Gazeta Transilvaniei, martie 1917 (Anul 80, nr. 25-35)

1917-03-04 / nr. 25

Pagina 6e GAZETA TRANSILVANIEI Chestia români in Camera ungară. Discursul deputatului Dr. Carol Schmidt din 24 Februarie 1917. — Urmare — Averea acestor Romani nere­­f­ugiaţi a rămas natural neatinsă, ba la mulţi s’a mai sporit încă, căci îndată ce au fost lăsaţi singuri de sine, au în­ceput o jefuire nebună. In toate comunele evacuate, fi­este acolo, unde locuesc Români, au fost jefuite casele râmase nelocuite dar nu de militarii ro­mâni ci de cătră Românii noştri. Mobilele, aşternut, haine, albituri, u­­neite agronomica, cu un cuvânt tot, ce se putea duce, a fost luat, iar ce n’a putut fi dus, a fost nimicit. Când apoi după alungarea Românilor poporaţiu­­nea s’a întors încet încet acasă, a aflat în comune în partea cea mai mare nu­mai păreţii goli. Mai bine Ie-a mers încă acelora, unde urmaşii Românilor au fost atât de lacomi, încât a luat dela început toată casa în stăpânire ca de pildă preotul român din Râşnov, care s’a mutat simplu în casa paro­­chială săsească şi a aranjat acolo cul­cuş cu oficerii români, iar când ai noştri au venit fără de veste, ei au trebuit să fugă lăsând acolo toată în­tocmirea şi acum jeleşte undeva prin Moldova ori prin Rusia, că a fost tim­pul aşa de scurt, încât n’au putut să ducă cu sine măcar mobila cea fru­moasă a casei parochiale săseşti. Jefuitorii au fost aşadară singurii, cărora nu numai le-a rămas intactă a­­verea lor, ci din contră şi-au şi sporit-o încă. Ei au fost singurii, cari şi-au păstrat productele agricole şi vitele şi astfel se găsesc faţă de Săcuii şi Saşii refugiaţi în avantaj enorm, care s’a arătat mai ales când au fost acolo trupele cele mari şi au cumpărat dela dânşii cu preţuri mari vite şi producte. Şi deoarece în modul acesta relaţiunile de avere s’ar putea schimba întrun mod nedorit, trebue să se caute căi şi mijloace, ca să se împedece acest lucru. Aceasta se poate împedeca nu­mai aşa, ca cei ce au suferit pagubă, să capete deplină despăgubire. Din vorbirile de până acuma ale guver­nului reese, că el nu se poate pune acum pe punctul de vedere al des­păgubirii nici din motivul, că are temerea, că sarcinile împreunate cu despăgubirea pentru stat ar putea de­veni cu mult­­prea apăsătoare, când statu­, așa are de suportat sarcini financiae atât de mari. Deși am putea cu tot dreptul să ne punem pe punc­tul de vedere, că la o sarcină de multe miliarde de coroane un plus de vreo 150 milioane de coroane nu pote da to­nul totuşi mă plec înaintea principiului, că nu trebue să­ aşteptăm de la stat sarcini aşa de mari. Cu toate acestea trebue să se caute căi şi mijloace, ca cei păgubiţi să poată fi despăgubiţi fără o însărcinare prea mare a statului. Eu m-am ocupat cu această chestiune şi îmi voiu lua voie a face în această privinţă oarecari propuneri. Ţin însă de necesar să aduc în această afacere oare­care sistem mai nainte şi să cla­sific pagubele. Eu aş împărţi pagubele în cinci grupe. Va urma. Discursul dep. Dr. Iosif Siegescu­ — Urmare. — Războiul, Onor. Cameră, a dat dreptate politicei deputaţilor români, cari şi-au căutat locul în cadrele parti­delor maghiare. Iar noi, ne-am silit, ca pe lângă păstrarea caracterului naţio­nal al statului ungar, să aducem în con­sonanţă interesele şi năzuinţele juste ale românilor de aici cu scopurile na­­ţiunei maghiare, pe baza egalei în­dreptăţiri şi pe baza sentimentului de frăţietate, avem convingerea şi în urma experienţelor proprii, ca conducătorii maghiar­ilor, precum am avut onoare a arăta, nici­odată n’au urmărit să apese naţionalitâfile, şi să le împedice în nă­zuinţele lor culturale, materiale şi et­nice. (Voci în stânga : Aşa este). Armonia de până acum au stricat-o gunoiul ace­l mult, cum a numit-o Aurel Vlad, pe fugarii trădători. In urma războiului, arena politică s’a lim­pezit şi s’a curăţit. Războiul a aruncat gunoiul acolo, unde este locul, în per­fida României. (Aprobării vii şi genera­le). Drept aceia, toţi fruntaşii politici au înfierat pe trădători. Aşa de exemplu Aurel Vlad i-a timbrat în chipul urmă­tor : — „ Aceşti fugari au păcătuit nu numai în contra patriei lor, ci şi în contra neamului lor !