei o­­perante, — jurisdicţia statarială publi­cată prin ordinul acesta în privinţa faptelor criminale amini­te mai sus s­­estinde în cercul acesta * armatei ope­rante pe toate comandele imobilizate de honvezi/miliţia teritorial de glotaşi şi de jandarmerie, pe autorităţ trupei* şi institutele, precum şi pe toate per­soanele civile locuitoare aflătoare în acest cerc supus jurisdicţiunii statariale. 7. Publicarea jurisdicţiunii statariale trebuie executată şi în limba optimei şi a populaţiunii, din ce priveşte optime, în modul prevăzut în instrucţiunile de serviciul militar prin cetire şi explicare în limbai maternă a oştimei. — E a se publica în porunca zilnică). 8. Ziua publicării prime a dispa­riţiilor acestora de jurisdicţieistatariali fiecare^ comandă supusă de honvezi, glotaşi şi jandarmerie, fiecare autoritate şi institut, — toate staţionate pe teritorul comandei districtuale de honvezi,­­va avea a o anunţă telegrafic comande di­strictuale acestei de honvezi. Cu ziua aceasta dispoziţiile pre­scrise ale jurisdicţiunii statariale întră în vigoare. In ce priveşte procedura, care în cazuri concrete va fi de a se observi , ordinez următoarele : Descrierea faptului înzestrat dea­­form­ regulamentului trebue susceput imediat şi numai­decât înaaintat prin express. Ordinul acesta trebue publicat re­peat în urma schimbărilor, cari via în contigent, înaintea persoanelor de ben­­vezi (glotaşi şi jandarmi), cari din ori­şice motiv n’au fost de faţă la publi­­care­a primă sau cari se vor înrala mai târziu, dacă încă nu vor fi auzit acest ordin. Despre persoanele, cari au fost de faţă la publicare, trebue să se redacteze un conspect punctuos (listă nominală), a cărui estract verificat va fi a se ală­­tura la descrierea faptului. In conspec­tele (listele nominale) din chestie afară de datele respectivilor trebue arătat comanda, care a executat publicarea, precum şi timpul­ publicării. Dispoziţiile mele de mai sus sunt a se execută şi a se respectă în modul cel mai riguros, cu atâta mai vârtos, căci în caz contrar pentru neglijenţa cea mai mică o să-i fac răspunzători pe comandanţii în persoană şi o să-i trag la răspundere. Spre constituirea judecătoriei sta­tariale din caz în caz se va face dispo­­ziţia de aici. Ordinul prezent se eliberează la toate comandele inferioare de honvezi, glotaşi (autorităţilor, institutelor şi mai departe), şi se trimete comisariatului guvernial din Kolozsvăr, comandei di­strictuale prime ung.-regeşti de gendar­­meriei­, comandei militare cesaro-regeşti din Nagyszeben în Kolozsvăr, căpita­­natului ung.-regesc de poliția de fron­tieră din Nagyszeben și căpitanatului ung.-regesc de poliția de frontieră din Brassé în Kolozsvár. Brassé, în 19 Septemvrie 1916 Betegh Miklós comisar guv. reg.-ung. Nr. 202—1916.

Next