“ Iar mai încolo zice : Vremurile mari şi clocotitoare scot la suprafaţa elementele de valoare, dar aruncă la sprafaţă şi gunoiul. Să nu ne mirăm deci că se găsesc şi de aceştia“. Gunoiul din Ardeal în România. In legătură cu declaraţia d-lui Vlad, ziaristul Teodorescu din Bucureşti scriind în ziarul românesc „Dreptatea“ de acolo despre refugiaţii ardeleni, spune: „In Ardeal nu mai este gunoi. Furtuna a adus gunoiul dincoace. II găsiţi aici, pe calea Victor­ei (Voci, Aşa-i !) la în­trunirile publice, lângă gunoi. In Ardeal nu mai este gunoi. Gunoiul e aci în România şi ne înăbuşe. Furtuna l­- a aruncat peste munţi. „Telegraful român“ observă foarte nimerit la aceasta. E drept că a trecut acolo, dar nu gunoiul şi nu furtuna l-a măturat acolo, ci păcatul e acelora cari au strâns gun­oiul în București, Vau dus în saloanele lor, privind ca parfum mi­rositor acest gunoi. Arunce acum afară acest gunoi, dacă pot. (Voci : Drept e ! Așa-i). Iul. Musza : A devenit strâmtă Macedonia acum. Iosif Siegescu: Aici nu mai e gu­noi. Dacă de fapt nu mai este, atunci ade­renţii partidului naţional din premisele acestea să tragă concluzie (Voci : Drept! A, a-i !) şi în sforţările lor politice să aibe încredere numai în ei şi în ma­ghiarime. (Aprobări vii şi generale). Să urmeze părerea distinsului bărbat ro­­­m­ân, pe care în unele chestiuni nu-l aprobăm, dar să urmeze cel puţin de­claraţia lui care sună: Românii în­tot­deauna trebue să ia de bază legile în vigoare, pentru că realizarea aspiraţii­lor lor idealiste întrece puterile lor. (Va urma) Răstul submarinelor înăsprit. America şi răsboisil submarin. Fostul ministru de externe american Bryan a deschis o campanie contra înarmărei vapoarelor comerciale, accentuând că prin aceasta guvernul lasă ca cel din urmă canoaier să hotărască de răsboi sau pace, care prin primul foc de tun, târește țara în războiu. îmbolnăvirea lui Wilson, va amâna cu câteva zile chestia înarmărei vapoa­relor comerciale, asupra căreia numai dânsul poate hotărî. Ziarul francez „Matin“ însă află din Newyork că azi Sâmbătă pleacă 3 va­poare comerciale înarmate, iar la 15 Martie alte 5 vapoare americane cu tunuri spre Europa. — 36 senatori s’au ridicat contra hotărîrei Senatului de a modifica regula­mentul Senatului. — Ministrul de externe Lansing, crede că Wilson va putea lucra şi fără autorizaţia Congresului. Wilson pare că șovăieşte încă să ia o hotărîre de­finitivă. — Senatul american cu 76 voturi contra 3, au aprobat cu două treimi majoritate, poate decide închiderea desbaterilor. Vapoare scufundate. * Biroul telegrafic norvegian anunță: A fost scufundat în Marea Nordului vaporul „Lars Fostenhos," în afară de zona închisă, apoi vaporul „Asbroen" de 3459 tone, în aceiaş mare. Un ofiţer a fost omorât, 3 marinari răniţi. Şi vaporul „Spartan1“ de 2285 tone a fost scufun­dat în Marea Nordului, apoi vaporul „Sila“ de 750 tone. Vaporul olandez „Ares“ a fost torpilat la gura râului Tajo. Vaporul norvegian „Thode-Vog­eland“ de 4352 tone a fost scufundat. Un conflict între Anglia şi Suedia. Stockholm, 12 Martie. — Situaţia între Anglia şi Suedia s’a agravat foarte mult. Intr’o şedinţă secretă, ministrul de externe suedez a declarat că trata­tivele cu Anglia n’au dat nici un rezultat şi că Anglia nu urmăreşte decât ză­dărnicirea comerţului suedez. Mare senzaţie provoacă în Suedia o declaraţie lipsită de tact a ambasa­dorului englez din Stockholm, care a spus că dispune de majoritate în Cameră, şi că săptămâna viitoare va prăbuşi guvernul suedez condus de Hammarskjolg Spania permite vapoarelor înarmate să se oprească în por­turile ei. Basel, 10 Martie. — Petit Parisien află din Madrid, că prim ministrul spa­niol Romanones a declarat că guvernul conform cu ținuta fostului ministru Cato, va îngădui intrarea vapoarelor înarmate ale Ententei sau ale Americei, în por­turile spaniole. — In Camera engleză se discută iară chestia irlandeză. Deputaţii irlandezi au cerut introducerea imediată a legei Home Rule în Irlanda. Lloyd George a răspuns că guvernul este gata să acorde guvernământ autonom în toate părţile Ir­landei, cari cer aceasta cu sinceritate Propune Camerei să voteze o rezoluţie în sensul că aprobă ori­ce acord care va duce la o mai bună înţelegere între Irlanda şi Anglia, dar e cu neputinţă să se dea o formă de guvernământ unei părţi din Irlanda, pe cale de violenţă, fără aprobarea acesteia. Redmond şeful irlandezilor, s’a declarat dezamăgit de ţinta guvernului englez care nu vine cu’ un plan precis, şi roagă pe irlandezi să nu mai ia parte la o discuţie fără rost. Irlande­zii au părăsit demonstra iv Camera. — Ziarul englez „Daily News“ impută guvernului englez că nu mai deslea­­gă că nu mai desleagă chestia irlandeză. Rezolvarea ei ar fi însemnat o grea înfrângere pentru Germania, mai mult decât pierderea a sute de submarine. De aceia amânarea rezolvărei problemei irlandeze e o biruinţă pentru Germania . In Irlanda a crescut mişcarea naţionalistă irlandeză, care cere deputaţilor naţionalişti să îşi depuie mandatele. S’au arestat încă 188 irlandezi. Războiul mondial. SITUAŢIA. Revoluţia isbucnită în Rusia poate aduce din zi în zi o întorsătură în răsboiul cu moscoviţii care în caz favorabil nouă, poate fi catas­trofa colosului pe picioare de lut, şi a aliaţilor săi. Atacurile duşmanilor noştri, care au fost respinse pe toate fron­turile, sunt de o importanţă neînsemnată faţă de flăcările cari au cu­prins imperiul în descompunere, al ţarului abdicat. Comunicatul oficial al marelui Cartier german. Frontul răsăritean: Linia de luptă a principelui bavarez Leopold. Pe câm­pul de luptă dintre Marea estică şi râul Dnistru, în diferite pucte au fost cioc­niri şi lupte între avantposturi înaintate. — Dealungul liniei Narajowka trupele noastre de atac, s’au năpustit asupra posiţiilor ruseşti, pe cari în diferite puncte le-au distrus şi întorcându-se au adus mai mulţi ofiţeri şi 265 de oameni de trupă ca prisonieri, luând mai multe mitraliere şi aruncătoare de bombe şi mult material de răsboi.­­ Asupra gării de la Radziwilow situată­ spre nord-est de la Brody aviatorii noştrii au aruncat din belşug şi cu succes bombe. Linia de luptă a Archiducelui Iosif precum şi Grupei Armată Mackensen. De aici nu ni s’au anunţat nici un eveniment mai deosebit. Frontul macedonean: Mai multe atacuri cu tendinţe de înaintare franceze date între lacurile Prespa şi Ochrida au rămas fără rezultat. — Atât dinspre nord-vest cât şi dinspre nord de la Monastir duşmanul ne-a atacat fără însă a ne putea cauza vre-o stricăciune, el însă a suferit pierderi grozave. Ludendorff şeful statului major. Comunicatul oficial al Marelui Cartier Austro-Ungar. Budapesta 15 Martie. Frontul răsăritean: Linia de luptă a Archiducelui Iosif . In unele puncte dușmanul a desvoltat o vie activitate artilerietică. Linia de luptă a principelui bavarez Leopold: Spre nord dela Stanislau şi spre sud dela Salotvisz trupele noastre de atac, din întreprinderile succse ce le-au avut s’au reîntors cu 106 prizonieri cu 6 mitraliere şi cu o aruncătoare de bombe. Frontul italian. In unele sectoare ale liniei de luptă, focul de artilerie a devenit iarăşi mai violent. Pe linia de luptă situată spre nord de la Asiago azi des de dimineaţă detaşamente din Reg. 27 de infanterie au pătruns prin tunele săpate sub zăpadă în tranşeele duşmane situate spre est de la Monte Torno au distrus tranşeele cauzându-le Italienilor pierderi mari şi sângeroase.­­ Au luat 22 de Alpini prisonieri şi au capturat 2 mitraliere. Frontul sudastic: Dealungul Varusei n’au obvenit nici un eveniment mai deosebit. Hofer sub șeful statului major. Comunicatul oficial al Marelui Cartier german. Berlin 15 Martie. Frontul apusean: Din cauza vremii foarte ploioase, focul artileriei, pe cele mai multe puncte a rămas mai restrâns. Atacurile date de Francezi, pe toate întinderile din Champagne spre sud de la Rippont, în urma fo­­cului nostru distrugător au rămas fără rezultat. Din încercările noastre de îna­intare şi de explorare atât în regiunea Somme cât şi pe ţărmul nordic al râului Maas în ziua mare au redus la imposibilitate avantposturile duşmane , după aceea au făcut mai mulţi prisonieri. Frontul răsăritean Linia de luptă a principelui bavarez Leopold. La Vitorris, lângă Stochod şi la Iamniţa spre sud de la Dnistru, trupele noastre de asalt au îndeplinit cu succes întreprinderile date, din cari s’au reântors cu numeros pri­sonieri, cu mitroifere şi cu aruncătoare de bombe. Frontid macedonean: Pe ambele ţărmuri ale lacului Prespa precum şi în regiunea din­spre nord de Monastir, la fel cum au păţit’o în zilele anterioare aşa şi acum Francezii au pornit atacul contra poziţiilor noastre cari atacuri ne­norocoase le-au adus mari pierderi. In Cerna şi lacul Doiran deasemenea am res­pins toate atacurile încercate de trupele Antantei. Ludendorff şeful statului major. Comunicatul oficial al Marelui Cartier Asutro-Ungar. Budapesta 16 Martie: Frontul răsăritean: Nu avem nimic de anunţat. Frontul italian : Regiunea de la Costanjeviţa ieri toată ziua a stat sub un foc tare de artilerie. Atacurile foarte tari ale Italienilor cari au urmat după a­­ceastă bombardare de artilerie le-am respins. Pe sectorul Karst au fost foarte vii operaţiile aviatice. — Pe linia tiroleză tunurile duşmane cu bătaie la distanţă depărtată au bombardat întreagă linia şi regiunea de la Villa Lagavinta. Frontul sud-estic. După o luptă de artilerie duşmanul ne-a atacat între lacul Ochrida şi Prespa dar l-am respins. Hoffer­s, şeful statului major Comunicatul oficial al Marelui Cartier german. Berlin 16 Martie. Frontul a­usean. Nu s-a întâmplat nici un eveniment mai important de luptă. Pe teritoriul de la Ancre, pe ambele ţărmuri ale lui Somme precum şi între Avre şi Oise au decurs lupte de avantposturi, — cari ne-au adus mai mulţi prizonieri. — La Arras, în Argoni şi pe ţărmul ostie al lui Maas, la Chambrette şi în pădurea dela Apernais precum şi spre nord dela canalul Rajna ! Mavre trupele noastre au pătruns în tranşeele duşmane de unde s’au reîntors cu 4 ofițeri şi preste 50 de oameni de trupă cu prizonieri precum şi cu mai multe mitraliere. Frontul răsăritean: Din cauza vremii geroase care a reînceput nu s’a­ întâmplat nici un eveniment mai important. F­rontul macedonean: Puteri considerabile franceze ne-au atacat în repeţite rânduri. Spre nord-vest şi spre nord dela Monastir precum şi spre apus dela Mizepole, pe o întindere mai mică duşmanul a pătruns în unele puncte la unele din liniile noastre foarte înaintate, însă valurile de foc îndreptate de trupele noastre de contraatac precum şi­ focul precis al artileriei noastre i-au făcut să se prăbuşească. Tot asemenea am respins atacul tare dat de francezi după o bombardare de artilerie între lacul Ochrida şi Preslea, şeful statului major. Ludendorff U­ld­zunka, oră. Scufundarea primului vapor american de comerţ. Rotterdam 16 Martie. Din Washington se comunică semioficios într’o tele­­legramă particulară a Agenţiei Reuter, că scufundarea vaporului american „Al­­gonquoi" fără prevenire a încărcat cu alimente, nu va modifica situaţia actuală intre America şi Germania. Un conflict adevărat se așteaptă de la întâlnirea unui vas farmarinat cu un submarin. Numai o serie întreagă de scufundări ca cele ale vaporului Algonquoi ar putea determina pe Wilson să declare Germa­niei răsboiul. Nr. 25—1917. Știri diverse. Șeful statului major la Impă­­ratul Wilhelm. Împăratul Wilhelm a primit ori la Berlin în audienţă pe noul şef al statului major austro-ungar, pe generalul Arz von Straussenburg. înmormântarea contelui Zep­pelin a avut loc Luni dimineaţa în o­­raşul Stuttgart. La ora 11 s-a adunat în capela din cimitirul Prag-Fridhof — fa­milia lui Zeppelin, acolo erau aşezate şi rămăşiţele pământeşti ale regelui ae­rului. La ora 12, au plutit peste oraş două Zeppelinuri uriaşe cari împreună cu alte escadre de aeroplane au dat ultimul salut învingătorului aerului. La ora 12 au început să sune clopotele de la toate bisericele. Regele şi regina de Wi­rtenberg, cu alţi membri din casa regală, au sosit la Capelă şi a început serviciul divin. Predicatorul curţei Hoff­man a ţinut discursul funebru de po­menire. Apoi coşciugul a fost tranportat şi aşezat în cavoul familiei în bubuitul de tunuri. Spionii Franţei in Elveţia şi Germania. Ziaru­l elveţian „Bund“ anun­ţă: In Lausane a fost arestat proprietarul de geral Theophil Schenkel şi incă 10 complici, acuzaţi de spionagiu în favoa­rea Franţei. Doi agenţi ai lui Schenkel cari plecaseră în Germania cu paşapoarte elveţiene au fost arestaţi acolo. In a­­ceasta acţiune de spionaj mai sunt im­plicaţi şi alte persoane, mai ales dintre membri aşa zisei „Asociaţie Alsaciene" din Basel întreaga afacere se instruieşte de Curtea federală din Berna. Ştirile zilei.­ ­ Subscrisul, ca singurul fiu anunţă cu inima sdrobită de du­rere trecerea la vecinicie a iubi­toarei şi neuitatei sale mame Văduva Ana Francii născ. Adamovici, săvârşită azi în vârsta de 77 ani, la ceasurile 1y2 din zi, în Praga , în estl, împărtăşită fiind cu Sft. Taine. Prohodul se va oficia după ritul bisericei orthodoxe­ române. Joi, în 8 i. c. la 11 oare a. m. în capela mortuară de la biserica Sf. Henric din Praga, Jindrisská ulice, de unde rămăşiţele pământeşti vor fi transportate la Baia-de-Criş, pentru a fi aşezate spre odihnă eternă lângă soţul ei Ioan Frâncu, fost advocat şi protofiscal al Za­­randului, pe care o viaţă întreaga l-a jelit. Dormi în pace mamă dragă ! Rugafi-vă pentru sufletul ei chinuit I Praga (Hotel Palace) la 6 Martie s. n. Dr. Amos Frâncu, glotaş în regimentul 2 de inf. ces. şi reg. Nr. 521/917 Pentru cei deveniţi orfani in urma resbelului­ In interesul celor deveniţi orfani în urma tresbelului pro­vocăm pe mamele şi tutorii celor de­­veniţi orfani a se prezenta negreşit şi fără întârziere la oficiul scaunului or­­fanal orăşenesc — strada Porţii Nr. 63 etagiul II totdeauna la oarele înainte de prin.. Scaunul orfanal orăşenesc. Laptele care se dă persoanelor care în urma unui morb erau avisate la hrană cu lapte, și a primit deja un bilet pentru lapte dela Primarul ora­șului, sunt provocate a se presenta cu testimoniu dela medic la oficiu prima­rului. Brassé 15 Martie 1917. Primarul orașului. Săpun „Dob“ Kiolin uscat, cu miros bun, în lădiţe de 50 klg. cu 200 bucăţi costă fără ambalaj 50 cor. franco staţiunea Budapesta. La comande să cere 15 cor. arvună de lădiţă. Mustre nu se tri­mite. Stă la disposiţie ca probă pachete de 5 klg. care se trimit după primirea de 10 cor. socotit şi porto, ambalaju. Bardocs & Comp. Budapest. V Balaton u. Se caută representanţi. Se caută o Domnişoară română inteligent bine crescută la o copilă de ani. Informaţii l­a administraţia ga­zetei. CO ps.

Next